Tag: fuziune

  • Bristol-Myers Squibb finalizează preluarea Celgene, ca urmare a unei tranzacţii de 74 mld. dolari

    Odată cu finalizarea achiziţiei, în conformitate cu termenii acordului de fuziune, Celgene a devenit o filială deţinută integral de către Bristol-Myers Squibb Company. 
     
    În baza fuziunii, acţionarii Celgene au primit pentru fiecare acţiune: 1,00 acţiune Bristol-Myers Squibb, 50,00 dolari în numerar fără dobândă şi un drept contingent tranzacţionabil (Contingent Value Right / CVR), care va îndreptăţi posesorul să primească o plată de 9,00 dolari în numerar, dacă se îndeplinesc anumite etape ulterioare de reglementare. Acţiunile Celgene nu se mai tranzacţionează după închiderea bursei de astăzi. În data de 21 noiembrie 2019, acţiunile nou emise ale Bristol-Myers Squibb şi CVRurile vor fi tranzacţionate în cadrul bursei din New York, CVRurile fiind comercializate sub simbolul „BMYRT.”
     
    Conform informării din 26 august 2019, referitoare la procesul de aprobare a tranzacţiei, Celgene a încheiat acordul de cesionare a drepturilor internaţionale asupra medicamentului Otezla către Amgen, pentru 13.4 miliarde dolari în numerar, ca urmare a finalizării fuziunii cu Bristol-Myers Squibb. 
     
    Pe 15 noiembrie 2019, Bristol-Myers Squibb a anunţat decizia Comisiei Federală pentru Comerţ a SUA (FTC) de a accepta acordul propus, referitor la fuziunea în curs de finalizare a Bristol-Myers Squibb şi Celgene, ceea ce a permis părţilor să încheie fuziunea. Bristol-Myers Squibb aşteaptă ca cesionarea OTEZLA să fie finalizată imediat după încheierea fuziunii şi planifică să prioritizeze utilizarea încasărilor pentru reducerea datoriei.

     

  • Filip & Company a asistat grupul LafargeHolcim la achiziţia Somaco, deţinut de fondul de investiţii Oresa


    Casa de avocatură Filip & Company a asistat grupul LafargeHolcim, unul dintre liderii mondiali din industria materialelor de construcţii, în procesul de achiziţie prin care acesta preia 100% din acţiunile companiei Somaco Grup Prefabricate, unul dintre cei mai mari producători de elemente prefabricate din beton şi BCA din România. Achiziţia a fost autorizată de către Consiliul Concurenţei în luna septembrie 2019.

    „Suntem încântaţi că am putut să fim din nou alături de Holcim România, de această dată într-o achiziţie importantă pentru grup şi suntem convinşi că această tranzacţie va reprezenta unul din elementele cheie ale succesului susţinut de care se bucură businessul lor în România. Îi suntem foarte recunoscători clientului nostru pentru încrederea acordată. De asemenea, suntem încă odată mândri de reuşita echipei noastre”, a declarat Alina Stancu Bîrsan, partener Filip & Company.

    Echipa Filip & Company implicată în această tranzacţie a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener, Fuziuni şi Achiziţii) şi Cristina Filip (partener, Fuziuni şi Achiziţii), în timp ce echipele coordonate de Cătălin Suliman (partener, Dreptul Concurenţei) şi Ioana Roman (partener, Drept Imobiliar) au contribuit semnificativ la succesul tranzacţiei. Echipa de proiect le-a inclus pe Olga Niţă (counsel), care a fost intens implicată în negocieri şi a coordonat echipa de due diligence, Georgeta Gavriloiu (counsel) care a supervizat şi procedura de autorizare la Consiliul Concurenţei a operaţiunii şi Andreea Bănică (associate).

    Avocaţii Filip & Company au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile cheie de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de capital privat sau fuziuni şi achiziţii complexe, în majoritatea cazurilor, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company.

     

  • Francezii din spatele Peugeot şi gigantul Fiat Chrysler fuzionează într-o companie de 50 miliarde

    Giganţii din industria auto Fiat Chrysler şi PSA, compania-mamă a Peugeot, au bătut palma pentru o fuziune completă, care va naştere unui gigant cu o evaluare de aproape 50 miliarde dolari, potrivit CNBC.

