BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • (P) Transformarea oraşelor inteligente prin tehnologii AI, IoT şi cloud

    Conform unui studiu realizat de Naţiunile Unite, peste jumătate din populaţia lumii (55%) trăieşte în zone urbane, iar până în 2050, acest număr ar putea să ajungă la 68%.  Odată cu urbanizarea rapidă, organizaţiile guvernamentale din întreaga lume trebuie să îmbunătăţească modul în care oraşele răspund nevoilor pe care rezidenţii le au, fie prin optimizarea mediului, fie prin eficientizarea capabilităţilor digitale guvernamentale. Liderii guvernamentali de astăzi trebuie să răspundă provocărilor pe care le întâmpină prin transformarea oraşelor pentru a fi inovatoare, pliate pe nevoile rezidenţilor şi sustenabile. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de soluţii şi tehnologie bazate pe date precum AI şi Internet of Things (IoT), pentru a transforma modul în care sunt gestionate serviciile: transportul, siguranţa publică şi lucrările publice.

    Una dintre cele mai dificile etape ale călătoriei de transformare este dezvoltarea încrederii, pentru a susţine un efort pe termen lung, mai ales atunci când există resurse şi finanţare limitate. Pentru a fi sustenabil pe termen lung, programul pentru un oraş inteligent trebuie să obţină această încredere din partea cetăţenilor, a factorilor de decizie, liderilor guvernamentali şi părţilor interesate ale comunităţii.

    Microsoft oferă instrumente şi soluţii inteligente, care au la bază analiza datelor, învăţarea automată şi AI, cu ajutorul cărora organizaţiile guvernamentale pot întări relaţia cu cetăţenii, pentru a stimula implicarea. Utilizarea acestora contribuie la modernizarea locurilor de muncă guvernamentale şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    Îmbunătăţirea accesibilităţii serviciilor pentru cetăţeni

    Studiile efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Biroul Recensământului SUA indică faptul că 19% dintre persoane au un anumit tip de dizabilitate fizică sau cognitivă permanentă, peste 46% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani au o dizabilitate şi până la 68% dintre persoane pot suferi de o dizabilitate temporară într-un moment al vieţii. Sistemul public de sănătate, ajutorul social pentru copii, asistenţa pentru locuinţă, consilierea în domeniul sănătăţii mintale sau interacţiunile cu justiţia sunt servicii concepute tocmai pentru a susţine populaţiile defavorizate sau expuse acestor riscuri. Elaborarea unei iniţiative inclusive privind serviciile pentru cetăţeni, axată pe accesibilitatea digitală, oferă un rezultat pozitiv imediat care poate transforma calitatea vieţii cetăţenilor.

    Îmbunătăţirea operaţiunilor tradiţionale prin analiza datelor

    Chiar şi după implementarea unui serviciu „digital”, multe funcţii guvernamentale rămân legate de modele operaţionale tradiţionale. Deşi organizaţiile guvernamentale au o cantitate masivă de date, 47% din aceste date nu pot fi citite automat şi nu pot folosi platforme de transformare digitală precum inteligenţa artificială (AI) şi învăţarea automată (ML). Operaţiunile guvernamentale tradiţionale ar trebui reexaminate, pentru a căuta oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de gestionare a datelor. Oraşele inteligente trebuie să digitalizeze operaţiunile care implică intervenţie manuală şi decizii, cu accent pe acele operaţiuni care influenţează interacţiunile dintre cetăţeni. În plus, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii ar putea fi luate în considerare şi noi oportunităţi care permit analizarea şi acţionarea asupra datelor complexe precum optimizarea fluxului de trafic în timp real, lucrările de întreţinere, parcarea oraşului şi iluminatul în spaţiul public.

    Simplificarea IoT şi depăşirea blocajelor 

    Implementarea IoT poate avea beneficii majore, dar se poate lovi şi de provocări. Fie că încearcă să lanseze proiecte sau să extindă utilizarea IoT, organizaţiile se confruntă adesea cu aceleaşi blocaje: complexitate logistică, probleme de securitate şi lipsă de expertiză tehnică.

