BusinessMagazin

Tag: moneda

  • Cat mai creste euro pana in vara

     

    “Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.
     
    Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.
     
    Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei/euro si urcand pana la 4,55 lei/euro.
     
    Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.
     
    Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.
    Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.
     
    “Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.
     
    Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei/euro sau chiar mai mult.
     
    Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.

     

  • Opriti leul

    Romania nu este o insula financiara imuna la ceea ce se petrece pe plan international, comenta un bancher intr-o discutie cu BUSINESS Magazin in urma cu doua luni, incercand sa argumenteze in acest fel ineficienta unor masuri restrictive impuse de banca centrala. In lumina evenimentelor din ultimele saptamani, afirmatia bancherului capata nuante noi; pe de o parte, spun de aceasta data bancherii, exact interventia (indirecta) a bancii centrale a fost cea care a stopat prabusirea leului saptamana trecuta, cand cursul s-a apropiat abrupt de nivelul de 4 lei/euro. Pe de alta parte, deprecierea leului, venita (cel putin partial) pe fondul unei miscari din intreaga regiune, confirma o data in plus ca situatia financiara internationala dificila nu are cum sa nu se reflecte si pe plan local.
     
    Caderea abrupta a leului, care a pierdut in punctul maxim de saptamana trecuta aproape 6,5% din valoare, recuperand usor spre finele saptamanii, “oglindeste pe plan intern ceea ce se petrece la nivel international”, crede Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Pensii si seful Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari. Deprecierea leului a venit pe fondul unei miscari regionale, in care si zlotul polonez sau forintul maghiar au fost afectati de avalansa de stiri negative de peste Ocean si din Europa. In sens contrar, si tot pe fondul unei miscari regionale, spre finalul saptamanii leul a recuperat teren in fata euro, dupa ce mai multe banci centrale au anuntat miercuri ca reduc rata dobanzii de referinta. 
    Astfel, Rezerva Federala a SUA a scazut rata de referinta la 1,5%, Banca Centrala Europeana la 3,75%, Canada la 2,5%, Marea Britanie la 4,5%, Suedia la 4,25%, urmate la o zi distanta de miscari similare din partea bancilor asiatice.
     
    Deprecierea leului a fost insa amplificata de conditiile locale, spune Radu Caciun. In primul rand, noteaza el, e vorba de lipsa de adancime a pietei financiare, de lipsa de experienta a investitorilor locali si, nu in ultimul rand, de tabloul macroeconomic dificil. De altfel, deficitul enorm de cont curent, de circa 14% din PIB, si perspectiva ca in actuala lipsa de lichiditati, finantarea acestuia sa devina tot mai dificila ii face si pe analistii de la Barclays, una dintre cele mai importante banci britanice, sa intrevada o deteriorare rapida a perspectivelor pentru Romania, prognozand o crestere a cursului pana la 4,2 lei/euro. Un curs de peste 4 lei/euro “ar aduce numai probleme pentru economia romaneasca”, spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank; tocmai din acest motiv, adauga el, banca centrala nu va lasa cursul sa treaca de acest prag. Radu Craciun este de aceeasi parere: “as fi extrem de uimit sa vad un curs de peste 4 lei/euro”, spune el, explicand ca este vorba de un prag psihologic si ca, mai mult, mis­carile de acum nu decurg din fluxuri comerciale, ci din speculatii de moment. Motiv pentru care, crede directorul de in­ves­titii al Interamerican Pensii, leul isi va reveni, iar in urmatoarele sase luni va fluctua in jurul a 3,7-3,75 lei/euro. 
     
