BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • Deloitte: Început de an slab pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    Adăugând însă tranzacţiile cu valoare necomunicată, totalul pieţei este între 500 şi 600 milioane euro, la fel ca  în perioada similară a anului trecut, conform estimărilor Deloitte.

    “După finalul anului 2017, care a reprezentat un record, activitatea de fuziuni şi achiziţii a debutat lent, însă rămânem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia din acest an a pieţei de M&A. Am contabilizat o singură tranzacţie cu o valoare anunţată oficial de peste 100 milioane de euro în acest interval, comparativ cu cinci în ultimul trimestru din 2017”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    În total, au fost anunţate 19 tranzacţii în primul trimestru din acest an, inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunţată oficial. În perioada similară din 2017 erau anunţate 30 de tranzacţii.

    “Finanţarea în serie B prin care start-up-ul românesc UiPath a atras trei dintre cele mai puternice fonduri din sectorul de tehnologie din lume a creat primul unicorn din sectorul de IT din România, o premieră pentru mediul local de business, care a pus definitiv România pe harta marilor investitori specializaţi în tehnologie. UiPath, companie cu o evoluţie fulgerătoare, confirmă ascensiunea sectorului IT, vedeta economiei româneşti din ultimii ani. Ne aşteptăm să vedem şi în viitor numeroase alte tranzacţii în acest domeniu, unde numărul start-up-urilor este în creştere“, a mai spus Ioana Filipescu.

    Analiza Deloitte exclude tranzacţiile cu o valoare mai mică de 5 milioane de euro, iar în primul trimestru al acestui an au fost anunţate un număr semnificativ de tranzacţii sub acest nivel.

  • Bancherii vechi şi noi

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.

    Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.

    Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.

    Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.

    Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.

    David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.

    Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.

    Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate. 

    Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.

    În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.

    Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.

    ”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.

  • LOVITURĂ pentru Londra: un gigant renunţă la sediul din Marea Britanie

    Gigantul Unilever a anunţat că renunţă la structura actuală duală şi stabileşte sediul administrativ la Rotterdam.

    Compania va fi în continuare listată pe bursele de la Londra şi New York, dar va opera ca o companie olandeză.

    Cei 7.300 de angajaţi ai Unilever din Marea Britanie nu vor fi însă afectaţi de măsură, pentru că diviziile de îngrijire personală şi îngrijire a casei îşi vor dezvolta în continuare activitatea la Londra.

    Marjin Deckers, preşedintele consiliului de administraţie, a declarat că schimbările vor întări guvernanţa corporativă a Unilever şi vor transforma compania într-o organizaţie mai simplă şi mai agilă, cu o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

    Betty Ice, cel mai mare producător român de îngheţată cu afaceri de 30 milioane de euro, a fost cumpărat de către gigantul Unilever la începutul acestui an, conform unui anunţ al companiei Unilever.

     Compania Betty Ice deţine o fabrică în Suceava şi are peste 180 de chioşcuri de îngheţată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajaţi în România. Unilever, care deţine branduri precum Napoca sau Algida,  nu are o unitate de producţie a îngheţatei în România.

    Divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever şi va fi condusă de Vasile Armenean, din poziţia de general manager.
    ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Febra vânzărilor şi a cumpărărilor

    Spre comparaţie, în 2012 au avut loc 118 tranzacţii, cu o valoare de 1,46 mld. de euro, iar în 2016 s-au derulat 136 de deal-uri, cu o valoare totală de 1,97 mld. de euro. Cele mai multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au avut loc în producţie (39), urmate de real estate şi contrucţii (30), comerţ (15) şi telecom & IT (finanţe şi asigurări).

    La nivel regional, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa emergentă în 2017, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, publicat de CMS în colaborare cu platforma de informaţii EMIS. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro, iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    Cea mai mare achiziţie pe plan local a anului trecut a fost a unui pachet minoritar de acţiuni (13,6%) la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, de către compania mamă italiană Enel, pentru 401,2 milioane de euro. Cea mai mare vânzare totală este A&D Pharma Holdings către Penta Investments, într-un deal de 350 de milioane de euro.