    Microsoft oferă oraşelor multe opţiuni şi abordări pentru a ajuta la simplificarea dezvoltării soluţiilor IoT şi pentru a sprijini implementarea flexibilă a soluţiilor. Soluţiile dedicate oraşelor inteligente cuprind informaţii şi oferte din alte industrii pentru scenarii IoT comune, cum ar fi monitorizarea la distanţă şi mentenanţă predictivă.

    Cursurile AI Business School pentru liderii de afaceri

    Mulţi lideri de afaceri sunt interesaţi să adopte AI, însă se confruntă cu strategia şi execuţia tehnologică. Microsoft a lansat în 2019 AI Business School pentru a oferi perspective şi îndrumări ce pot fi puse în practică de la directori de top pentru aplicarea strategică AI. În primele două luni de la lansare, peste 140.000 de lideri de afaceri au participat la această serie master-class gratuită.

    În luna mai, a fost adăugat conţinut conceput special pentru liderii guvernamentali, factorii de decizie şi administratori, pentru a descoperi mai multe despre modul în care AI îi poate ajuta să ofere servicii optimizate, coerente şi eficiente pentru cetăţeni.

    Model –  paşi în direcţia oraşului inteligent

    Oraşul german Langenfeld a dezvoltat o soluţie IoT pentru structurile de parcare publice, numită City-Key, o cheie virtuală care deschide porţile către garajele locale de parcare şi oferă utilizatorilor un credit de parcare bazat pe un procent din preţul bunurilor achiziţionate în magazinele locale. Aceste credite se află într-un cont online şi sunt tratate ca monedă, astfel încât cumpărătorii care acumulează mai multe credite decât costurile pentru parcarea pe o zi pot menţine un echilibru al creditului de parcare pentru o altă utilizare.

    Programul a avut un mare succes, uşurând accesul la magazine şi reducând taxele de parcare pentru clienţi. După primele 100 de zile de implementare, 20% dintre clienţi au vizitat centrul oraşului mai frecvent. Până în prezent, 4.000 de clienţi s-au înscris în program, iar 65% dintre ei au arătat o preferinţă pentru cumpărăturile de la magazinele care s-au înscris în acest program.

    Odată cu succesul City-Key, a crescut şi cantitatea de date stocate în cloud. Prioritizând securitatea, oraşul a început să exploreze cum să folosească datele existente ale programului pentru a îmbunătăţi şi personaliza experienţa City-Key pentru utilizatorii săi.

    În următoarele luni, Langenfeld intenţionează să extindă programul City-Key pentru a include o mare varietate de servicii urbane, inclusiv acces la bazine publice, biblioteci şi instalaţii de gestionare a deşeurilor.

    Află mai multe despre soluţiile de transformarea a oraşelor în unele inteligente accesând pagina Microsoft dedicată acestui subiect.

     

  • Localitatea din Europa care se află în două ţări. Este atât de bogată, încât cetăţenii nu mai trebuie să plătească taxe

    Situaţie inedită într-un sat cu mai puţin de 600 de locuitori, de la graniţa franco-spaniolă.
     
    Satul Le Perthus din Franţa generează atât de mulţi bani – respectiv 800.000 de euro într-un an – doar din taxele de parcare, astfel încât locuitorii acestuia nu mai trebuie să plătească taxe, satul fiind „prea  bogat”, potrivit Daily Mail.

    Motivul pentru care s-a ajuns la acest nivel al  bogăţiei este că micul sat se află la graniţa dintre Franţa şi Spania. Mulţi şoferi conduc înspre oraşele din apropiere şi îşi lasă maşina în acest sat înainte de a trece graniţa.

    Produse precum alcoolul şi tutunul sunt mult mai ieftine în partea spaniolă, astfel că cei care procedează astfel consideră că fac economii.
    În satul Le Perthus locuiesc aproximativ 586 de persoane.

    Auditorii statului au solicitat oficialilor acestuia să abandoneze taxele locale.

