BusinessMagazin

Tag: MCV

  • Un fost eurodeputat ALDE acuză: MCV, cel mai jalnic document de politică europeană. Spre binele României, trebuie ignorat

    „Venit cu o lună mai devreme decât datele cu care ne obişnuise Comisia Europeană, în plină campanie electorală în România, raportul MCV este cel mai jalnic document de politică europeană, pentru că el nu constituie un document de analiză a stadiului reformelor din justiţia din România, ci un document de poziţie politică în care Comisia Europeană ne spune că îşi doreşte în România o republică prezidenţială condusă de reprezentantul Germaniei în colonie, Klaus Werner Iohannis”, a scris Norica Nicolai, miercuri, pe Facebook.

    „Recomandările din raportul precedent făcute de prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, vizau la vremea respectivă un ordin de suspendare a suveranităţii naţionale pentru că interziceau Parlamentului României să legifereze, doar în condiţiile în care avea aprobarea Comisiei. Ni se spunea în acel raport ce trebuie să reglementăm, cum trebuie să reglementăm, iar astăzi suntem criticaţi pentru că am avut tupeul să ne respectăm suveranitatea”, a completat Nicolai.

    Fostul europarlamentar acuză Comisia Europeană de „tentaţii totalitare de stil sovietic”, prin faptul că încearcă introducerea serviciilor de informaţii în Justiţia din România.

    „Nu mi-am imaginat niciodată că tentaţia totalitară, aceea de stil sovietic, e atât de prezentă şi la Bruxelles. Să ceri unui stat membru să introducă în actul de justiţie serviciile de informaţii, înseamnă că nu faci decât să te comporţi în cea mai bună tradiţie a lui Putin, care conduce o ţară în care FSB e în toate. Dacă ăsta e modelul de democraţie pe care interesele Bruxelles-ului îl vor introdus în România, îmi pare rău să o spun, dar am o uşoară greaţă cu privire la dublul standard, democraţie, stat de drept”, a mai spus fostul eurodeputat ALDE.

    Ea a acuzat Comisia Europeană de incoerenţă în rapoartele MCV, din cauza unor contradicţii cuprinse în documente de-a lungul anilor.

    „Incoerenţa acestor monitorizări, în sensul că în anumite rapoarte se solicita ca Ministrul Justiţiei să nu se implice activ, ci să lase acest rol CSM, iar acum, dimpotrivă, Comisia cere o implicare mai mare a Ministrului Justiţiei, înseamnă pentru mine că nu avem de a face decât cu un banal document de poziţie politicianistă, care spre binele României trebuie ignorat”, a conchis Nicolai.

    CE a adoptat, marţi, ultimul raport privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

    Comisia Europeană subliniază, într-un comunicat privind raportul MCV, că s-a constatat, în România, o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi, ceea ce reprezintă o sursă de preocupare majoră, subliniind că regretă că ţara noastră nu a pus în aplicare recomandările din 2018.

  • ULTIMA ORĂ Ana Birchall anunţă că va convoca în regim de urgenţă Comisia MCV: E momentul să concepem un plan de acţiune

    „România e pregătită să-şi asume rol activ în consolidarea construcţiei europene în cadrul căreia justiţia ocupă rol central având ca pilon central cooperarea judiciară bazată pe încredere reciprocă. În acest sens, am decis ca în temeiul Hotărârii Guvernuluui 216/2012 să convoc în regim de urgenţă Comisia MCV în care sunt reprezentate toate instituţiile care au un cuvânt de spus în ce priveşte buna funcţionare a justiţiei din România. Fac apel să se răspundă pozitiv la invitaţia pe care o voi trimite imediat după conferinţa de presă”, a declarat Ana Birchall.

    Această Comisie va fi, potrivit ministrului, cea mai extinsă şi reprezentativă reuniune a comisiei MCV la nivel naţional.

    „E momentul să concepem un plan de acţiune cu termene strânse pentru implementarea recomandărilor pe care să le discutăm cu Comisia Europeană şi de care să ne ţinem”, a explicat Birchall.