    În topul celor mai mari 20 de tranzacţii de private equity de anul trecut, în rândul ţărilor europene emergente, există unul singur încheiat pe plan local, respectiv achiziţia A&D Pharma de către Penta Investments, într-o tranzacţie cu o valoare de 350 de milioane de euro. Cea mai mare tranzacţie din pieţele emergente, cu o valoare de peste 7,5 miliarde de euro, a avut loc în Rusia; grupul Rosnef, cu activităţi în domeniul minier, dar şi al energiei, a fost preluat de grupul CEFC China Energy.

    În topul celor mai mari 20 de listări la bursă de anul trecut în ţările emergente, România are tot doar o singură reprezentantă, respectiv
    IPO-ul lansat de Sphera Franchise Group, când a atras pentru 25,3% din acţiuni finanţare de 62 mil. euro.

    ”Avem o poveste frumoasă de spus, despre companii autohtone care au ajuns jucători de talie regională capabili de expansiune internaţională, şi o creştere aconomică puternică, care transformă Europa emergentă într-o ţintă atractivă pentru investiţii“, spune Horea Popescu, partener în cadrul CMS România. La rândul său, Cristina Reichman, tot partener în cadrul aceleiaşi societăţi, comentează: ”Băncile, asigurătorii şi fondurile de investiţii se uită cu mare interes la modelele de afaceri pe care consumatorii le apreciază. Iar impactul va fi uriaş“.

    Potrivit raportului, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. |n Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar şi de construcţii, cu un total de 390 tranzacţii în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de producţie şi apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piaţă pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. ”Suntem, în general, optimişti şi credem că 2018 va fi un an foarte bun pentru fuziuni şi achiziţii în regiune.

    Creşterea economică din CEE/SEE, împreună cu finanţarea încă ieftină, la care se adaugă şi numărul redus al incertitudinilor de la început de an, comparativ cu 2017, fac din regiune o destinaţie de investiţii de dorit. |n plus, ne aşteptăm că incertitudinea fiscală şi privind reglementarea din Statele Unite va forţa companiile de acolo să fie mai precaute cu privire la tranzacţiile interne şi să se uite în schimb mai atent la Europa. Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est anul trecut ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A“, conchide Stefan Stoyanov, head of M&A database la EMIS.

  • Pariul record de un miliard de euro

     Sunt numele unora dintre fondurile de investiţii care au pariat sau măcar au tatonat piaţa locală în ultimii ani. Doar anul trecut aceşti investitori financiari au scos din buzunare peste un miliard de euro pentru a cumpăra companii sau active româneşti. A fost primul an din istoria româniei când acest prag a fost depăşit.

    „Marile fonduri de investiţii se uită la România. Nume care până acum priveau piaţa doar în context regional o analizează individual.” Aceasta este o frază pe care am auzit-o de mai multe ori în ultimii trei ani, o perioadă în care piaţa totală de fuziuni şi achiziţii din România a început să prindă contur cu amprentă financiară de 3-4 mld. euro sau chiar peste.

    Investitorii financiari (fonduri de investiţii) şi cei strategici (companii active într-o anumită industrie) au devenit tot mai interesaţi de România într-o perioadă în care economia duduie, iar consumul este din nou vioara întâi, motorul principal al creşterii.

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a continuat să crească anul trecut (în primele 11 luni – cele mai recente date) cu peste 10%, urmând trendul din 2016. Şi din punctul de vedere al creşterii economice România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană. Astfel că interesul investitorilor este justificat.