    Board-ul PSA a aprobat fuziunea, iar board-ul Fiat Chrysler se va întâlni miercuri, potrivit sursei citate. Executivi au anunţat reglementatorii din SUA şi Franţa, potrivit Wall Street Journal.

    În urma fuziunii va lua naştere al patrulea cel mai mare producător auto din lume.

    Acţiunile Fiat Chrysler au crescut miercuri pe bursa din New York cu 5,27% în urma anunţului cu privire la negocieri, iar după închiderea şedinţei acţiunile au crescut până la ora transmiterii ştirii cu 1,34%, până la 15,18 dolari pe acţiune. În acelaşi timp, acţiunile Peugeot au crescut cu 4,5% pe bursa din Paris.

    Pentru FCA, fuziunea reprezintă o reuşită, în contextul în care compania a susţinut vehement că piaţa auto are nevoie de consolidare cât mai rapid.

    Unul dintre aspectele tranzacţiei arată că PSA ar fuziona cu FCA într-o tranzacţie care implică toate acţiunile, ceea ce l-ar pune în final pe Carlos Tavarez la conducerea businessului, şi pe John Elkann – reprezentantul familiei Agnelli din Italia, care controlează FCA – în funcţia de preşedinte al companiei.

    Potrivit sursei citate, negocierile au mai început anul acesta o dată însă au fost oprite cât au început discuţiile dintre Fiat Chrysler şi Renault.

     

     

  • Fuziunile şi achiziţiile din zona medicamentelor generice vor continua în Europa Centrală şi de Est

    Tendinta pentru perioada imediat urmatoare (2020-2023) este ca fuziunile si achizitiile (M&A) din segmentul medicamentelor generice din regiunea central-est europeana (CEE) a UE sa continue, in conditiile in care aceasta zona este vazuta inca drept emergenta, anticipandu-se cresterea calitatii serviciilor medicale, ascensiunea sectorului privat  si o mai mare convergenta cu regiunea vest europeana (WE) a puterii de cumparare a populatiei.
     
    Nu ar fi exclus ca unele companii de medicamente sa adopte un model prin care sa cumpere in zona de distributie si retail, in conditiile in care pentru reducerea costurilor se au in vedere integrari verticale complete si devine interesanta productia de gen (marci fabricate pentru distribuitori sau lanturi de farmacii).
     
    Pentru a se intelege spatiul de convergenta, putem arata ca in WE, unei populatii de circa 400 mil locuitori din 16 tari (include Elvetia) ii corespunde o piata farmaceutica de 213 miliarde de Euro (aproximativ 20% din piata mondiala) – la o medie de 530 Euro / locuitor – in timp ce unei populatii de 100 mil locuitori din 13 tari din CEE ii corespunde o piata de mai putin de 20 mld Euro – o medie de 200 Euro / locuitor. Spatiul de convergenta este chiar mai eccentuat in zona medicamentelor fara prescriptie  si suplimentelor, in WE media consumului este de circa 3 ori mai mare decat in CEE.
     
    In plus, zona este cunoscuta ca un exportator net de medicamente, marile fabrici de medicamente din Polonia, Cehia, Slovenia si Ungaria exportand mai mult de 50% din productia lor, in special in noua Uniune Economica Euro Asiatica (EAEU), Asia Continentala  si Orient – astfel ca investitorii financiari si companiile farmaceutice din afara UE vor dori sa preia controlul pentru a le consolida si, primii, pregati pentru un exit in intervalul 2020-2023.
     
    De fapt, o cercetare atenta arata ca aceste fuziuni si achizitii sunt raspunsul producatorilor la politicile publice esuate ale multor state europene, care in loc sa puna accentul pe medicamentele generice si biosimilare pun presiune pe preturi, reduc finantarile si introduc in uz multe medicamente noi, scumpe, fara o analiza temeinica de impact terapeutic si de cost – asa cum dealtfel s-a si aratat in articolul IQWIG (institutul de evaluare a tehnologiilor medicale din Germania) publicat recent de BMJ.
     
    Cel mai bun exemplu de politici publice ratate pe care industria il semnaleaza ramane Romania, o tara care desi are cea mai mica investitie in alocarea de bani pentru medicamente, mai putin de 74 Euro / locuitor, are un consum de sub 20% de medicamente generice (sub 8% din productie interna) si de sub 10% medicamente biosimilare.
     