  • Trei antreprenori au deschis în piaţa locală prima bibliotecă de jucării, pentru veni în sprijinul părinţilor care vor să economisească bani şi spaţiu. Cât costă un abonament

    „Ideea urmează trendul global de economie colaborativă – sharing economy – care începe să fie din ce în ce mai prezent în România prin diverse servicii ca Uber, BlaBlaCar, Lime sau Blinkee”, menţionează Tiberiu Lupu, cofondator al afacerii. În fondarea businessului i-au fost alături doi foşti colegi pe care i-a cunoscut în timpul programului de MBA pe care l-a urmat la Masstricht School of Management: Emil Olteanu, care în prezent ocupă funcţia de CEO şi a fost, de altfel, cel care a venit cu ideea dezvoltării unui astfel de business în România, şi Alina Marian.
    „Business planul şi prezentarea Evertoys au constituit livrabilul cursului de antreprenoriat al programului. Pitch-ul s-a desfăşurat într-o arenă a leilor improvizată şi a primit un feedback excelent. Acest prim succes ne-a determinat să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm să construim afacerea, în 2016”, descrie Tiberiu Lupu modul în care a luat naştere Evertoys. El spune că s-au inspirat şi din alte două companii de peste graniţe: modelul american Pley, acum toylibrary.co, precum şi modelul german Meinspielzeugkiste – „cutia mea cu jucării”.

    Investiţia iniţială în lansarea businessului a fost de 55.000 de euro, din care aproximativ 30.000 de euro au reprezentat resursele fondatorilor. „Ne-am antamat toate rezervele personale pentru acest start-up. Emil a început imediat full time în Evertoys, iar eu m-am alăturat la câteva luni după”, spune Lupu. Compania a beneficiat până în prezent şi de două finanţări: o primă investiţie de tip angel din partea VGP (Venture Growth Partners) şi a doua, tip seed, de la  Sparking Capital. În primul an de activitate, businessul a înregistrat venituri de 40.000 de lei. Anul trecut acestea s-au dublat, ajungând la 85.000 de lei, iar pentru anul acesta reprezentanţii Evertoys estimează că vor ajunge la 120.000-140.000 de lei.

    Potrivit lui, Evertoys este un business cu venituri recurente generate de abonamente. „Clienţii se abonează, plătesc un preţ fix lunar sau trimestrial şi au acces la serviciul nostru de bibliotecă de jocuri, jucării şi cărţi pentru copii. Funcţionează foarte simplu: comandă online jucării şi cărţi, le folosesc şi când s-au plictisit comandă altele noi. Schimbul jucăriilor se face prin curier oriunde doreşte clientul. Livrăm naţional”. În prezent afacerea are în portofoliu patru tipuri de abonament: trei cu jucării, cărţi şi Lego, la 69, 99 şi 129 de lei/lună, şi unul doar cu piese Lego, la 89 de lei/lună. Clienţii au însă şi posibilitatea de a plăti un preţ mai mic în cazul în care optează pentru un abonament trimestrial.

    În total businessul are şapte asociaţi; recent, au cooptat un nou membru, Alexandru Pavel, în rolul de CTO. „Avem nevoie de un CTO pentru că am dezvoltat platforma Evertoys 3.0 (a treia versiune) de la zero. Din ce ştim noi, este singura platformă din România care poate susţine un model de business recurent, în care vizitatorul să se înregistreze rapid pe platformă şi în care să îşi poată administra singur contul.” În prezent, şase angajaţi lucrează pentru Evertoys.

    Tiberiu Lupu spune că cel mai important beneficiu al închirierii jucăriilor în detrimentul cumpărării acestora este evitarea risipei de resurse – bani şi spaţiu. „Din experienţa noastră, majoritatea jucăriilor au o relevanţă redusă pentru copii. În special jucăriile educative sunt depăşite în scurt timp de viteza cu care se dezvoltă cei mici. Din asta rezultă că părinţii adună munţi de plastic şi lemn. Noi propunem utilizarea în locul proprietăţii. Te joci cât te joci şi când jucăria nu mai are ce să îţi «spună» o dai înapoi şi împrumuţi alta. Ai acces la un vagon de jucării, dar nu le ai în debara”, explică antreprenorul.

