BusinessMagazin

Tag: MCV

  • Ambasadorul britanic: Progresele în MCV şi acordul cu FMI pot asigura României o rată de creştere economică de 4%

    “De ce trebuie să ne preocupe foarte mult MCV? De ce trebuie să avem un Foarte Mare Interes în succesul FMI? Pentru că aceste două programe pot face diferenţa pentru viitorul economic al României. În câţiva ani România ar putea să crească cu 4% pe an şi să prindă din urmă restul Europei. Sau nu. Aceste programe pot relansa potenţialul economic al României, să atragă investitori din Marea Britanie şi din alte părţi şi să întoarcă declinul din competitivitatea României. MCV plus FMI egal 4%”, afirmă Martin Harris.

    El arată că în această săptămână au fost evaluări pe ambele programe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu ne-am îndeplinit obligaţiile privind MCV şi statul de drept în ultima perioadă

    Băsescu l-a primit, miercuri, la Cotroceni, pe Spindelegger, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul constant al Austriei în legătură cu problemele pe care le are România în interiorul UE, legat de Schengen sau MCV. El a subliniat că România trebuie să respecte cerinţele Tratatului. “În România toată lumea vorbeşte despre ceea ce Comisia cere, dar, în realitate trebuie să îndeplinim obligaţiile asumate prin tratatul de aderare. Noi am cerut să fim înăuntru, iar condiţiile sunt bine cunoscute de către politicieni, chiar dacă de mai multe ori, din cauza populismului, dăm vina pe Bruxelles”, a arătat preşedintele Băsescu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ambasadorul german: E exclusă aderarea completă la Schengen fără raport satisfăcător pe MCV în 2012

    Menţionând că libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene este un bun de mare preţ, diplomatul german precizează că, de aceea, Guvernul federal se implică hotărât pentru ca, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor, regimul Schengen să poată fi aplicat în întregime şi României, şi Bulgariei. Andreas von Mettenheim aminteşte că, aşa cum se ştie, condiţiile tehnice necesare aderării au fost îndeplinite, dar că până acum nu a existat nicio înţelegere privind aderarea completă, deoarece, în urma deficienţelor statului de drept şi a lipsei progreselor în domeniul combaterii corupţiei precum şi în cel al reformei în justiţie, constatate de ani de zile în cadrul activităţilor de monitorizare în domeniile justiţie şi afaceri interne, aderarea completă la Schengen nu părea, până în prezent, să fie posibilă din punct de vedere politic.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România şi Bulgaria, probleme pe drumul spre Schengen

    Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.

    Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.

    Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.

  • Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export

    Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul “Salvaţi Monitorul Oficial” sau “Salvaţi ICR” şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.

    În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.

    Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani ’90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.

  • Ponta, reacţie la îngrijorările externe: România este o ţară stabilă, Guvernul va respecta deciziile CCR

    El a asigurat că România va respecta standardele europene ale unui stat de drept, precum şi toate deciziile Curţii Constituţionale din perioada următoare, pe care le va pune imediat în aplicare. Ponta a asigurat din nou că România îşi va îndeplini şi obligaţiile din acordul cu FMI şi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie.

    Ponta a anunţat că săptămâna viitoare va pleca la Bruxelles pentru a garanta oficialilor Comisiei Europene şi Parlamentului European că România este un stat de drept, cu justiţie independentă.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 4-10 iunie

    4.06
    Concert Slayer (Arenele Romane, Bucureşti)

    6.06
    Concert Linkin Park (Romexpo, Bucureşti)

    6.06
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    6.06
    INS anunţă datele pe T1 privind investiţiile în economia naţională

    6.06
    Eurostat anunţă a doua estimare privind PIB în statele UE în T1

    7-10.06
    International Romani Art Festival – IRAF (Grădina Uranus, Bucureşti)

    7-8.06
    Reuniunea JAI pentru decizii privind spaţiul Schengen şi MCV (Luxemburg)

    8-10.06
    Bucharest Wheels Arena, festival auto-moto şi de sporturi extreme (Romexpo Bucureşti)

    8.06
    Clubbing: DUB FX live in Bucharest (Sala Polivalentă, Bucureşti)

  • Gunther Krichbaum: Progresele României vor influenţa rezultatul în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi al raportului Comisiei Europene

    Ministrul Cătălin Predoiu s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, cei doi oficiali abordând progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în perspectiva viitorului raport de ţară al Comisiei Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei. Oficialul german a apreciat evoluţiile înregistrate în cadrul reformei sistemului judiciar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Pax ungureana. Când puterea şi opoziţia îşi dau mâna peste ţară

    După discursul şocant de împăciuitor al lui Victor Ponta la învestirea guvernului, care a eclipsat de departe în percepţia publică (conform unui sondaj CSCI) discursul lui Ungureanu, USL s-a mărginit să facă opoziţie prin absenţa din Parlament, validând tacit teza că executivul nou e compus din oameni proaspeţi şi competenţi care trebuie lăsaţi să lucreze.

    În acelaşi timp, puterea, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, dă tot mai multe semne că l-a acceptat pe “preşedintele Ponta” drept un interlocutor valabil, nu mai puţin de 7 din cele 15 puncte de politici publice asumate de acesta din urmă fiind socotite de şeful statului drept coincidente cu programul de guvernare al cabinetului Ungureanu.

    Deşi preşedintele n-a specificat care sunt acestea, e de presupus că între punctele compatibile pot figura dezbaterea tratatului european de guvernanţă fiscală, impozitarea averilor mari, lupta contra corupţiei şi controlul cheltuielilor publice, anchete privind contractele “băieţilor deştepţi” din energie, majorarea salariilor şi pensiilor în măsura în care condiţiile macroeconomice o vor permite după trimestrul I şi eventuala reducere a CAS, ideea ca privatizarea marilor companii de stat să nu se facă la orice preţ, precum şi susţinere pentru aderarea la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Control şi Verificare în justiţie.

  • Cat mai dureaza pana intram in spatiul Schengen?

    “Aşteptările noastre trebuie să fie extrem de prudente, să fim foarte clari ce putem obţine maximum şi să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate”, a spus Leonard Orban.

    În ceea ce priveşte Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei (MCV), Orban a spus că speră ca la mijlocul anului viitor să poată fi finalizat acest mecanism: “Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând al continuării reformelor profunde în domeniul judiciar”.

    Numele fostului comisar european este vizat pentru postul nou-înfiinţat de ministru al fondurilor europene, însă Orban nu a dorit să facă comentarii referitoare la subiect.

    Primul-ministru Emil Boc a declarat tot în această săptămână că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, iar ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat că speră ca România să obţină un consens la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 22 septembrie pentru aderare, dar că nu vrea să fie “euforic” în această privinţă. Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat însă convins, la întâlnirea cu ambasadorii, că aderarea la spaţiul Schengen va avea loc în acest an, în urma Consiliului JAI.