    Si evident, cresterea costurilor de productie datorita cresterii cheltuielilor cu resursa umana, cu tehnologiile, cu materiile prime (costurile ingredientelor active venite din India si China s-au dublat in ultimii 5 ani din cauza obligatiilor de conformare la legislatia europeana si a razboiului tarifar), cu utilitatile, samd, obliga producatorii de medicamente generice la gasirea de sinergii ale costurilor si de aspiratii la o masa critica a unui portofoliu diversificat. S-a calculat de exemplu, ca legisl> atia europeana care a obligat producatorii de medicamente la securizarea produselor medicamentoase (directiva de serializare) – despre care din ce in ce mai multe voci spun ca este inutila pentru medicamentele generice –  a dus la cresterea costurilor de productie cu circa 0,18 Euro / cutie, un cost pe care multi producatori nu si-l vor putea permite.
     
    Nu in ultimul rand, un aspect important care va accentua avalansa de fuziuni si achizitii in CEE il reprezinta vecinatatea cu efervescenta EAEU, unde o populatie de circa 250 milioane are un consum de mai putin de 10 mld Euro, o discrepanta evidenta si o oportunitate interesanta –  in ciuda unor reglementari nearmonizate si a unor restrictii uneori greu de explicat.
     
    Nu exista o regula ci mai degraba un orizont de oportunitate la nivelul fuziunilor si achizitiilor din industria medicamentelor generice, si eventual o reactie la politicile dezarmant de slabe (si in continuare heterogene) din domeniul sanatatii din UE si > mai ales din CEE. La asta ajuta si faptul de deplasarile de capital sunt mai simple, cash-ul usor de procurat iar procesele de integrare se desfasoara mai accelerat decat in trecut.
     
    Daca in anii 2000 fuziunile si achizitiile erau parte a unei componente internationale – marile companii farmaceutice si investitorii de tip private equity preluau companii de generice pentru a-si pune amprenta pe extinderea UE si pentru a deservi Asia, America de Sud si Africa emergente – astazi se constata o tendinta de fuziune intre companiile de generice multinationale, care stiu mai bine sa administreze politicile publice restrictive, au invatat si reusesc sa gestioneze presiunile pe cheltuieli si au o mai mare agilitate de extensie in universul pietelor emergente, cu o populatie estimate la 3 miliarde de locuitori.
     
  • Mutare fulger de sute de milioane de euro de la eMag: Gigantul fuzionează cu cel mai mare retailer din Ungaria

    eMAG îşi continuă extinderea internaţională după ce Autoritatea de Concurenţă Maghiară (GVH) a aprobat fuziunea dintre retailerul român şi compania ungară Extreme Digital, noua entitate având venituri cumulate de 250 de milioane euro, 600 de angajaţi şi o ţintă de un miliard de euro în şase ani.

    „Aprobarea fuziunii eMAG Ungaria cu Extreme Digital marchează un pas important în extinderea noastră regională. Suntem bucuroşi că o companie românească duce mai departe tehnologia dezvoltată acasă, în toate ţările în care este prezentă. Continuarea dezvoltării internaţionale va produce mai departe valoare în România, având în vedere numărul mare de angajaţi, furnizori şi selleri români”,a  spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Autoritatea de Concurenţă Maghiară a aprobat fuziunea dintre eMag şi Extreme Digital; noul retailer are venituri de 250 mil.euro

  • Globetrotter în business

    De aproape doi ani, Marcel Cobuz este responsabil pentru Europa în Comitetul Executiv al grupului LafargeHolcim, activ în producţia de materiale de construcţii, cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de franci elveţieni (6,4 miliarde de euro) şi aproape 20.000 de angajaţi care lucrează în peste 40 de uzine de ciment, 600 de staţii de betoane şi 300 de cariere de agregate din peste 20 de ţări europene.

    Deşi industria construcţiilor l-a „clădit”, cărămidă cu cărămidă, de-a lungul anilor, altele erau planurile expatului român.