    Alte avantaje, spune el, sunt:  economia, posibilitatea de a schimba jucăria, sustenabilitatea, serviciul fiind mai «verde», pentru că se consumă mai puţin plastic prin refolosire, economisirea timpului clientului, precum şi confortul, deoarece clientul poate comanda de oriunde şi produsul este livrat acasă.

    În momentul de faţă în portofoliul businessului sunt 300 de abonaţi activi, iar de la lansare până în prezent peste 700 de familii au încercat Evertoys. Profilul ţintă al clienţilor companiei e reprezentat de familii cu vârste de 28-45 de ani, cu venituri peste medie (peste 700 de euro), cu copii între 1 şi 9 ani. „Ţintim familiile care locuiesc în oraşele mari din România, cu peste 100.000 de locuitori”, precizează Tiberiu Lupu. El mai spune că 80% dintre clienţi sunt femei, şi în peste 60% din cazuri, în familiile care deţin abonamente Evertoys, femeile sunt cele care decid cum se împart cheltuielile casei. „Îşi folosesc cardul adesea pentru cumpărături online sau servicii (Neflix, Uber, Uber Eats, Apple Music/Google Play), sunt interesaţi de sustenabilitate şi dezvoltarea copiilor, au studii superioare, iar mamele lucrează sau sunt în concediu de maternitate”, completează antreprenorul descrierea potenţialilor clienţi.

    Gama de produse Evertoys este constituită din peste 1.200 de jucării, jocuri şi cărţi diferite. Lupu spune că Lego este campionul absolut în ceea ce priveşte categoria de jucării închiriate cel mai des, pe listă urmând cele pentru copii de 1-2 ani. Jucăriile sunt cumpărate şi stocate într-un mic depozit cu o suprafaţă de 250 de metri pătraţi. „Tot ce înseamnă comandă de jucării se întâmplă online. Nu avem încă un punct de preluare”, menţionează cofondatorul companiei.

    La nivel de provocări, Tiberiu Lupu spune că încă se luptă cu nevoia de proprietate a românilor. „Există nişte bariere care opresc clientul să se aboneze. De exemplu, au impresia că în cazul în care jucăriile se strică vor fi penalizaţi. Nu facem asta, noi preluăm orice risc de jucării stricate sau pierdere de piese. De asemenea, au o reticenţă legată de faptul că jucăriile nu sunt igienizate. Ele sunt igienizate cu sfinţenie – noi spunem că sunt mai curate decât la tine acasă sau mai curate decât orice grădiniţă sau club de copii.” Un alt impediment, adaugă Lupu, este teama de a înregistra un card bancar şi de a-şi a lua un angajament de plată a unui abonament. „Însă abonamentul poate fi oricând suspendat sau anulat, fără să ţi se pună întrebări, iar plata se poate face şi prin transfer bancar”, prezintă el rezolvarea pentru astfel de situaţii ipotetice.

    În prezent, compania are distribuţie naţională, iar în viitor şi-au propus să se axeze pe dezvoltarea de noi produse, un alt obiectiv fiind deschiderea unei noi runde de finanţare pentru expansiune regională; reprezentanţii businessului poartă deja discuţii în acest sens cu Ungaria, Polonia şi Cehia.
    Înainte de a deveni antreprenor, Tiberiu Lupu a lucrat timp de zece ani în zona corporate, pentru Rompetrol şi Telekom. A urmat ASE-ul şi Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, precum şi un MBA la Maastricht School of Management, iar printre pasiunile sale se numără sportul (trail running, triatlon, căţărat şi ciclism) şi „formarea de obiceiuri bune, care nu îmi reuşeşte întotdeauna”.

  • Măsuri drastice în Marea Britanie, după Brexit. Cine sunt cetăţenii europeni care vor fi deportaţi

    Cetăţenii UE din Marea Britanie trebuie să aplice pentru statutul de “rezident permanent” (“settled status”) până la 31 decembrie 2020, în cazul unui “Brexit dur”, sau până în 2021, în cazul în care se ajunge la un acord de “divorţ” între Londra şi Bruxelles, scrie Euronews.
    “Dacă cetăţenii UE nu se înregistrează până la această dată, se vor aplica regulile generale pentru imigraţie”, a declarat Lewis, pentru publicaţia germană Die Welt.
    El a adăugat că, dacă se întâmplă acest lucru, “ei vor fi acuzaţi de şedere ilegală şi vor putea fi amendaţi, închişi sau deportaţi.”