    Fiecare instituţie care va face parte din comisie trebuie să îşi facă propria analiză, să vină cu măsuri pentru implementarea recomandărilor din raportul MCV.

    „Deşi urmează un an electoral intens, sunt de părere că interesul României e mai presus de cel eelctoral şi impreună putem să stabilim ce avem de făcut”, mai punctează Birchall.

    Birchall: Mă amărăşte acest raport. Pe mandatul meu se remarcă în manieră pozitivă demersurile

    Ana Birchall a declarat că raportul MCV o „amărăşte”, însă din punct de vedere al activităţii Ministerului Justiţiei, în mandatul său, oficialii europeni remarcă „într-o manieră pozitivă” demersurile pe care le-a promovat aceasta.

    „Personal, mă amărăşte acest raport. Din punct de vedere al activităţii Ministerului Justiţiei, in partea a doua, pe mandatul meu, se remarcă într-o manieră pozitivă demersurile pe care le-am promovat”, a declarat ministrul Ana Birchall.

    Ministrul a mai spus că Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, a prezentat la nivel „tehnic, obiectiv si cuprinzător” Comisiei Europene progresele din ultimul an

    „Sigur că ne-am fi dorit cu toţii un raport mai bun”, a mai spus Ana Birchall.

    Birchall a menţionat că a luat notă de evaluarea Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii celor 12 recomandări din raportul din ianuarie 2017 şi a celor opt recomandări suplimentare din raportul din noiembrie 2018.

    „Raportul recunoaşte îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12 formulate în 2017 (cea privind activitatea Agenţiei Naţionale de Adminsitrare a Bunurilor Indisponibilizate – ANABI, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei şi cea referitoare la modul de implementare de către ANI a sistemului informativ PREVENT). Se recunoaşte, totodată, continuarea progreselor în cadrul recomandărilor nr. 3 şi nr. 5 din 2017. După cum aţi observat şi dumneavoastră, raportul este critic în ceea ce priveşte cele 8 recomandări formulate cu ocazia raportului MCV din noiembrie 2018”, a declarat ministrul Justiţiei.

    Ana Birchall remarcă faptul că pentru perioada în care ea a condus Ministerul Justiţiei, sunt aprecieri explicite în raportul MCV.

    „Tonalitatea raportului distinge clar două perioade: noiembrie 2018 – aprilie 2019 şi aprilie 2019 – prezent. În ceea ce priveşte activitatea Guvernului României, prin Ministerul Justiţiei, în ceea ce priveşte a doua perioadă analizată în raport sunt cel puţin şapte aprecieri pozitive explicite la ministrul Justiţiei sau la Ministerul Justiţiei, cu titlu de exemplu: <în iulie 2019 ministrul Justiţiei şi-a exprimat intenţia de a identifica soluţii legislative corespunzătoare în consultare cu sistemul judiciar şi cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces structurat de consultări>. Acelaşi raport menţionează în termeni de progres faptul că <la nivelul Ministerului Justiţiei, un grup de lucru, în consultare cu tpate organele judiciare şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi au o analiză în evaluare>”. A mai spus Birchall.

  • Şeful Reprezentanţei CE: E necesar ca instituţiile din România să demonstreze un angajament colectiv

    Şeful interimar al Reprezentanţei Comisiei Europene din România, Cristian Buchiu, a declarat că instituţiile cheie ale României trebuie să demonstreze “un angajament colectiv şi ferm” în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, adăugând că autorităţile trebuie să ia măsuri legislative concrete.

    “Comisia Europeană a adoptat astăzi la Strasbourg raportul său anual privind situaţia sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei din România. Pe scurt, mesajul Comisiei: este necesar ca instituţiile cheie din România să demonstreze un angajament colectiv şi ferm în ceea ce priveşte independenţa justiţiei în România şi păstrarea echilibrului în sistemul judiciar. Suntem într-o cursă lungă. Am fi dorit să nu asistăm la o întoarcere din drum, însă rămânem încrezători că autorităţile române vor da un nou impuls în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor MCV. Salutăm eforturile întreprinse de autorităţile române din iunie 2019, însă considerăm că acestea trebuie dublate de măsuri concrete atât legislative cât şi administrative. În mod specific, şi mă gândesc la abordarea legislativă, aceasta o considerăm esenţială”, a spus Cristian Buchiu, după publicarea raportului MCV privind situaţia sistemului judiciar din România din ultimul an.

