BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Patru PRIMARI IMPOTRIVA Bucureştiului. Care sunt oraşele care au au înfiinţat Alianţa Vestului şi care nu mai vor să stea la MILA Bucureştiului

    Pe acelaşi model, Clujul, Timişoara, Aradul şi Oradea vor să creeze o asociere în urma căreia să deblocheze dezvoltarea acestei zone.

    „S-a scurs ceva timp de când noi, domnul primar Bolojan (n.r. Oradea), Falcă (n.r. Arad), Boc (n.r. Cluj-Napoca), am convenit să constituim Patrulaterala Vestului. E o structură informală, menită să ne permită, pe de-o parte, să facem schimb de idei între noi, de experienţă, dar şi să iniţiem împreună proiecte mari, care ies din matca celor patru oraşe şi au impact regional şi răsfrângere naţională şi europeană.Ce ar însemna să avem o legătură rapidă între cele patru oraşe sau o autostradă între cele patru oraşe? Pentru că relaţiile dintre ele sunt foarte strânse”, a anunţat Nicolae Robu, citat de tion.ro.

    Tudor Duică: „Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles”.
    Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles.

    Primarul Timişoarei a ţinut să anunţe el colaborarea, de altfel fiind şi primul vorbitor în cadrul mesei rotunde la care a participat. Susţine că se doreşte ca Patrulaterala Vestului să fie un exemplu de conlucrare şi de cooperare.

    „Noi vrem ca în această echipă să dăm şi un exemplu naţional de conlucrare, de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, care sunt inaccesibile fiecăruia în parte. În primul rând pentru că nu ai cum să obţii o sursă de finanţare dacă vii cu o bucăţică dintr-un astfel de proiect mare, trebuie să vii cu întregul. Or, se ştie că UE are şi proiecte majore şi se pot obţine bani şi direct de la Bruxelles. Sunt mai multe surse de finanţare şi noi vrem să ajungem să accedem la ele şi vom începe să lucrăm efectiv în cadrul acestei patrulaterale a vestului”, a completat Robu.

    Edilul Timişoarei spune că nu doreşte să se creadă că în strategia celor patru primari intră doar infrastructura. În egală măsură, potrivit lui Robu, colaborarea lor pune accent pe cultură, pe educaţie, pe sănătate, pe afaceri.

    Potrivit primarului din Arad, Gheorghe Falcă, cele patru oraşe au semnat, de fapt, un document de lucru, iar scopul este scoaterea la lumină a frumuseţilor din fiecare zonă.

    „Cele patru oraşe au semnat un document de lucru şi apoi vrem să semnăm cu alţi primari. Sunt patru mari teme, una este Capitală Culturală Europeană. Cultura se poate întinde pe tot ceea ce înseamnă zonele frumoase din Caraş, de potenţialul istoric din Hunedoara, de ceea ce înseamnă vinurile din Arad, de ceea ce înseamnă apele termale din Oradea, de ceea ce înseamnă potenţialul turistic al Clujului”, a spus şi Gheorghe Falcă.

    Parteneriatul este foarte important şi pentru oraşul Oradea, din punct de vedere al conectivităţii, pentru că există o legătură foarte importantă între aceste oraşe, a ţinut să precizeze şi Ilie Bolojan.

  • Oraşul din România, renovat, care acum rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta

    Cu sute de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene în ultimii ani.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, sute de mii de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de o bună parte dintre aceştia. În 2016, numărul lor a fost şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci.

    Doar investiţiile în turism se ridicau, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro în 2015, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

    Sursa foto 

  • FRAUDĂ de 100.000 de euro din fonduri UE la Arhiepiscopia Tomisului. Au deturnat BANII pentru PERSOANE VULNERABILE

    Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Rusnac Vasile, responsabil tehnic din partea Arhiepiscopiei Tomisului în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, şi Băcilă Ionuţ Cosmin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

    În rechizitoriu procurorii arată că, în contextul realizării unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile (europene şi de la bugetul de stat), denumit „Egalitate pe piaţa muncii – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile”, în cursul anului 2014, între beneficiarul proiectului (Agenţia Naţională Antidrog) şi Arhiepiscopia Tomisului Constanţa a fost semnat un acord în baza căruia aceasta din urmă trebuia să desfăşoare cursuri de formare profesională (operator introducere, validare, prelucrare date – calificare; îngrijire bătrâni la domiciliu; patiser – cofetar) cu un număr de 230 de persoane vulnerabile.

    Responsabilul tehnic pentru implementarea proiectului din partea Arhiepiscopiei Tomisului a fost Rusnac Vasile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Câţi ani ne mai trebuie pentru a extinde la patru benzi Centura ocolitoare a Bucureştiului?