    Odată cu apropierea datei prevăzute pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, tot mai mulţi europeni vor să rămână în Marea Britanie, arată statisticile publicate, miercuri, de guvernul britanic. Cei mai numeroşi solicitanţi sunt polonezii, românii şi italienii.
    La sfârşitul lui septembrie, numărul total de cereri primite era de peste 1,8 milioane (1.860.200), dintre care 520.600 în septembrie. Acest lucru arată o “nelinişte”, după părerea lui Nicholas Hatton, fondatorul Asociaţiei The3Million, pentru apărarea intereselor cetăţenilor europeni în Marea Britanie.

    Potrivit acestuia, guvernul britanic a provocat “foarte mare teamă” cu “riscul unui no-deal”, a consemnat AFP, preluată de Agerpres.
    În total, peste 1,5 milioane de solicitări au fost acceptate, mai arată statisticile oficiale, 61% dintre solicitanţi obţinând statutul de “rezident permanent” (“settled status”), acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit, scri incont.ro

  • Marea Britanie RENUNŢĂ la planul de a anula libertatea de circulaţie pentru imigranţii UE imediat după Brexit / Cetăţenii europeni vor putea rămâne până în decembrie 2023

    Anunţul făcut luna trecută de Guvernul de la Londra privind anularea bruscă, imediat după Brexit, a dreptului automat al cetăţenilor UE de a locui şi munci în Marea Britanie a provocat confuzie.
    “Libera circulaţie care există în prezent se va încheia pe 31 octombrie, când Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană”, a anunţat Priti Patel, noul ministru britanic de Interne, în luna august.

    Organizaţia care îi reprezintă pe imigranţii din ţări UE aflaţi în Marea Britanie, The3million, a avertizat că o astfel de măsură ar genera “discriminare”.

    Însă Guvernul de la Londra a fost nevoit să renunţe la această abordare în contextul avertismentelor că planul ar putea fi contestat în justiţie de unii dintre milioanele de imigranţi UE.

    Potrivit unui mecanism de reglementare a şederii temporare, cetăţenii UE care ajung în Marea Britanie până la finalul lui 2020 vor putea rămâne în această ţară până în decembrie 2023.

    Premierul Boris Johnson a adoptat o abordare dură faţă de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxellesul şi afirmând că Marea Britanie se va retrage din Blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşele sufocate de turişti. De ce tot mai multe ţări iau măsuri drastice pentru a-şi apăra cetăţenii de creşterea alarmantă a turismului – VIDEO

    Cu toate acestea, în unele oraşe care înregistrează un număr record de vizitatori, guvernele şi rezidenţii încep să se întrebe dacă nu cumva această creştere ar putea să facă mai mult rău decât bine. Cum fac însă faţă turismului tot mai accentuat unele dintre cele mai vizitate oraşe din lume şi ce măsuri iau autorităţile pentru a menţine un echilibru între bunăstarea rezidenţilor şi cea a turiştilor?

    Pentru a înţelege problemele cu care aceste oraşe s-ar putea confrunta în anii următori şi modul în care le-ar putea face faţă, Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC), alături de reprezentanţii companiei imobiliare JLL, au realizat recent indexul Destination 2030, destinat măsurării gradului de pregătire privind turismul şi capacitatea oraşelor de a gestiona această creştere.

    Indicele măsoară 75 de indicatori – incluzând concentraţia de vizitatori, pregătirea urbană şi implicarea reprezentanţilor politici locali – pentru a determina provocările viitoare pentru 50 dintre marile oraşe ale lumii. În topul celor mai aglomerate oraşe datorită turismului se află Amsterdam, Praga sau San Francisco.