    Acesta a reamintit că Executivul de la Bruxelles pune la dispoziţia României, la nivel administrativ, 125 de milioane de euro pentru reforma sistemului judiciar.

    “De asemenea, la nivel administrativ profit de acest moment să reamintesc faptul că CE pune la dispoziţia României 125 de milioane de euro pentru proiecte destinate reformei sistemului judiciar din România. Rămânem la dispoziţia autorităţilor române în acest sens, cum am făcut-o şi în trecut. Vom transmite acest raport Consiliului European şi Parlamentului European şi vom monitpriza în continuare, cu atenţie, situaţia sistemului judiciar din România”, a declarat Buchiu.

    Comisia Europeană subliniază, într-un comunicat privind raportul MCV, că s-a constatat, în România, o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi, ceea ce reprezintă o sursă de preocupare majoră, subliniind că regretă ţara noastră nu a pus în aplicare recomandările din 2018. Comisia Europeană a adoptat, marţi, ultimul raport privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

  • Raport MCV, despre implicarea SRI în justiţie: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

    “În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi diverse instituţii judiciare, inclusiv DNA şi Parchetul General, precum şi, pe plan mai general, privind relaţia dintre SRI şi instituţiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcţionare a serviciilor de informaţii nu ţine de competenţa UE şi nu intră în sfera obiectivelor referinţă ale MCV. Instanţele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegaţiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu şi dacă ar fi necesară o anchetă deschisă şi imparţială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficienţe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influenţe ilegale asupra magistraţilor, şi dacă garanţiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV.

    Documentul menţionează că principala evoluţie din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curţii Constituţionale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public şi SRI în 2009 şi 2016.

    “Pe scurt, în ceea ce priveşte protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public şi SRI, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce priveşte protocolul din 2009, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul a depăşit rolul constituţional al Ministerului Public şi că, pentru toate cauzele viitoare şi pendinte, instanţele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii şi să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătoreşti care au devenit definitive înainte de pronunţarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, se arată în raport.

    Totodată, reprezentanţii CE precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea un rol crucial în asigurarea consecvenţei jurisprudenţei.

    Curtea Constituţională a României a arătat, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

    CCR precizează că, analizând conţinutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acţiune” şi ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea ”infracţiunilor grave”, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest domeniu.

    CCR a admis,în 16 ianuarie 2019, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

    MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susţinute ale României în reforma sistemului judiciar şi al intensificării luptei împotriva corupţiei. MCV a fost angajament comun al statului român şi al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

  • Tăriceanu, despre raportul MCV: În trecut rapoartele au cuprins erori. Comisia să respecte legislaţia românească

    „Sigur că şi în trecut Mecanismul de Cooperare şi Verficare care a funcţionat în relaţia dintre România şi Comisia Europeană, în numeroase rânduri a cuprins erori. Erori de necunoaştere, erori de apreciere şi aşa mai departe şi cred că cei de la Comisie trebuie să respecte ce înseamnă legislaţie românească, prevederi care sunt adoptate în baza legislaţiei şi a Constituţiei. În ceea ce priveşte raportul pe care nu l-am văzut, dar am aflat că acest raport conţine o serie de critici, cred că e necesar ca el să fie analizat de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi trebuie găsită o soluţie de cooperare cu CE pentru a reclădi relaţia de încredere care este esenţială, pentru ca viitorul raport să nu mai aibă referirile negative şi probabil că anumite modificări trebuiesc adoptate. Bănuiesc, nu am văzut raportul”, a afrimat Călin Popescu-Tăriceanu, în Parlament.

    Proiectul raportului MCV care va fi publicat marţi de Comisia Europeană conţine critici dure la adresa unor instituţii din sistemul judiciar, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), potrivit unor surse de la Bruxelles.