    „Fac parte din generaţia care a atins majoratul în 1989. Am lăsat deoparte oportunitatea de a face o carieră militară şi am studiat Dreptul cu profesori care scriau noaptea cursurile pe care le predau a doua zi. Astfel, am plonjat pentru câţiva ani în dreptul afacerilor, fiscalitate şi concurenţă. Iar după o bursă în străinătate pe pieţele de capital şi la îndrumările profesorilor, a fost un pas natural să nu urmez repartiţia de procuror şi, în schimb, să dau concurs la banca naţională”, povesteşte Marcel Cobuz.

    A ajuns să fie unul dintre cei care au pus bazele Bursei de valori Bucureşti în România postcomunistă şi ale unor instituţii conexe acesteia, precum Asociaţia Brokerilor sau Depozitarul Central, care facilitează transferul instrumentelor financiare – acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc – şi al banilor între vânzător şi cumpărător.

    „Am creat apoi propria firmă, ca să accelerez proiecte de finanţare pe piaţa de capital pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar avocatul Francisc Peli a fost unul dintre colaboratorii mei cei mai reuşiţi în nişte tranzacţii de anvergură. În 2000, am ştiut că a venit momentul să mă dezvolt şi să creez un impact mai larg şi am plecat la Lafarge, în Franţa.”

    În primii doi ani petrecuţi la Lafarge a avut misiuni în 15 ţări. De la sediul din Franţa, Marcel Cobuz a plecat în Grecia, după o scurtă întoarcere în România, ca director financiar, apoi s-a îndreptat către Asia, în Indonezia, devenind cel mai tânăr „şef de ţară” al Lafarge, cu scopul de a redinamiza un business de ciment devastat după tsunamiul din 2004.

    „Următoarea destinaţie a fost Orientul Mijlociu, în Irak, unde am fost responsabil pentru creşterea afacerilor între 2008 şi 2011, ca prim investitor din afara sectorului petrolier cu mai multe uzine construite”, spune Marcel Cobuz.

    Apoi a revenit în Franţa şi, mai târziu, a ajuns în Maroc – unde Lafarge reprezenta a treia capitalizare bursieră de la Casablanca. În 2014, a fost artizanul fuziunii dintre giganţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), care a dat naştere actualului grup LafargeHolcim, liderul mondial în producţia de ciment.

    „În tot acest parcurs, am avut familia alături şi câţiva buni prieteni care mi-au servit drept ghizi. Soţia, căreia îi mulţumesc că m-a urmat în aproape toate regiunile globului, a fost primul meu sfătuitor. Copiii s-au născut în ţări diferite – România, Franţa, Malaezia şi Iordania – fiind cetăţeni români şi globali în acelaşi timp.”

    De altfel, chiar şi cu bagajul lui impresionant de „domicilii” provizorii, Marcel Cobuz urmăreşte cu atenţie schimbările de „nuanţe” în peisajul de business românesc.

    „Urmăresc cu emoţie şi bucurie realizările prietenilor mei din România sau ambiţiile şi rezultatele de excepţie de la noua generaţie de antreprenori din IT şi de sportivi de performanţă în tenis şi nu numai. Vin des în ţară, unde îmi întâlnesc cu bucurie echipele entuziaste şi îi văd pe fraţii mei şi familiile lor, iar în Elveţia obişnuim să primim cu drag prieteni din România la noi acasă.”

    Stabilit în Elveţia acum, Marcel Cobuz şi-a creat un ritm cotidian şi, mai presus de orice responsabilitate de afaceri, se încăpăţânează să nu se abată cel puţin de la una – de suflet: să nu întârzie la cina cu soţia şi copiii, momentul din zi în care poveştile au răgaz să se depene.„Încep devreme ziua, de regulă alerg timp de o oră după un program predeterminat. Apoi (sunt – n. red.) pe telefon şi video. Biroul meu are doar o masă de întâlniri cu şase scaune, două monitoare pentru întâlnirile video şi tableta, rar vreo hârtie. Sunt în contact permanent cu echipele din 20 de ţări, iar, în medie, trei zile pe săptămână călătoresc în regiune, unde văd clienţii locali sau pan-europeni – societăţi de construcţii şi antreprenori – şi proiectele importante de infrastructură, în special Grand Paris, High Speed 2 în Marea Britanie, drumurile din Polonia sau proiectele Greater Moscova ori centrele de inovare din Lyon.”