    Stavila in calea unei eventuale prabusiri a leului? “BNR a intervenit in piata si o va mai face de cate ori o sa fie nevoie”, crede Ionut Dumitru. De altfel, multi dintre dealeri pun revenirea leului pe seama interventiilor facute de banca centrala, care vinde euro prin intermediul bancilor, cumparand in schimb lei. In conditiile lipsei acute de lichiditati din piata, “efortul bancii centrale este mai redus acum, pentru ca poate sa intervina cu sume mai mici”, considera Dumitru, argumentand capacitatea BNR de a sustine in acest fel leul pentru o perioada mai indelungata. Analistii Barclays noteaza, pe de alta parte, ca ar fi mai precaut ca BNR sa isi conserve rezervele valutare (circa 26 de miliarde de euro) pentru eventualitatea in care datoria externa nu mai poate fi acoperita din alte surse. Daca banca centrala nu intervine insa pe piata valutara, cursul se va duce rapid peste nivelul de 4 lei/euro, considera Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania). “Am putea sa vedem, in aceste conditii, si un euro de 4,3-4,5 lei”, apreciaza Cabat, chiar daca nu exista, in opinia sa, cauze structurale pentru o depreciere atat de puternica. Vinerea trecuta, BNR a efectuat o interventie directa pe piata valutara, prin vanzarea a aproximativ 40 mil. euro. “Interventia a avut drept scop testarea functionarii pietei in contextul actual de volatilitate si incertitudine”, a spus Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR. Interventia a dus cursul sub 3,8 lei/euro. Cabat este unul dintre analistii care au sustinut inca de acum multa vreme – din zilele “fericite” ale monedei nationale, cand se aprecia continuu – ca vor veni zile in care cursul va cadea spre nivelul de 4 lei/euro. “Trebuia sa ajunga acolo, situatia economica impune asta, dar acum a facut-o extrem de brusc.” Explicatia sa tine de faptul ca multe dintre investitiile din Europa Centrala si de Est isi au cartierul general la Londra, acolo unde vestile proaste s-au tot acumulat in ultima vreme, iar deciziile nu mai au legatura cu realitatea, ci cu climatul psihologic tensionat adus de criza – “nu mai e niciun pic de rationalitate in ceea ce se intampla”. Evenimentele din tara – alegerile parlamentare de la sfarsitul lunii noiembrie si deciziile electorale care insotesc acest proces – vor continua sa tina leul pe panta deprecierii, adauga presedintele CFA Romania, care vede in urmatoarele luni un euro de peste 4 lei. Pe termen mai lung, in urmatorii doi ani, cursul ar putea fluctua in jurul unei medii de 3,8 lei/euro, adauga el.
     
    Decizia de a majora salariile din sectorul bugetar pentru ca se apropie perioada electorala, “fara sa te gandesti la consecintele economice, e de-a dreptul iresponsabilitate politica”, sustine Ionut Dumitru. Discutiile purtate in jurul acestui subiect, mai exact dupa recenta decizie de a majora salariile profesorilor cu 50%, sunt de fapt principalul motiv care a dus la caderea leului, crede analistul de la Raiffeisen, asa incat “sa arunci explicatia doar asupra crizei internationale e gresit si iresponsabil”. Astfel de decizii politice sunt extrem de periculoase si din punctul de vedere al mesajului transmis agentiilor de rating, adauga el: “sa fii acolo, si sa vezi cum se jongleaza cu bani pe care nici nu ii ai, nu te-ai gandi ca lucrurile au scapat cu totul de sub control?”.

  • Ajunge euro la 4 lei?

    Incercarea de a face pariul corect pentru cursul euro/leu a iscat controverse aprinse chiar si intre analistii aceleiasi trezorerii in multe dintre bancile comerciale ce au dat curs invitatiei BUSINESS Magazin de a face o prognoza pentru finele lunii iunie. O parte au revenit de mai multe ori asupra valorilor initiale, hotarandu-se cu greu pe ce sa parieze. „Nu mai poti sa faci nici o previziune bazata pe ceea ce ai invatat la scoala“, spune unul dintre ei, explicand ca, cel putin teoretic, majorarea dobanzii de politica monetara cu 0,5% operata de banca centrala la 7 ianuarie ar fi trebuit sa incurajeze o apreciere a monedei nationale. Nici pomeneala insa de o astfel de reactie, deprecierea leului continuand la fel de accentuat si in zilele ce au urmat deciziei BNR.

    Piata tinde sa exagereze atunci cand apare o anumita tendinta, fie intr-un sens, fie in celalalt, incearca Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sa dea o explicatie acestei reactii atipice de pe piata valutara. „Cand se intoarce valul, toata lumea merge cu el si asa se naste un tsunami.“

    In cazul leului, valul s-a intors in iulie anul trecut, cand a inceput o depreciere aproape constanta, de atunci si pana in prezent declinul depasind si cele mai pesimiste previziuni (care vorbeau de o posibila scadere a monedei nationale pana la 3,35 lei/euro in luna decembrie). In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua nestanjenita si pe mai departe – era una dintre concluziile analizei facute pornind de la opiniile exprimate de bancheri la jumatatea lui 2007. La putina vreme insa, economia mondiala a fost zguduita de criza creditelor ipotecare secundare din Statele Unite, moment in care multi dintre investitori au decis sa renunte la plasamentele apreciate ca riscante (asa cum sunt considerate si cele de pe piata romaneasca).