    Surse de la Bruxelles care au consultat proiectul raportului MCV au declarat pentru MEDIAFAX că, în document, este criticată în termeni duri activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, membrilor CSM fiindu-le reproşate anumite disfuncţionalităţi, dar şi problemele de comunicare din interiorul instituţiei conduse de Lia Savonea.

    Consiliul Superior al Magistraturii este criticat, printre altele, că nu a numit o conducere titulară la Inspecţia Judiciară, potrivit surselor citate.

    Un alt aspect criticat în proiectul raportului MCV vizează activitatea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), a cărei înfiinţare a fost criticată atât în rapoartele GRECO, cât şi în cel al Comisiei de la Veneţia.

    Documentul care va fi dat marţi publicităţii arată că nu s-a ţinut cont de actorii din sistemul judiciar în ceea ce priveşte înfiinţarea şi activitatea Secţiei, au explicat sursele menţionate.

    Şi procedura numirilor la parchete a făcut subiectul reproşurilor oficialilor europeni, care arată, în proiectul raportului MCV privind ţara noastră, că factorul politic nu a fost scos din ecuaţie. În momentul de faţă, conducerea principalelor structuri de parchete, respectiv DNA, DIICOT şi Parchetul General, este asigurată de interimari.

    Totodată, au explicat sursele de la Bruxelles pentru MEDIAFAX, pentru prima oară, draftul raportului MCV face referire şi la o scădere semnificativă a activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei.

    Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat marţi că raportul MCV nu este încă aprobat în Colegiul Comisarilor şi va discuta despre el imediat după întâlnirea din Colegiu, care va avea loc la ora 14.00, ora României.

    Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache a afirmat, marţi, că Bulgaria a fost scoasă de sub incidenţa MCV, în timp ce pentru România acest Mecanism este încă menţinut.

    „Bulgaria scapă de MCV. România, nu. Acesta e rezultatul concret al guvernării PSD. O ţară distrusă din toate punctele de vedere. De la economie la justiţie. Încă din 1990 ne-au arătat cine sunt şi ce vor: hoţie şi cumetrie. În 2016, negociam cu Comisia Europeană, punct cu punct, criteriu cu criteriu, ridicarea MCV. Din ianuarie 2017, mafia PSD-ALDE a distrus tot progresul făcut, toată încrederea câştigată în dialogul cu partenerii europeni. OUG13, atacul obsesiv şi sistematic la adresa justiţiei, încercarea de decredibilizare a DNA, impunitatea faţă de avertismentele europene, toate acestea au adus România în situaţia de a fi azi ultima ţară din Europa sub MCV”, a scris Dragoş Tudorache, pe Facebook.

    Viorica Dăncilă a declarat, luni, că se aşteaptă ca din punct de vedere al evaluării actului de guvernare raportul MCV să fie pozitiv. „Consider că nu am greşit din punct de vedere juridic şi sper ca raportul MCV să respecte acest lucru”, a mai spus ea.

  • Reprezentanţii MCV vin în România pentru a evalua situaţia justiţiei. Vor fi discuţii şi la Ministerul Justiţiei

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că comisie MCV va ajunge, în data de 2 iulie, în Bucureşti, pentru a avea discuţii cu autorităţile cu privire la situaţia justiţiei din România. Discuţii vor avea loc şi cu ministrul Justiţiei, Ana Birchall.

    Potrivit raportului MCV din noiembrie 2018, adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România.

    Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

  • DOCUMENT Comisia Europeană ameninţă România cu un mecanism mai dur decât MCV dacă adoptă modificările codurilor penale

    Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităţilor române, că reprezentanţii Comisiei Europene au fost nevoiţi să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluţiilor privind statul de drept în România.

