Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat, duminică, Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecţia Judiciară, pentru a se verifica dacă afirmaţiile preşedintelui filialei judeţene PSD Iaşi Gheorghe Nichita au afectat independenţa justiţiei.
“Solicitarea vine în contextul în care mai multe site-uri de ştiri au publicat pe data de 22 august 2015 următoarea afirmaţie a domnului Gheorghe Nichita, făcută în cadrul unei şedinte PSD: «Eu mi-am rezolvat problemele cu justiţia, înţelegeţi voi (frecându-şi două degete – n.r.). Această ţară este condusă de generalul Florian Coldea (…). Eu am fost susţinut pe linia serviciilor cât a fost George Maior şeful SRI şi nu mi s-a întâmplat nimic. Dar să ştiţi că nici de acum nu mi se poate întâmpla nimic”, se arată într-un comunicat de presă al UNJR.
În sesizarea UNJR se arată că aceste afirmaţii sunt “de o gravitate excepţională şi transmit opiniei publice ideea că “dosarele în care sunt anchetate fapte de corupţie pot fi «rezolvate» cu sprijinul serviciilor secrete”.
Uniunea Judecătorilor consideră că “este imperativ ca astfel de declaraţii să facă obiectul cercetărilor efective ale Inspecţiei Judiciare.
“Impactul acestora asupra opiniei publice este unul cu deosebire puternic, în contextul în care survine într-un spaţiu public în care ideea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie dincolo de limitele legii a transpărut, cel puţin la nivel de aparenţă, din chiar declaraţii ale reprezentanţilor acestor structuri”, se mai arată în sesizarea UNJR.
Judecătorii au precizat că, de data aceasta, nu este vorba de declaraţii generale, ci de afirmaţii extreme de concrete privitoare la implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie. Aceştia au reamintit în scrisoarea către CSM că, în 30 aprilie, într-un interviu acordat juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă declara că “Serviciul Român de Informaţii nu se retrage din «câmpul tactic» odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci îşi menţine «atenţia/interesul» până la soluţionarea defintivă a cauzei”.
UNJR a precizat că această afirmaţie a fost explicată ulterior chiar de directorul Serviciului Român de Informaţii prin aceea că sunt urmăriţi “judecători, procurori care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.
“Aceste declaraţii, ce au născut ideea supravegherii magistraţilor de către serviciile secrete, pentru a garanta «corectitudinea» judecătorilor, au vulnerabilizat actul de justiţie şi au permis perpetuarea unor astfel de idei, precum cele ale domnului Gheorghe Nichita, transmise publicului în scopul diminuării încrederii în anchetele penale ce îi vizează”, au arătat judecătorii în scrisoarea lor.
Judecătorii susţin că afirmaţiile lui Gheoghe Nichita impun un răspuns imediat din partea CSM, pentru a clarifica opiniei publice limitele legale în care se derulează cooperarea justiţie – servicii secrete.
“O justiţie puternică este una care şi apare în ochii publicului ca atare, reacţionând ferm şi imediat la derapajele ce îi ştirbesc independenţa, indiferent din partea cui ar veni”, a mai arătat UNJR.
În contextul discuţiei despre relaţia justiţie – servicii secrete, judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, va fi prezentă luni în faţa plenului CSM pentru a susţinerea cererea de clarificare a termenului de «câmp tactic” în viziunea SRI când vine vorba de justiţie.
“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 august are şansa şi datoria de a reveni asupra problemei legate de lămurirea înţelesului noţiunii de «câmp tactic», având obligaţia de a defini exact activităţile efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată dupa sesizarea instanţei”, a afirmat judecătorul Dana Gîrbovan.
Preşedintele UNJR a precizat că reprezentanţii asociaţiilor profesionale vor fi prezenţi la sediul CSM, luni, de la ora 12.30, pentru a susţine importanţa ca astfel de hotărâri să fie luate nu pe baza unor note secrete, ci sub semnul transparenţei depline şi a cooperării oneste.
“În relaţia justiţie – servicii secrete nu este loc de interpretări şi supoziţii, orice ambiguitatea afectând prin ea însăşi independenţa justiţiei şi încrederea publicului în aceasta”, a mai spus preşedintele UNJR.
Pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Plenului CSM este şi Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind plângerea prealabilă formulată de UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România împotriva Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea transmisă de cele trei asociaţiile profesionale de a le fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară privind apărarea independenţei sistemului judiciar, în urma afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost repinsă pe motiv că informaţiile solicitate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au fost clasificate “Secrete de serviciu”.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmaţiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.
Inspecţia Judiciară a fost sesizată să facă verificări în acest caz în urma unei solicitări transmise în 18 mai de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor, în contextul în care generalul Dumitru Dumbravă, a afirmat că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.
UNJR a mai cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.
CSM a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor.
În 3 iunie, UNJR a cerut preşedintelui Klaus Iohannis “să verifice toate activităţile Serviciului Român de Informaţii în justiţie şi să ia măsuri pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.
Ulterior, în 5 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiţie şi a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziţie.
Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI şi justiţie, aşa cum i-au cerut anumite asociaţii de magistraţi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranţă că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenţie şi la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiţie”.
Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupţie până la o soluţie finală, după cum a susţinut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el preşedinte, “astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. “Dar, în măsura în care CSM sesisează preşedintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste speţe”, a declarat şeful statului.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, că “legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva”.