    Primele fonduri de investiţii şi-au întors privirea către România acum mai bine de două decenii, când economia locală abia învăţa primele lecţii despre capitalism. Apoi, banii au început să vină, apoi s-au oprit. Şi tot aşa o vreme. În linie cu evoluţia economiei. În timpul crizei financiare investitorii au devenit mai atenţi, mai precauţi, astfel că numărul tranzacţiilor şi valoarea lor totală a scăzut. Odată cu revenirea economiei pe un trend ascendent, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) şi-a reînceput şi ea urcarea.

    „România reprezintă principala noastră destinaţie de investiţii de mai bine de 20 de ani”, spune Horia Manda, executivul român care conduce fondul de investiţii Axxess Capital şi unul dintre veteranii pieţei locale. El adaugă că activitatea fondului în România a început în 1997 cu Romanian American Enterprise Fund (RAEF), prin care a construit baza de la care a început să se extindă regional începând cu 2005, chiar dacă prima investiţie transfrontalieră a venit în 1998, prin achiziţia Orgachim de către producătorul de vopselei Policolor în Bulgaria. Între timp, Policolor nu se mai află în portofoliul Axxess Capital, ci în cel al altui fond de investiţii, RC2.

    Fondul de investiţii Axxess Capital a fost în perioada 2015-2017 unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa de profil, având în portofoliu trei achiziţii şi patru exituri. Cea mai recentă mutare este cea prin care a vândut pachetul de 30% pe care îl deţinea în cadrul companiei IT Bitdefender pentru 180 mil. euro. Cumpărătorul este un alt fond, Vitruvian, care îşi face astfel intrarea pe piaţa locală. Prin această mutare, Bitdefender devine primul business antreprenorial românesc evaluat la peste 600 mil. euro. Compania este fondată şi controlată în continuare de familia Talpeş.

    „Într-adevăr, în ultimii ani asistăm la un interes în creştere din partea acestui segment investiţional (al fondurilor de investiţii – n.red.), tot mai multe nume mari exprimându-şi interesul şi urmărind în mod activ oportunităţile din piaţa locală”, spune Nadia Badea, partener în cadrul casei de avocatură Clifford Chance şi coordonatorul practicii M&A şi real estate din cadrul biroului de la Bucureşti. Ea adaugă că se poate remarca, de asemenea, întoarcerea unor investitori care au ieşit din piaţă în urmă cu câţiva ani.

    Tendinţa coincide cu efervescenţa din private equity la nivel global. „Intensitatea activităţii de private equity se vede foarte bine în cifre; potrivit celor mai recente date pe care le avem, ponderea tranzacţiilor M&A din această arie a crescut de la 23% la aproximativ 30% din valoarea totală a pieţei, în 2017.” În România, fondurile de investiţii au pariat anul trecut peste 1,2 mld. euro, pentru prima dată în istorie, cifra cuprinzând şi tranzacţiile făcut de fondurile specializate pe sectorul imobiliar precum NEPI Rockcastle şi Globalworth, nu doar cele de private equity. Pentru această estimare, Business Magazin a luat în calcul doar mutările locale, nu şi cele internaţionale în cadrul cărora România reprezintă o piesă din puzzle.

  • Acţiunile Deutsche Telekom au scăzut după ce fuziunea dintre T-Mobile şi Sprint Corp a eşuat

    Directorul general al Deutsche Telekom, Tim Hoettges, a declarat că T-Mobile, în care compania germană deţine o participaţie de 64%, va continua strategia care i-a adus milioane de clienţi timp de 18 trimestre consecutive.

    Soft Bank a transmis, duminică, că îşi va majora participaţia din Sprint de la 83% la cel mult 85%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două dintre cele mai puternice bănci ar putea să FUZIONEZE şi să creeze o bancă-gigant

    Cea mai mare bancă italiană, care caută potenţiali parteneri în Europa, a semnalat că este interesată de o fuziune, care ar putea avea loc odată ce planul de restructurare al băncii va fi finalizat, în următorii doi ani.
     
    Deşi este încă în stadiu incepient, interesul UniCredit pentru Commerzbank, guvernul german, care deţine 15% din Commerbank, după ce a salvat-o în timpul crizei financiare, ar putea să paveze o fundaţie pentru ceea ce ar fi una dintre cele mai mari fuziuni din istoria băncilor europene, din afara graniţelor unei singure ţări.
     
    Acţiunile Commerzbank au crescut cu peste 3% în Frankfurt după anunţul Reuters, în timp ce UniCredit a scăzut cu aproape 3% în Milano.
     

  • Două dintre cele mai puternice bănci ar putea să FUZIONEZE şi să creeze o bancă-gigant

    Cea mai mare bancă italiană, care caută potenţiali parteneri în Europa, a semnalat că este interesată de o fuziune, care ar putea avea loc odată ce planul de restructurare al băncii va fi finalizat, în următorii doi ani.
     
    Deşi este încă în stadiu incepient, interesul UniCredit pentru Commerzbank, guvernul german, care deţine 15% din Commerbank, după ce a salvat-o în timpul crizei financiare, ar putea să paveze o fundaţie pentru ceea ce ar fi una dintre cele mai mari fuziuni din istoria băncilor europene, din afara graniţelor unei singure ţări.
     
    Acţiunile Commerzbank au crescut cu peste 3% în Frankfurt după anunţul Reuters, în timp ce UniCredit a scăzut cu aproape 3% în Milano.
     

  • Care sunt hobby-urile lui Mateusz Sielecki, polonezul care conduce businessul Starbucks în regiune

    El are o experienţă de peste 11 ani în cadrul AmRest, iar de cinci ani lucrează pentru Starbucks. Polonezul Mateusz Sielecki spune că este pasionat de dezvoltare şi creştere, atât pe plan personal, cât şi în business. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul grupului polonez AmRest, unde, printre altele, a fost responsabil de relaţiile cu investitorii, a lucrat şi ca business intelligence manager (2005-2010), dar a condus şi  departamentul de fuziuni şi achiziţii al grupului (2010-2012), funcţie din care s-a asigurat că AmRest îşi îndeplineşte obiectivele de creştere anuală de 20% prin fuziuni şi achiziţii.

    Între 2012 şi 2015 a fost district manager pentru lanţul de cafenele Starbucks, iar de circa doi ani deţine funcţia actuală. După ce a studiat managementul financiar în Polonia, şi-a spus că nu vrea să fie contabil sau consultant fiscal, ci să aibă o altă profesie, astfel că a aplicat pentru un internship în cadrul unei companii de brokeraj de asigurări din SUA: „Am mers la o companie de asigurări şi am participat la internshipuri în mai multe departamente pe parcursul a şase luni”.

    La întoarcere în Polonia, în 2005, ştia că vrea să lucreze într-o companie ce avea cultură americană, de aceea s-a angajat în cadrul grupului AmRest, înfiinţat în Varşovia de americanii Henry McGovern şi Donald Kendall jr.

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală şi, potrivit estimărilor Business Magazin, este liderul pieţei de cafenele, care ocupă circa un sfert din piaţa locală de cafea, estimată la 500 de milioane de euro. Sielecki trăieşte în prezent în Bucureşti şi se declară un tată şi un soţ fericit. Îi plac călătoriile şi învăţarea de noi culturi; spune că are un mod atipic de a face acest lucru: pe bicicletă. Aşa a şi vizitat majoritatea Europei. În cea mai lungă călătorie, din nordul Poloniei până în sudul Spaniei, a învăţat lucruri utile pentru cariera sa: „Am învăţat multe călătorind astfel, iar orizonturile mi s-au deschis. Am petrecut fiecare noapte într-un loc nou, vorbind cu oamenii din comunităţile locale şi înţelegând cum trăiesc. Am învăţat şi să lucrez în echipă şi să depăşesc diferite provocări.”

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.