    „În fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a subliniat că anularea progreselor înregistrate în ultimii ani a continuat. Problemele pe care le-am identificat şi recomandările emise pentru atenuarea acestor preocupări nu sunt abordate. (…) Din nefericire, evoluţiile recente din România au agravat şi mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept. (…) Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24 aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia adaugă la aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni, inclusiv infracţiuni de corupţie, în timp ce, aşa cum subliniază Comisia de la Veneţia, România, ca şi celelalte state, are obligaţia pozitivă de a se asigura că sistemul său penal este eficient în lupta împotriva formelor grave de infracţiuni”, se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au transmis pentru MEDIAFAX surse politice.

    Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timmermans, despre MCV: România a aderat în 2007 la UE, dar nu şi-a rezolvat nici acum problemele

    “Nu sunt de acord cu dumneavoastră (că Mecanismul de Verificare şi Cooperare nu a fost eficient – n.r.). Nu pot spune că nu a fost eficient. Tocmai de aceea mă întristează atât de mult situaţia de astăzi din România, pentru că România, tocmai pe baza Mecanismului de Verificare şi Cooperare se înregistraseră nişte succese importante în combaterea inclusiv a corupţiei la nivel înalt. Sistemul judiciar din România de-a lungul anilor a devenit tot mai eficient în această privinţă şi până la urmă cei vinovaţi au fost traşi la răspundere, închişi. Dar acum e un regres şi trebuie să ne asigurăm că asta nu se concretizează în dispoziţii legislative care să creeze impunitate. La fel în Bulgaria sunt foarte mult de făcut, dar totuşi s-au realizat multe”, a declarat Frans Timmermans.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a subliniat că probleme precum statul de drept sau separarea puterilor în stat trebuiau rezolvate înainte de aderarea la Uniunea Europeană, declarându-se îngrijorat că România şi Bulgaria au aderat în 2007, însă nu şi-au soluţionat nici acum problemele care trebuie rezolvate înainte de aderare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban, despre posibilitatea ca PSD să contesta MCV la CJUE: Sunt duşi cu capul

    “Sunt duşi cu capul. Madame Dăncilă nu ştie gramatica limbii române şi aritmetică. Orice altă acţiune, în afară de respectarea recomandărilor, riscă să facă un rău imens României. Doamna Dăncilă trebuie să priceapă că nu există altă cale decât aceea de a respecta recomandările Comisiei de la Veneţia şi cele cuprinse în raportul MCV. Nu sunt obligatorii (recomandările raportului MCV – n.r.), dar orice altceva vor face va dăuna României şi va avea consecinţe negative asupra românilor”, a afirmat Ludovic Orban, joi, pentru MEDIAFAX.
     
    Afirmaţiile lui Ludovic Orban vin în contextul în care preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, social-democratul Nicuşor Halici, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că în PSD este analizată posibilitate unui demers de contestare a raportului MCV la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
     

  • Lecţia pe care ne-o dă Bulgaria, după raportul MCV

    În tot acest timp, orgoliul naţional românesc s-a hrănit cu mulţumirea că nu am fost, în general, pe ultimul loc al pomenitelor clasamente, de unde un tratament uşor superior, cumva ironic, aplicat vecinilor bulgari. Uite că acum europenii rup această frăţie, prilej cu care ne putem exprima nemulţumirea faţă de cei ce, vezi, dragă Doamne, au ce au cu noi şi ne nedreptăţesc.
     
    Desprinderea de Bulgaria, care nu va mai fi monitorizată şi, mai mult, a fost lăudată de oficialii Uniunii, a fost fin ironizată de unii oficiali români, atâta cât a fost băgată în seamă, lucru nedrept, pentru că dacă e să socotim cu numere, sunt multe domenii în care bulgarii ne pot da liniştiţi lecţii.
     
    Este adevărat că bulgarii poate nu o duc strălucit, au problemele lor economice, politice, cu corupţia sau cu criminalitatea. Dar au şi multe lucruri bune, care i-au făcut să ne depăşească în multe privinţe.
     
    Aşadar, pe numere, de la cele mai simple la cele mai grele.
     
    82% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat, 92% dintre gospodăriile bulgăreşti.
     
    Un român cheltuie în medie, într-o vacanţă, 124 de euro, un bulgar cheltuie 179 de euro.