    Pentru că în mâinile lui stau decizii importante la nivelul grupului LafargeHolcim – precum investiţii majore, achiziţii şi fuziuni, parteneriate – Marcel Cobuz caută să delege cea mai mare parte a celorlalte activităţi.

    În pauzele pe care şi le permite, participă voluntar în boardul unei şcoli internaţionale non-profit, pentru a urmări tendinţele în educaţia noilor generaţii. În plus, cam odată la trei luni, în weekend, aleargă un semimaraton sau un maraton în marile oraşe europene, ca să-şi ţină treaz spiritul de competiţie.

    „Am făcut o excepţie în 2018, când am participat la două maratoane în mai puţin de o lună, la Paris şi Zurich, o experienţă care mi-a arătat că limitele şi recuperarea după efort trebuie respectate. Îmi place pregătirea fiecărei curse, care, cu tehnicile de azi, este «train smarter, not harder», dar şi complexitatea sporturilor de anduranţă în care mentalul face diferenţa.” Pregătirea, crede Marcel Cobuz, este cheia şi în mediul de business românesc, care, „plin de vigoare” aşa cum este deja, ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea asupra tinerilor, pentru a le oferi şanse în meseriile viitorului, în care amprenta este a inteligenţei artificiale. „Nevoile de infrastructură sunt enorme şi un program de investiţii majore pe termen lung va creşte încrederea investitorilor, va impulsiona creşterea economică şi va alimenta, în acelaşi timp, optimismul tinerei generaţii.”

    De optimism dă dovadă şi Marcel Cobuz, privind către viitorul industriei construcţiilor, care, crede el, va creşte moderat, susţinut de finanţările marilor proiecte de infrastructură din ţări ca Franţa sau Marea Britanie. Automatizarea tot mai frecventă şi inteligenţa artificială vor revoluţiona procesele de producţie şi chiar modurile de utilizare, iar marile companii îşi vor seta ţinte ambiţioase de reducere a impactului lor asupra mediului.

    Cu aproape două decenii de experienţă la LafargeHolcim, Marcel Cobuz a învăţat că sectorul construcţiilor este unul care se reinventează rapid. Aşa cum a făcut-o şi el, indiferent că s-a întâmplat în Franţa, Grecia, Irak, Maroc, Elveţia…


    LafargeHolcim în România

    Pe piaţa locală, gigantul LafargeHolcim este prezent prin compania Holcim, producătoare de ciment şi beton, cu 800 de angajaţi în cele două fabrici – de la Câmpulung (judeţul Argeş) şi Aleşd (judeţul Bihor) – şi în celelalte unităţi de prelucrare a cimentului din ţară.

    În 2018, afacerile Holcim în România au fost de 1.270,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior. Profitul a urcat cu 23% faţă de anul anterior şi s-a situat la 182,1 milioane de lei. Astfel, marja de profit a Holcim România a fost anul trecut de peste 14%.

    Recent, Holcim România a cumpărat grupul Somaco de la fondul de investiţii Oresa Ventures, într-o tranzacţie de peste 60 de milioane de euro care aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei.

    Pe plan local, operaţiunile LafargeHolcim sunt conduse, de la începutul anului 2018, de Horia Adrian, de asemenea cu experienţă peste graniţe. El a început să lucreze în 2000 pentru Holcim, fiind iniţial responsabil cu dezvoltarea businessului pentru agregate şi betoane. După patru ani, a fost trimis în Azerbaidjan pentru a coordona activitatea companiei de acolo, iar după şase ani s-a mutat la Moscova, pentru a conduce Holcim Rusia. La începutul lunii februarie 2018, Horia Adrian a preluat funcţia de CEO al Holcim România, dar şi pe cea de market head al Lafarge Holcim pentru Europa emergentă, conducând activitatea din Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

  • Se pregăteşte cea mai mare tranzacţie din lumea tutunului: Philip Morris şi Altria negociază o fuziune de 200 de miliarde de dolari

    Producătorii de tutun Philip Morris şi Altria negociază o fuziune în valoare de 200 miliarde de dolari, la zece ani după ce cele două firme s-au separat, relatează BBC.

    Ştirea a determinat o scăderea de 3% a acţiunilor concurenţilor de la British American Tobacco.