    “În teren, lucrurile sunt mai mult decât neplăcute, am exprimat-o cu toţii, toţi consilierii. Guvernul, prin CNAIR, nu a finalizat nici măcar jumătate din Centura ocolitoare a Bucureştiului, din 74 de kilometri sunt finalizaţi circa 28 de kilometri. Câţi ani ne mai trebuie pentru a extinde la patru benzi Centura ocolitoare a Bucureştiului? Din prima zi de primar general, am tramsmis solicitarea de a se transfera de la ministerul Transporturilor, respectiv CNAIR, către Primăria Capitalei acest obiectiv de investiţii în vederea finalizării şi administrării. Prima dată ni s-a spus nu pentru că s-ar pierde fonduri europene. Guvernul nu a făcut nicio cerere de atragere de fonduri europene la Centura Capitalei . Ea nu poate fi depusă prea curând pentru că Centura nu are cadastru nu este în totalitate”, a declarat Gabriela Firea, în debutul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Vrem ca procentul absorbţiei fondurilor UE să ajungă la 25% în 2018

    „Mă bucur mult că autorităţile locale, societatea RAJA, au înţeles importanţa investiţiilor, au înţeles importanţa absorbţiei fondurilor europene. După cum ştiţi, Guvernul României şi-a propus să crească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să avem cât mai multe investiţii în România. Astfel, dacă la sfârşitul anului 2016 procentul de absorbţie a fondurilor europene era de 16%, prin efortul ministrului Fonduriloe Europene, prin efortul autorităţilor publice locale, în iunie 2018 avem un procent de absorbţie a fondurilor europene de 19% şi vrem ca până la sfârşitul acestui an procentul absorbţiei fondurilor europene să ajungă la 25% faţă de media Uniunii Europene care este de 20%”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cluj: Peste 50 de firme interesate să îşi deschidă afaceri în Parcul industrial Innovation Park

    Directorul Cluj Innovation Park, Alexandru Coroian, a declarat, miercuri, la şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca, în care s-a aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare a parcului, că joi va începe procedura de selecţie a firmelor.

    „Începând de joi vom trece la procedura de selecţie a firmelor care sunt interesate să îşi deschidă afaceri în Cluj Innovation Park, în Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC). Este un interes mare din partea investitorilor, din zona de film, design industrial, proiectare şi traducere. Mizăm pe faptul că într-un an de zile vom ocupa toate spaţiile disponibile şi vom găzdui peste 50 de firme, din ţară şi străinătate, care vor crea aproape 300 de noi locuri de muncă”, a spus Coroian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de 47,6 milioane de euro pentru modernizarea sistemului 112

    „Am semnat un proiect important în beneficiul românilor. Este vorba de o nouă investiţie care prevede modernizarea infrastructurii sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, o nouă investiţie prin care se modernizează acest sistem, 112. Proiectul are o valoare de 47,6 milioane de euro şi are o perioadă de implementare de 36 de luni şi constă în modernizarea componentelor de hardware şi software pentru un răspuns mai prompt al agenţiilor de urgenţă la solicitările cetăţenilor aflaţi în situaţii de urgenţă”, a declarat ministrul Afacerilor Europene, Rovana Plumb.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză în sudul ţării: Unul dintre cele mai sărace oraşe din ţară vrea transport public exclusiv cu autobuze electrice

    „În cadrul proiectului sunt prevăzute pe lângă achiziţia autobuzelor electrice şi amenajarea infrastructurii de transport – staţii de călători, autobază, depou aferent, staţii de încărcare şi parcare de tip park&ride, piste de biciclete, staţii de bike sharing şi reabilitarea traseelor pietonale. Sunt prevăzute a fi achiziţionate 10 autobuze electrice care vor intra în dotarea operatorului de transport local.

    În prezent în Alexandria operatorul de transport local face parte din ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară) de transport local care operează inclusiv pe teritoriul comunelor limitrofe. În perspectiva accesării fondurilor nerambursabile în vederea realizării investiţiilor privind transportul local de călători, acesta se va desfăşura doar pe traseele aferente municipiului Alexandria”, a spus Augustin Ioan, viceprimarul municipiului Alexandria.

    Demararea procedurilor de achiziţie publică a mijloacelor de transport şi de amenajare a infrastructurii serviciului de transport local se va face după semnarea contractelor de finanţare. În acest moment primăria colectează sugestiile cetăţenilor cu domiciliul în Alexandria şi este în faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi studii de fezabilitate.
     
    „Valoarea prealocărilor pentru Alexandria, în vederea realizării investiţiilor privind transportul local de călători, transportul nemotorizat şi infrastructura aferentă – piste de biciclete – reabilitarea şi modernizarea zonelor pietonale, se ridică la 17,07 mil. euro – conform acordului de negociere privind alocările financiare pentru Axa Prioritară 4 a POR 2014-2020, ceea ce reprezintă fonduri europene nerambursabile şi reprezintă maxim 98% din valoarea eligibilă a proiectului la care se vor adăuga 2% cofinanţarea solicitandului cât şi valoarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului”, a spus viceprimarul municipiului Alexandria.
     

  • DNA clasează acuzaţiile aduse fostului şef ANAF, Gelu Diaconu, în dosarul ce viza fapte de corupţie privind fondurile europene destinate romilor

    „La data de 6.08.2018, s-a dispus clasarea faţă de Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, conform art. 16 alin 1, lit. a (fapta nu există). Concret, din analiza probatoriului a rezultat că Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai nu au încălcat nicio dispoziţie legală în contextul emiterii circularelor nr. 10/07.01.2015 şi A-PRS 1391/08.05.2015 şi nu au produs în vreun fel un prejudiciu bugetului de stat, ci şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu”, a transmis DNA, în urma unei solicitări formulate de Agenţia de Presă MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, în data de 6 octombrie 2017, a fost dispusă clasarea şi faţă de societatea Niky Scorpion Alcom SR, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor şi faţă de fostul deputat Păun Nicolae, însă numai pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iar pentru restul infracţiunilor reţinute în sarcina lui Păun, cercetările fiind în continuare în derulare.

    „De asemenea, cercetări se efectuează în continuare şi faţă de ceilalţi 8 inculpaţi pentru faptele descrise”, mai arată DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro