„Totul a pornit de la identificarea nevoii persoanelor fără niciun fel de abilităţi în zona tech de a avea acces la un web builder simplu şi accesibil. Foarte repede s-a conturat ideea de a oferi o platformă de business pentru antreprenorii şi companiile care doresc să-şi dezvolte prezenţa online a propriei afaceri”, povesteşte Adrian Pătraşcu, administrator şi director IT în cadrul Q Bis Consult SRL. De profesie inginer software, specializat pe tehnologia cloud, el a înfiinţat compania Q Bis în 2003, iar ulterior i s-au alăturat doi parteneri de business – Dan Zaharescu (arhitect software) şi Lucian Tudose (medic). Dată fiind experienţa lui Adrian Pătraşcu în domeniul farmaceutic, primele soluţii software dezvoltate de Q Bis s-au adresat acestei industrii, fiind aplicaţii de tip CRM (Customer Relationship Management) dedicate. Astfel, compania activează de 16 ani pe aceste segment de piaţă nişat: soluţii software de tip CRM dedicate jucătorilor din industria farma.
„Activând în nişa dezvoltării de soluţii pentru industria farma, dezvoltarea businessului a fost mereu concentrată pe oferirea de soluţii la un nivel de securitate înalt şi de performanţă. Am preferat să mergem mai degrabă pe consolidare decât pe dezvoltare, tocmai pentru a ne păstra în top cu soluţiile noastre”, a punctat antreprenorul.
Echipa Q Bis s-a adaptat continuu la noile tehnologii, în condiţiile în care piaţa de profil este extrem de dinamică, iar sensibilitatea şi nevoia de acurateţe a datelor cu care clienţii săi lucrează au impus un „update” perpetuu din punct de vedere tehnologic. Colaborând încă de la înfiinţare cu mari companii farmaceutice globale, Q Bis este astăzi unul dintre jucătorii cu experienţă la nivel internaţional pe segmentul aplicaţiilor de tip CRM dedicate industriei farma.
„Compania funcţionează ca un laborator de dezvoltare a noilor tehnologii. Domeniul în care activăm este unul extrem de dinamic. Ce este azi tehnologie de top mâine poate fi deja învechit. Apar noi jucători, generaţiile tinere sunt obişnuite cu inovaţia, cresc cu alte nevoi şi aşteptări din partea dezvoltatorilor de soluţii. Cele mai multe provocări au venit mai degrabă pe zona birocratică a dezvoltării businessului, mai puţin pe direcţia dezvoltării tehnologiilor cu care lucrăm, unde echipa a fost mereu cel puţin «up to date»”, a subliniat Adrian Pătraşcu.
Q Bis are dezvoltate două categorii de produse: agenda CRM, care se adresează companiilor farmaceutice, şi registrele de pacienţi, orientate către societăţile medicale. Astfel, majoritatea clienţilor companiei sunt multinaţionale care activează în domeniul farma şi medical. După experienţa acumulată pe segmentul aplicaţiilor CRM pentru industria farma, compania a „simţit” o oportunitate de business şi dezvoltare pe zona platformelor pentru crearea rapidă de website-uri de către persoanele fără cunoştinţe de programare sau abilităţi tehnice avansate.
„În urmă cu doi ani am testat o variantă destul de simplă a builderului şi interesul a fost peste aşteptări, mai ales pe pieţele emergente – Asia, Africa, America de Sud”, a precizat antreprenorul. Noua direcţie de dezvoltare a companiei – platforma WebDo, a atras şi noi investiţii, nu doar din partea Q Bis, ci şi fonduri europene. Astfel, investiţia totală necesară pentru dezvoltarea platformei s-a ridicat la 4 milioane de lei, din care 2,5 milioane de lei au provenit din fonduri europene prin intermediul programului de Instrumente Structurale 2014-2020.
„Am fost conştienţi că dezvoltarea aplicaţiei la nivelul pe care ni-l doream va presupune alocarea de resurse semnificative, iar acum cinci ani, când am aplicat pentru aceste fonduri, nu existau prea multe variante de susţinere a proiectelor de cercetare şi de dezvoltare. În domeniul IT, cele mai multe proiecte se dezvoltă prin împrumuturi sau sunt finanţate direct de către compania care va beneficia de soluţia respectivă”, a menţionat el. Ce este însă mai exact platforma WebDo şi ce se poate face prin intermediul ei? WebDo este o soluţie integrată pentru prezenţa online a unui business, clienţii având la dispoziţie domeniu, hosting, blog, analiza traficului şi a conţinutului, aplicaţii de marketing – newsletter, sondaje, aplicaţii de suport – eDetailing, plus o echipă de designeri dedicată. „Cu o interfaţă user-friendly, WebDo poate gestiona complet atât crearea unui site, cât şi trimiterea de newslettere, prezentări personalizare în sistem eDetailing sau crearea de sondaje astfel încât beneficiarul să aibă o imagine completă şi complexă a businessului său. În plus, site-urile create prin platforma WebDo sunt optimizate SEO şi vin cu variantă mobile-friendly integrată, indiferent de template-urile create, fiind uşor de urmărit şi de gestionat de pe orice ecran”, a explicat Adrian Pătraşcu, adăugând că utilizatorii pot avea acces şi pot gestiona orice aplicaţie disponibilă pe WebDo din acelaşi cont.
„Nu ai nevoie de import de bază de date, nu este necesar să schimbi aplicaţiile sau să le sincronizezi, iar tehnologiile dezvoltate sunt toate în cloud – site-ul poate fi live imediat după ce a fost creat, iar nivelul de securitate este ridicat.”
Platforma WebDo este disponibilă într-o versiune gratuită prin intermediul căreia utilizatorii, care nu trebuie să aibă competenţe tehnice, pot crea un website rapid şi pot testa o parte din funcţionalităţile platformei. Pentru a avea acces complet la toate funcţionalităţile, WebDo are şi o versiune „pro“ al cărei cost este de 24 de dolari pe lună.
Atât din punctul de vedere al tarifului, cât şi al instrumentelor de marketing integrate în platformă, WebDo concurează cu soluţii similare cunoscute la nivel internaţional precum WordPress (versiunea WordPress.com) sau Wix.
„Ştiam că acest proiect va însemna alocarea unor resurse importante, însă am considerat că este un proiect care va face diferenţa în piaţă, mai ales la nivel internaţional. Credem că WebDo, în varianta de azi, cu facilităţile sale şi uşurinţa în utilizare va câştiga destul de repede teren pe piaţa internaţională. Estimăm că vom atinge 3.000 de clienţi plătitori în primul an de la lansare şi cu siguranţă mult mai mulţi abonaţi pentru versiunea gratuită”, a afirmat fondatorul şi directorul de IT al Q Bis Consult SRL.
Platforma WebDo a fost lansată recent, fiind disponibilă la nivel global, inclusiv în România, însă ţinta principală va fi pentru început reprezentată de pieţele emergente precum cele din Asia, Africa şi American de Sud.
„Cu toate că ne dorim ca interesul de pe piaţa locală să fie unul cât mai mare, suntem conştienţi de faptul că România şi, în general, ţările din Uniunea Europeană sunt pieţe unde există o cultură de business mult mai consolidată. Efervescenţa segmentului de business pe zona companiilor mici şi mijlocii din ţările emergente, demografia, spiritul antreprenorial şi totodată bugetele reduse alocate pentru prezenţa online sunt câţiva dintre factorii care au influenţat alegerea pieţelor ţintă”, a explicat el.
Ca atare, în decurs de un an de la lansarea soluţiei, compania estimează că 90% dintre utilizatori vor proveni din Asia, urmând ca peste 3-5 ani, piaţa locală să reprezinte peste 30% din portofoliul de clienţi.
Din punctul de vedere al veniturilor, Q Bis se aşteaptă ca platforma WebDo să genereze circa 90.000-100.000 euro începând cu finalul anului viitor. Anul trecut, businessul Q Bis s-a situat la 250.000 euro, iar în prima jumătate a acestui an cifra de afaceri a fost de 135.000 euro, aproximativ la acelaşi nivel cu perioada similară din 2018.
„Am privit de la început acest an ca un an de investiţii, de consolidare, ştiind că dezvoltarea platformei WebDo va presupune alocarea unor resurse importante, atât din punct de vedere al echipei, cât şi financiar. Astfel, estimăm o uşoară creştere pentru acest an, în condiţiile în care creşterea cifrei de afaceri nu a fost un obiectiv de business pentru noi în această perioadă, preferând să alocăm resursele disponibile pentru dezvoltarea WebDo”, a menţionat antreprenorul.
Ca atare, anul acesta, majoritatea resurselor Q Bis au fost alocate dezvoltării platformei WebDo, pe lângă partea de mentenanţă şi dezvoltare firească a soluţiilor pe care compania le comercializează deja.
„Aplicaţiile de tip survey, e-detailing, newsletter integrat au reprezentant focusul echipei tehnice. Pentru a doua parte a anului lucrăm la dezvoltarea altor aplicaţii care vor completa oferta WebDo astfel încât aceasta să devină cea mai accesibilă şi convenabilă soluţie pentru antreprenori, companii mici şi mijlocii şi nu numai.”
Prima etapă a proiectului WebDo a presupus dezvoltarea pe direcţia B2C (business to consumer), însă compania are în plan să dezvolte şi o componentă B2B (business to business) a platformei.
„Ne dorim ca WebDo să ofere cât mai multe soluţii pentru businessuri, dar disponibile într-un singur loc, printr-un singur cont. Vom dezvolta în perioada imediat următoare un e-shop, dar şi aplicaţii financiar-contabile, iar pe baza feedbackului clienţilor vom lucra la identificarea şi dezvoltarea de soluţii conform nevoilor acestora”, a menţionat el.
Echipa locală Q Bis numără 11 programatori, dezvoltatori şi project manageri, la care se adaugă şi o echipă de colaboratori externi la nivel global. „Inclusiv pentru dezvoltarea WebDo am lucrat cu designeri din Brazilia, Ucraina, Marea Britanie şi nu numai”, a punctat Adrian Pătraşcu. În total, echipa Q Bis a lucrat timp de 20 de luni la dezvoltarea platformei WebDo.
Tag: fonduri europene
-
Tratament rapid pentru un website în câţiva paşi
-
Ministrul Fondurilor Europene: Absorbţie a fondurilor europene de 36% până la finalul anului
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a afirmat, joi, la Timişoara, în cadrul unei conferinţe de presă, că România trebuie să aibă o rată de absorbţie a fondurilor europene de 36 la sută până la sfârşitul anului, ceea ce în cifre înseamnă peste două miliarde de euro.
„Guvernul aprobă la început de an un memorandum cu ce rambursări va cere la Comisie. Conform acestor calcule asumate în luna ianuarie 2019, ar trebui să ajungem la 36 la sută rata de absorbţie până la sfârşitul anului. Musai o vom atinge, vreau să depăşim, fac monitorizare săptămânală, vreau să şi depăşim această ţintă. Ca să ajungem la 36 la sută rată de absorbţie, avem asumaţi să cheltuim 2,1 – 2,2 miliarde de euro. Acesta este targetul de plăţi asumat în luna ianuarie”, a afirmat ministrul Fondurilor Europene.
De asemenea, Roxana Mînzatu a precizat că se observă o întârziere în ceea ce priveşte implementarea proiectelor europene nu doar din cauza contestaţiilor depuse, ci de vină ar fi şi faptul că documentaţiile sunt de o calitate slabă.
„Prima întâlnire pe care am avut-o când am devenit ministru a fost să vorbesc cu Răzvan Cuc (n.r. ministrul Transporturilor), care a iniţiat acea ordonanţă ce vizează posibilitatea ca în cazul unei licitaţii care a fost contestată, după ce a trecut de această primă entitate numită Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, să se poată semna contractul de lucrări şi să avem o anumită manieră de a permite avansarea lucrărilor, chiar dacă se contestă mai departe la Curtea de Apel. Sperăm ca această ordonanţă să permită să scădem din timpii în care proiectele stau din cauza contestaţiilor care ajung în instanţă. Dar avem şi studii şi analize pe motive pentru care proiectele europene întârzie sau durează foarte mult. Motivele nu sunt legate doar de contestaţii, ci şi de calitatea caietelor de sarcini, de calitatea studiilor”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.î
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Misterul ascuns din pădurile Luxembourgului: Ce este de fapt Banca Europeană de Investiţii, un mamut de peste 500 miliarde dolari, cu pierderi aproape de zero
Ascunsă în pădurile din Luxembourg, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este una dintre cele mai mari şi mai neobişnuite bănci din lume.
Potrivit Financial Times, BEI emite mai multe obligaţiuni decât JPMorgan, cea mai mare bancă americană, dar nu este supravegheată de nicio instituţie externă de reglementare.
Ca instituţie a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii a condus un plan gigant de investiţii de 500 miliarde euro, şi a reuşit să reducă pierderile la minimum.
Creată din nevoia de a credita interesul public – de a merge acolo unde băncile nu vor sau nu au curaj să meargă – entitatea nu prea înregistrează pierderi. Abia în 2006, după aproape jumătate de secol de operaţiuni, banca a fost nevoită să scoată un credit neperformant în afara bilanţului.
Chiar şi astăzi, banca are costuri mai mari cu angajaţii decât se aşteaptă să piardă din activitatea de creditare care se ridică în prezent la 455 miliarde euro.
„Banca a crescut mai mult sau mai puţin nedetectată în pădurile Luxembourgului în ultimii 60-61 de ani – ajungând la o dimensiune nebănuită. Câteodată sunt surprins că liderii poltici nu sunt conştienţi cu privire la instrumentul pe care îl au la îndemână Este un instrument politic. Serveşte unor scopuri politice”, spune Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii.
În ceea ce priveşte BEI ca instrument al statelor, acesta ar putea deveni mai necesar ca niciodată. Europa este în mijlocul tranziţie către energie din surse regenerabile. În acelaşi timp, pieţele de capital trec printr-o perioadă de turbulenţe. Mai mult, liderii europeni privesc cu îngrijorare de la distanţă avansul pe care l-a câştigat China – prin împrumuturi susţinute de stat. Per total, există sentimentul că Europa a rămas în urma tehnologiei.
Soluţia pentru o parte dintre aceste probleme s-ar putea afla chiar în Luxembourg. Banca Europeană de Investiţii a fost lăudată de statele membre care o deţin şi care beneficiază de împrumuturile mari, ieftine şi pe termen lung pe care le acordă. Însă anumiţi lideri europeni se întreabă dacă banca nu le poate oferi mai mult.
Anul acesta, „un grup de persoane înţelepte de nivel înalt”, printre care academici, bancheri, şi foşti oficiali europeni, examinează modul în care BEI ar putea opera în afara Uniunii Europene. Contextul nu este cel mai potrivit deoarece negocierile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pune sub semnul întrebării fondurile pe care structura europeană trebuie să le acorde BEI-ului pentru a-i garanta împrumuturile. În prezent se vehiculează chiar şi varianta de a reloca anumite părţi din operaţiunile băncii.
Deşi bilanţul băncii, care se ridică la active de 556 miliarde euro, este mai mult decât dublu ca mărime faţă de Banca Mondială şi aproape de zece ori mai mare decât Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BEI-ul a reuşti până acum să evite scrutinul liderilor europeni.
Timp de mai multe luni, Financial Times a pus la un loc un tablou cu privire la caracteristicile băncii, a analizat registrele de creditare, declaraţii de la audit, corespondenţă internă, şi a realizat interviuri cu peste 20 de oficiali, directori şi angajaţi.
În urma analizei, a ieşit la iveală un creditor cu volume mari şi ultra-conservator. Nicio altă bancă nu are capacitatea de a suporta climatul financiar la fel de bine, nici abilitatea de a susţine proiecte de infrastructură de dimensiunea celor în care se aventurează BEI. Cu toate acestea, banca încearcă să îşi schimbe funcţionalităţile, acoperirea şi apetitul de risc, însă se confruntă cu vechile obiceiuri ale conducerii.
Criticii BEI susţin că banca preferă de cele mai multe ori proiectele uşor de finanţat, cu risc minim, care doar umflă bilanţul băncii fără a aduce efectiv valoare în spaţiul public.
Fondată în 1958 cu 66 de angajaţi, BEI a fost una dintre instituţiile originale ale proiectului european.
Pentru a satisface nevoia de prudenţă şi independenţă a nemţilor, BEI a fost numită bancă şi a fost nevoită să îşi strângă singură resursele financiare. Însă activitatea efectivă a instituţiei se apropie mai muilt de viziunea francezilor legată de un fond de dezvoltare, controlat politic şi care să ajute regiunile sărace.