    Amsterdam

    Cu 18 milioane de vizitatori anul trecut dar cu o populaţie de sub 1 milion de persoane, Amsterdamul s-a confruntat în ultimii ani cu creşteri ale preţurilor din domeniul imobiliar, datorate în parte închirierilor pe termen scurt, cu supraaglomerarea străzilor, dar şi cu probleme legate de legile privind drogurile.

    Cu toate acestea, unii spun că imaginea nu este la fel de sumbră cum arată media. „În sfârşit, muzeele au buget suficient, iar întreprinderile mici prosperă”, a declarat Hanneke Vroegindeweij, co-fondatorul companiei private de turism Amsterdam Odyssey. “În 42 de ani din viaţa mea, nu am văzut niciodată oraşul atât de frumos”, continuă el.

    Asta nu înseamnă că nu sunt multe de făcut, iar guvernul olandez lucrează rapid la asta. Oraşul a interzis închirierile pe termen scurt prin site-uri ca Airbnb în anumite zone şi intenţionează să oprească ancorarea anumitor ambarcaţiuni la docuri. De asemenea, reprezentanţii oraşului au lucrat la direcţionarea turiştilor către alte oraşe olandeze, cum ar fi Zandvoort (la doar 40 km de centrul oraşului Amsterdam), redenumit „plaja Amsterdam” pentru a le oferi oamenilor sentimentul că este o destinaţie accesibilă.

    San Francisco

    Oraşul de coastă din California a fost întotdeauna o atracţie pentru turişti, cu emblematicul său pod Golden Gate şi cartierul Fisherman’s Wharf, dar boom-ul tehnologic de aici a supus resursele oraşului unor eforturi suplimentare, iar numărul turiştilor continuă să crească. Traficul este o altă problemă, mai ales că în San Francisco se află strada Lombard, cunoscută sub numele de „cea mai întortocheată stradă din lume”, cu viraje foarte abrupte.

    Kristine Dworkin, a cărei familie a trăit aici de generaţii întregi, povesteşte că „grupurile se opresc să-şi facă selfie-uri în partea de jos a străzii, aparent fără să le pese de maşinile care se apropie de ele. De asemenea, pietonii nu par să conştientizeze că locuinţele situate de-a lungul străzii Lombard sunt proprietate privată şi adesea intră în curţi.” Ca răspuns la reclamaţii, oraşul a aprobat recent un sistem de rezervare cu taxă, care ar putea intra în vigoare de anul următor.

    Lombard nu este singurul loc din San Francisco în care turiştii depăşesc un pic prea mult limita reşedinţelor private. Parcul Alamo Square din centrul oraşului este cunoscut pentru „Doamnele pictate”, case victoriene colorate, care datează din anii 1890 – şi mai faimoase pentru faptul că au reprezentat peisajul din deschiderea sitcomului Full House. Nici aici turiştii nu respectă intimitatea rezidenţilor, intrând în curţile locuitorilor pentru a se fotografia.

    Oraşul înregistrează mai mult de 9 miliarde de dolari de la turişti anual, astfel că oficialii acestuia lucrează la iniţiative pentru curăţarea altor părţi ale oraşului, pentru a-l face mai atractiv pentru vizitatori, cu speranţa că locuitorii vor primi puţin mai multă empatie şi respect din partea turiştilor.

    Praga

    Capitala Republicii Cehe – un oraş de doar 1,3 milioane de persoane – a atras anul trecut un număr record de 7,9 milioane de vizitatori. Majoritatea turiştilor nu părăsesc niciodată zona Praga 1, care cuprinde Oraşul Vechi, Malá Strana (Cartierul Mic) şi zona castelului, de unde şi efectele negative, în această parte a capitalei fiind o aglomeraţie de nedescris. „Este ruşinos că centrul a fost predat efectiv turiştilor, dar chiar şi acolo, localnicii pot găsi un refugiu şi o bere ieftină, în locuri cunoscute mai ales de studenţi”, spune Charlie Neville, originar din Londra, care a locuit o perioadă în Praga. „Ne bucurăm de o versiune mult mai puţin încărcată a Pragăi în cartiere precum Letná, grădina de bere cu una dintre cele mai bune privelişti ale oraşului, aleea Vinohrady mărginită de copaci, cartierul Karlin sau mai hipstărescul Vrsovice.”