    Altria, cel mai mare investitor pe piaţa de e-ţigări electronice, deţinător al producătorului de astfel de dispozitive Juul Labs, s-a despărţit de Philip Morris în 2008.

    Confirmarea discuţiilor avute de companii a venit la o zi după ce analistul Wells Fargo Bonnie Herzog a declarat că Juul, din care Altria deţine 35%, va avea un partener ideal în Philip Morris pentru expansiunea sa internaţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se pregăteşte cea mai mare tranzacţie din lumea tutunului: Philip Morris şi Altria negociază o fuziune de 200 de miliarde de dolari

    Producătorii de tutun Philip Morris şi Altria negociază o fuziune în valoare de 200 miliarde de dolari, la zece ani după ce cele două firme s-au separat, relatează BBC.

    Ştirea a determinat o scăderea de 3% a acţiunilor concurenţilor de la British American Tobacco.

    Altria, cel mai mare investitor pe piaţa de e-ţigări electronice, deţinător al producătorului de astfel de dispozitive Juul Labs, s-a despărţit de Philip Morris în 2008.

    Confirmarea discuţiilor avute de companii a venit la o zi după ce analistul Wells Fargo Bonnie Herzog a declarat că Juul, din care Altria deţine 35%, va avea un partener ideal în Philip Morris pentru expansiunea sa internaţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După ce discuţiile cu Deutsche Bank au negociat, olandezii de la ING intră în cursa pentru banca germană Commerzbank

    Guvernul german analizează posibilitatea unei fuziuni între creditorul german Commerzbank şi grupul olandez ING, ca o opţiune pentru crearea unui jucător bancar european de talie mondială, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, şi adjunctul ministrului german de Finanţe, Joerg Kukies, au discutat această posibilitate în luna mai când s-au întâlnit la Berlin, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Printre subiectele discutate de cei doi se numără dorinţa Berlinului ca orice bancă nouă pe care o creează să aibă sediul central în Germania.

    Acţiunile Commerzbank au crescut cu 4% după ce Bloombeg a publicat articolul, în timp ce acţiunile ING au crescut cu circa 2%. Ambele entităţi au refuzat să comenteze.

    Guvernul german deţine circa 15,5% din Commerzbank, fiind astfel cel mai mare acţionar al creditorului. Ministrul neamţ de Finanţe a refuzat să comenteze, precum şi un purtător de cuvânt al guvernului olandez.

    Atât olandezii de la ING cât şi italienii de la UniCredit şi-au anunţat deja interesul pentru o potenţială tranzacţie cu Commerzbank.

    După ce tranzacţia prin care se dorea fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank s-a prăbuşit, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholtz, şi-a schimbat mesajul public de la dorinţa unui campion naţional la nevoia unei fuziuni transfrontaliere.

    „Avem nevoie de bănci mari care să opereze în Germania”, a anunţat Scholz în data de 30 aprilie la două zile după ce discuţiile între cei doi creditori germani s-au prăbuşit oficial.

     

     

     

  • Care sunt principiile de business ale Ioanei Filipescu, responsabilă de unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală

    •   Pentru Ioana Filipescu, succesul se măsoară în tranzacţiile încheiate cu succes de echipa sa.
    •   Spune că este definită de parcursul profesional de peste 10 ani alături de unii colegi – şi îşi ia energia din entuziasmul colegilor mai tineri care li s-au alăturat pe parcurs.
    •   Crede foarte mult în puterea exemplului: „Cred că cel mai important este să laşi ceva în sufletul oamenilor cu care te întâlneşti în viaţă, să-i inspiri în plan personal sau profesional, să le fii aproape ca prieten şi sfătuitor“.
    •   În situaţiile deciziilor grele, cu implicaţii adânci, consideră că „este important să nu te abaţi de la principii, să ai un simţ al echităţii şi integrităţii care să te călăuzească permanent”.
    •   Pe tinerii care îşi încep cariera îi sfătuieşte: să „investească“ în carieră, să nu-şi schimbe jobul prea des, mai ales nu pe criteriul tentaţiei unui salariu puţin mai mare, să aibă răbdare să crească profesional în organizaţia în care se află, să muncească mult, să creadă în şansă şi să-şi urmeze pasiunea.

    Profilul Ioanei Filipescu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DE BUSINESS.