Contradicţia se menţine chiar şi în ziua de astăzi, apreciază Judith Clifton, profesor în cadrul Universităţii Cantabria din Spania.
De-a lungul timpului, cea mai importantă funcţie a Băncii Europene de Investiţii a devenit gestionarea banilor ieftini, adunaţi cu ajutorul rating-ului AAA, şi transmiterea lor către state membre noi şi vechi.
Podurile, drumurile şi celelalte proiecte de infrastructură finanţate de EIB ajută la consolidarea pieţei unice, de la aeroportul din Varşovia şi până la podul Vasco da Gama din Lisabona.
În timp ce în prezent a început să se implice şi în proiecte de dezvoltare financiară şi inovaţie, cea mai mare parte a activităţii BEI se concentrează în continuare pe credite mari şi cu risc minim.
Până acum, BEI a scos în afara bilanţului credite neperformante de doar 330 milioane euro, din totalul de 1.390 mii de miliarde dolari pe care le-a acordat sub formă de credite de la lansare şi până acum, înregistrând o rată de doar 0,02% de neperformanţă.
„BEI este criticată de cele mai multe ori pentru polticile conservatoare şi chiar secretoase în unele cazuri. Asta a fost valabil în special în anii de după criza din 2008 – unde BEI ar fi putut ajuta mai mult”, atrage atenţia profesorul Clifton.
Chiar şi într-o perioadă în care susţine proiecte cu un grad de risc puţin mai ridicat, banca joacă în continuare extrem de sigur. În ultimul deceniu, BEI şi-a asigurat rezerve de 0,1% din totalul creditării – necrezând că poate avea un nivel de neperformanţă mai ridicat de atât. În acelaşi timp, banca germană de dezvoltare KfW a făcut rezerve de 0,8%, Banca de Dezvoltare a Chinei de 3,1%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de 4,4%.
BEI spune că banca nu există pentru a-şi asuma riscuri, ci pentru a complementa cheltuielile Uniunii Europene cu instrumente financiare utilizate pentru a atinge ţintele publice. „Rating-ul AAA nu este o vanitate, ci este o parte integrantă a modelului nostru de business”, transmit reprezentanţii BEI.
-
De ce nu avem autostrăzi? CNAIR arată cu degetul spre constructori şi spre standardele prea ridicate de accesare pentru fondurile europene pentru lipsa infrastructurii rutiere din România
Lipsa infrastructurii rutiere şi ritmul lent în care sunt dezvoltate marile proiecte de infrastructură, de la autostrăzi şi până la centuri ocolitoare pentru mai multe oraşe din ţară reprezintă una dintre principalele probleme ale României, aşa cum afirmă din ce în ce mai apăsat şi investitorii.
Prezent la un eveniment susţinut astăzi de Camera pentru Comerţ şi Industrie Bucureşti, purtătorul de cuvânt de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, arată cu degetul înspre lipsa forţei de aplicare.
„Suntem întrebaţi de ce nu facem mai repede lucrurile. Trebuie să ţinem cont de un timp pentru orice proiect. Nu poţi începe astăzi un proiect şi mâine să îl termini. Aceste proiecte au nevoie de finanţare şi forţă de aplicare. Constructorii români nu au fost în stare să fie prezenţi pentru proiecte, iar constructorii străini au venit aici cu calcule foarte reci. Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul acestui gol creat în piaţa de construcţii românească”, spune Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.
-
Bogdan Ghineţ şi Simion Lungu, doi antreprenori din Iaşi, au pariat 50.000 de euro pe un business cu scrijele de mere
Aşa a pornit practic businessul Fructe Deshidratate, care produce „Scrijele de mere ca la bunica“. Scrijelele sunt bucăţi de măr deshidratat.„Având posibilitatea de a circula în toată ţara, am văzut şi foarte multe livezi/ferme etc, părăsite sau îngrijite foarte puţin, dar având producţie şi o calitate deosebită. Întrebând de curiozitate cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie prima, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România.Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupaţi doar de producţia brută, fără a acordă atenţie deosebită valorificării produsului la adevărata valoare“, povesteşte antreprenorul. Aşa a deci să înceapă activitatea de deshidratare a fructelor deoarece a observat că această nişă nu era exploatată. A ales mărul ca prim fruct pentru deshidratare şi l-a comercializat sub denumirea de „Scrijele de mere ca la bunica“. Iniţial, procesarea se făcea în colaborare cu un producător din Olt, în timp ce merele, caserolele, etichetele veneau de la Iaşi. -
Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO
Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării.
Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.
În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 milioane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.
Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.
În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.
Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.
-
Spitalul privat Bethesda din Suceava a investit 1,2 mil. euro din fonduri europene în aparatură RMN şi CT. Un medic câştigă 2.000 de euro pe lună, iar o asistentă ajunge şi la 1.000 de euro lunar
Spitalul privat Bethesda din Suceava, înfiinţat în urmă cu 25 de ani de medicul Ştefan Puşcaşu, are aparatură de imagistică – de la RMN, CT până la ecograf – în valoare de 1,2 milioane de euro după o investiţie din fonduri europene. Acţionarul spitalului spune că businessul a crescut organic până acum, iar investiţii vor fi făcute în continuare din reinvestirea profitului.
-
Cum facem să accesăm mai uşor fonduri europene?
Realitatea este însă mult mai prietenoasă cu companiile româneşti. Pentru accesarea de fonduri europene sunt eligibile companii care au ca medie în 2018 între 3 şi 249 angajaţi, profit şi care vor să acceseze un grant de minimum 1 milion euro şi maximum 5 milioane euro pentru investiţii în afara zonei Bucureşti-Ilfov. Finanţarea nerambursabilă este de cel mult 70% în cazul în care compania nu a depăşit o medie de 49 de angajaţi în ultimii doi ani fiscali, mai puţin în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Arad, unde finanţarea este de cel mult 55%, respectiv 45% dacă sunt între 50 şi 249 angajaţi.
Procentul de finanţare nerambursabilă se aplică în funcţie de judeţul unde este amplasată investiţia şi nu unde avem sediul social. De exemplu, putem avea sediul social la Bucureşti, dar investiţia să o facem la Braşov. În această situaţie avem 70% nerambursabil dacă nu am depăşit media de 49 de angajaţi. Sunt eligibile cheltuieli cu construirea de la zero sau extinderea unei clădiri, dotarea cu echipamente, mijloace fixe şi software. Nu este eligibilă, în schimb, renovarea spaţiilor existente, iar terenul trebuie să fie liber de sarcini.
Trebuie să avem în vedere însă că ambele linii, de fonduri europene şi ajutoare de stat, sunt reglementate până în 2020. Prin urmare suntem la final al perioadei programatice 2014-2020 şi trebuie să fim atenţi la oportunităţi, următoarea sesiune deschisă pe fonduri europene fiind, cel mai probabil, tocmai în 2022. Dacă pe Schema de Ajutor de Stat reglementată de HG 807/2014 avem sesiune de depunere continuă, pe fonduri europene sesiunea se va deschide în luna mai, cel mai probabil. La acel moment însă proiectele va trebui să fie deja pregătite, pentru că se aplică principiul de „primul venit, primul servit”. Altfel spus, cine va atinge 75 puncte va intra direct la contractare. Nu se vor contracta proiectele în ordinea punctajului, ci în ordinea depunerii.
Faţă de 2017, actualul ghid pe Programul Operaţional Regional 2.2 simplifică mult procedura: nu se mai solicită la depunere decizia etapei de încadrare de la mediu, nu se mai punctează depunerea a două oferte pentru fiecare echipament. Dovada cofinanţării nu se face la momentul depunerii, ci doar după evaluarea proiectului, odată cu transmiterea documentelor necesare contractării, însă sfatul meu este să solicitaţi şi unei bănci o analiză şi să aveţi cumva certitudinea că veţi deţine resursele necesare implementării proiectului. Altfel, există posibilitatea să construiţi un proiect de
7 milioane euro şi după aprobare să realizaţi că nu aveţi resurse pentru a-l implementa.Pentru un proiect eligibil şi cu un punctaj care să asigure contractarea, primul pas este verificarea bilanţului pe 2018, chiar şi provizoriu, precum şi analiza indicatorilor. În funcţie de punctaj, compania poate decide ce indicatori financiari îşi asumă să crească drept urmare a implementării proiectului.