    Economia Romaniei, la randul ei, a inceput sa-si arate propriile suferinte – inflatia a crescut peste orice asteptari, iar deficitele s-au adancit tot mai mult pe baza unui consum care a explodat odata cu relaxarea conditiilor de creditare. In esenta, inrautatirea indicatorilor macroeconomici ai Romaniei si situatia financiara internationala ce mentine reticenta investitorilor fata de plasamentele in economii emergente sunt principalii factori pe care ii iau in calcul analistii cand isi fac previziunile pentru urmatoarea jumatate de an. Acestui climat economic „alterat“, asa cum il numeste Meral Omer, directorul diviziei de trezorerie de la Libra Bank, i se adauga acum un nou factor: imprevizibilitatea politicilor economice, specifica pentru un an electoral.

    Prin urmare, nu e de asteptat o apreciere a leului in perioada imediat urmatoare, spune Meral Omer, care vede un curs de schimb de 3,65-3,70 lei/euro pentru iunie 2008 si unul de 3,45-3,50 pentru decembrie. „Pe termen lung, o crestere economica sustinuta, fara crize financiare severe la nivel mondial, creeaza perspective pentru revenirea monedei nationale pe trend de apreciere“, considera directorul trezoreriei de la Libra Bank.

    Nici ceilalti bancheri care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin nu debordeaza de optimism, chiar daca multi vad leul la finele lunii iunie macar un pic mai puternic decat este in prezent, cand raportul leu/ euro trece constant de 3,6. Adunand prognozele facute de bancheri, rezulta ca in decursul urmatoarelor sase luni moneda nationala ar putea varia extrem de amplu, intre un minim de 3,2 lei/euro si un maxim de 4 lei/euro, ajungand sa se plaseze la finele lunii iunie intr-un interval de 3,35 lei/euro (estimare a Credit Europe Bank) si 3,7 lei/euro (prognoza venita din partea Eximbank).

    „Nu cred ca banca centrala va lasa cursul sa iasa din intervalul 3,2-3,7 lei/ euro“, apreciaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost. In opinia lui, semnalele pe care le va transmite Banca Nationala a Romaniei se constituie intr-un important factor de influenta pentru piata valutara. „Daca piata va percepe ca BNR intentioneaza sa intervina pentru a tempera miscarile brutale ale cursului, atunci volatilitatea ar putea fi mai redusa“, crede Bogza. Volatilitatea va depinde in prima instanta de vestile privind anumiti indicatori macroeconomici, cel mai important fiind deficitul contului curent al balantei de plati.

    Deficitul extern ramane un motiv de ingrijorare si in viziunea analistilor de la Banca Mondiala, care noteaza intr-un raport recent ca acesta ar putea urca in 2008 la peste 15% din PIB, fata de 14% in 2007 si 10% in 2006. In viziunea Comisiei Nationale de Prognoza, dezechilibrul este usor mai redus, fiind estimat pentru anul in curs la 13,6% din PIB. Iar daca piata va aprecia ca nu se intrevede o tendinta clara de stopare a deteriorarii deficitului, „atunci asteptarile privind o eventuala ajustare brutala vor duce la miscari speculative ce vor mentine volatilitatea ridicata“, spune Bogza. In acelasi sens pot actiona si o eventuala accelerare a inflatiei, dar si persistenta efectelor generate de criza internationala de lichiditati. In aceste conditii, presedintele Bancpost considera „hazardata“ orice predictie privind evolutia cursului pe urmatoarele luni, plasandu-se in tabara analistilor ce au ales sa se abtina de la a face un pronostic.

  • Cum sa impusti francul. Elvetian

    In vremurile cand euro scadea vazand cu ochii in fata (pe atunci) a viteazului leu romanesc, sperietoarea riscului valutar (adus adesea in discutie de analistii economici, de bancheri si poate cel mai vajnic de catre guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu) nici nu ar fi avut cum sa fie altceva decat o sperietoare si atat. „Mizati pe leu“, a atentionat de multa vreme incoace seful BNR, indemnandu-i pe cei ce-si incaseaza veniturile in moneda nationala (marea masa a romanilor, de altfel) ca vor veni si vremuri mai grele pentru leu, iar imprumuturile luate in euro vor fi, pentru ei, din ce in ce mai greu de rambursat.