Planul de afaceri trebuie pregăatit cu rigurozitate: descrierea societăţii, produse/servicii etc., la fel şi cererea de finanţare, previziunile financiare – venituri, cheltuieli, locuri de muncă create, salarii. Deşi s-au simplificat cerinţele, documentaţia este încă stufoasă, cel puţin 100-150 pagini, proiectele se depun pe platforma MYSMIS, iar ulterior aprobării, implementarea este mult mai solicitantă întrucât achiziţiile, rapoartele de progres, cererile de plată/rambursare necesită respectarea cu stricteţe a legislaţiei, altfel compania riscă corecţii.În acest context şi având în vedere faptul că este eligibilă cheltuiala cu consultanţa în procent de 50%, recomand alegerea unui consultant cu experienţă de cel puţin 5-7 ani în domeniu şi care probează finalizarea cu succes a minimum 20-30 proiecte de acelaşi tip. E foarte important şi să aveţi în vedere că de la publicarea ghidului final, în doar o lună se deschide sesiunea. Prin urmare, sfatul meu este să aveţi scrise proiectele, semnate cu semnătura electronică toate documentele, astfel încât, la momentul oportun, acestea doar să fie încărcate pe platforma MYSMIS. Estimez că va fi o concurenţă acerbă pentru fondurile rămase şi nu va fi loc pentru întârziaţi.
Proiectele se vor evalua aproximativ şase luni şi apoi se semnează contractul de finanţare. Odată semnat, se dă un anunţ în presă privind începerea proiectului şi începe derularea procedurilor de achiziţie. Trebuie urmărite şi respectate atât bugetul aprobat, cât si calendarul de implementare a proiectului. În cazul în care trebuie prelungite anumite activităţi sau trebuie făcute modificări, se fac fie notificări, fie acte adiţionale la contractul de finanţare.
În funcţie şi de prevederile ghidului final, ce urmează să fie publicat, de principiu, în aprilie, şi de grila de punctaj aferentă, nu recomandăm asumarea unor indicatori pe care nu suntem siguri că îi putem atinge după finalizarea implementării.
Întrucât perioada programatică 2021-2027 va începe probabil în 2022, până atunci nu vom mai avea alte sesiuni deschise pentru a ne finanţa proiectele şi trebuie să profităm de ultimele alocări în 2019.
-
Rovana Plumb spune că fondurile europene au contribuit cu 8.6 miliarde infuzie în economie
„Din bugetul total pentru apelurile lansate, din cei 28 de miliarde de euro alocaţi României pe politica de coeziune, sunt linii de finanţare deschise pentru toate domeniile în cuantum de 25 de miliarde de euro, până în momentul de faţă. Avem contracte de finanţare semnate: 73%, într-o perioadă de mai puţin de doi ani, în sumă de 21,2 miliarde de euro” a spus, vineri, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, în cadrul conferinţei „Priorităţi de investiţii în România 2021-2027”.
-
O cunoscută faleză de pe litoral va fi modernizată cu fonduri europene
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Mangalia, proiectul „Lucrări de amenajare şi modernizare zone de interes turistic – Sudul Litoralului” are o valoare totală de aproximativ 23 de milioane de lei şi este finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.Proiectul vizează reabilitarea falezei Mangalia-Saturn pe o distanţă de doi kilometri, prin refacerea integrală a zonei pietonale şi a sistemului de iluminat public. De asemenea, va exista un punct de belvedere, se va amenaja un spaţiu verde şi vor fi create alei de acces. Toate zonele ce au diferenţe de nivel şi sunt destinate traficului pietonal vor fi echipate cu scări de acces şi rampe pentru persoane cu dizabilităţi, acestea fiind dotate cu balustrade din inox rezistent în mediul marin.„Pentru revitalizarea staţiunilor turistice din sudul litoralului, administraţia publică locală a conceput un program de reabilitare a acestora, astfel încât toate staţiunile Mangaliei să fie cât mai atractive pentru primirea turiştilor. În urmă cu aproximativ patru ani, am modernizat vechea faleză a oraşului, iar acum, acest proiect vine în completarea investiţiilor realizate de municipalitate pentru ca staţiunile noastre să devină destinaţiile de vacanţă preferate în rândul turiştilor români şi străini”, a transmis, joi, într-un comunicat de presă, primarul Mangaliei, Radu Cristian.