    Totusi, un astfel de indemn – chiar si atunci cand vine din directia bancii centrale – nu prea avea cum sa sperie pe nimeni, contrazis in viata de zi cu zi de o moneda europeana ce pierdea continuu valoare, de dobanzi la euro mai mici cu cateva procente bune decat cele in lei si, ca atare, de credite mai „ieftine“ in valuta. Ca nu prea a speriat pe nimeni se vede clar din statistici, unde creditul in valuta este rege, reprezentand la finele lunii septembrie mai mult de jumatate din totalul de 129 mld. lei (38,57 mld. euro) al creditului neguvernamental. Mai mult, atunci cand vine vorba despre finantarile pe termen lung destinate achizitiei de locuinte, euro este moneda preferata pentru cei mai multi dintre romanii obisnuiti: cu un sold de 8,8 mld. lei (2,7 mld. euro), creditul ipotecar sau imobiliar in euro reprezinta mai mult de trei sferturi din finantarile acordate gospodariilor populatiei. Alaturi de moneda europeana, castiga tot mai mult teren si finantarile in valute „exotice“ (asa cum este, de exemplu, francul elvetian): 1,45 mld. lei (433 mil. euro) – un sold dublu fata de inceputul anului 2007. Tragand linie si adunand, dintr-un total al finantarilor imobiliare de 11,6 mld. lei (3,5 mld. euro) acordate populatiei, aproape 90% este in alta moneda decat in cea nationala.

    Pentru toti cei care au mizat pe valuta – iar aici lista nu se restrange doar la cei ce au luat un credit de la vreo banca, pentru ca la fel de bine si pretul apartamentelor se negociaza preponderent in valuta, asa cum si multe din bunurile de valoare mai mare (precum autoturismele) tot in euro sunt contractate – toamna a adus in prim-plan, mult mai concret, ignoratul risc valutar. O rata de 100 de euro platita bancii acum e cu 11% mai mare decat era in urma cu patru luni, cand raportul euro/leu se afla la minimul anului, de numai 3,11 lei/euro. Asa cum un apartament de 100.000 de euro contractat in vara si receptionat acum costa, in lei, cu echivalentul a 10.000 de euro mai mult. Nici detinatorii de imprumuturi in monede exotice nu se simt cu mult mai bine. Cursul francului elvetian fata de leu se stabileste tot prin intermediul celui pentru euro – in calcul intrand cotatiile celor doua monede fata de euro pe pietele internationale, respectiv cursul euro/leu.

    Pentru cei care au crezut insa ca euro nu poate merge decat in jos – incurajati de trendul general al ultimilor ani – nota de plata (sau extrasul de cont de la banca, dupa caz) este probabil o lectie invatata pe propria piele. Leul coboara zi de zi la noi minime pentru acest an – aflat atat sub presiunea crizei financiare internationale, dar si a problemelor macroeconomice interne. Vestile rele s-au inmultit, inflatia a crescut peste orice asteptari, depasind cu totul chiar si intervalul maxim de variatie tintit de BNR, deficitele continua sa se adanceasca fara prea multe sperante de redresare in curand. In plus – sau mai degraba drept consecinta – ratingul de tara al Romaniei a fost pus sub perspectiva negativa de catre Standard & Poor’s. In aceste conditii, conjunctura internationala precara, dublata de cea a economiei romanesti, ar putea tine departe fondurile straine – adica exact acelea care au contribuit pana acum la aprecierea fara precedent a monedei nationale. Suficiente motive pentru ca in randul analistilor romani sa se inmulteasca deja vocile care anticipeaza deprecierea leului si pentru urmatoarea perioada.

    In lupta cu inflatia exista, pe de alta parte, si premisele pentru ca banca centrala sa mai creasca inca o data dobanda de referinta, dupa ce a majorat-o cu 0,5% luna trecuta – miscare ce ar putea creste din nou atractivitatea leului ca instrument de castig pentru straini. Banii „fierbinti“, capitaluri pe termen scurt, ar putea invada din nou piata romaneasca, generand din nou o apreciere abrupta a leului. Greu de spus (imposibil?) care va fi, in final, culoarul pe care se va inscrie moneda nationala si directia unde va merge. Dar tocmai de aceea se cheama risc: poate aduce si plusuri, si minusuri.