    La fel ca la Amsterdam, biroul ceh de turism lucrează la direcţionarea turiştilor din capitală către alte oraşe. „Český Krumlov (un oraş castel boem aflat la 170 km sud de Praga) este deja împânzit de turişti veniţi în excursii de o zi, dar al doilea oraş al ţării, Brno, este o alternativă plăcută, fără prea mult turism, la fel ca Olomouc”, a menţionat Neville.

    Barcelona

    În ultimii ani, Barcelona s-a străduit să administreze numărul imens de turişti care se plimbă pe străzile sale însorite. Cu peste 30 de milioane de vizitatori anul trecut, turiştii depăşesc cu mult populaţia locală de 1,6 milioane, ceea ce pune presiuni asupra resurselor oraşului.

    „Turiştii mă deranjează când, de exemplu, un grup de opt sau mai mulţi iau autobuzul de cartier – un microbuz mic pe care vecinii îl folosesc pentru a merge spre casele lor, destinat în special persoane în vârstă şi familii cu copii sau cărucioare sau oameni cu pungi grele de cumpărături”, a declarat Marta Laurent Veciana, proprietara companiei de turism ForeverBarcelona.com, originară din Barcelona. De asemenea, grupurile turistice mari blochează deseori aparatele de validare a biletelor de metrou. „Lăsaţi cel puţin o maşină disponibilă pentru localnici, pentru a nu fi nevoiţi să aştepte până când întregul grup şi-a validat biletul pentru a intra.”

    De asemenea, fiind o destinaţie pe plajă, Barcelona poate atrage uneori turişti cu un comportament neplăcut. „Este într-adevăr enervant când vezi că turiştii aruncă gunoi pe străzi sau când îi vezi noaptea beţi, vomitând”, a spus María José Castro, care s-a mutat aici acum un an.

    Guvernul a lucrat în ultimii ani la iniţiative pentru reducerea acestor situaţii neplăcute, implementând recent un nou autobuz de la staţia de metrou Alfons X (L4, linia galbenă) până la Park Güell din Gaudi, gratuit cu achiziţionarea unui bilet pentru vizitarea parcului, şi a muncit pentru a transforma mai multe dintre străzile din jurul bazilicii Sagrada Família în străzi pietonale. De asemenea, au fost adoptate legi care restricţionează plimbările pe Segway şi cu bicicleta în anumite zone, departe de regiunile aglomerate, precum malul apei.

    Toronto

    Nu orice oraş vede numărul tot mai mare de vizitatori drept un lucru rău. „Personal, îmi place să văd mai mulţi oameni venind în oraşul nostru”, a spus Kyle Collier, fondatorul start-ului tehnologic Phaze, din Toronto. „Am locuit în Shanghai, China, aşa că, din punctul meu de vedere, Toronto are o mulţime de spaţiu.”

    În ciuda deschiderii locuitorilor faţă de turişti, problemele încep să apară. „Toronto se confruntă deja cu o penurie de locuinţe la preţuri accesibile. În special în centrul oraşului, acest lucru a fost exacerbat de apariţia închirierilor de locuinţe în regim Airbnb”, a declarat bloggerul Eric Wychopen, rezident în Toronto. „Este de asemenea cunoscut faptul că unii chiriaşi încă îşi închiriază ilegal proprietăţile”, adaugă el.

  • Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă: Vom protesta cu cetăţenii în faţa Guvernului. Nu vom avea bani de apă şi curent în şcoli

    „Sunt foarte multe primării care nu au bani să dea tichete de vacanţă. În continuare, bursele elevilor sunt neplătite. Acum ne cheamă să mai rediscutăm, <<poate mai ciordim ceva, poate vă mai luăm ceva>>. Eu sper că le dă Dumnezeu mintea din urmă şi îşi dau seama că nu e în regulă să fie atât de lipsiţi de umanitate. Ce exempu dau guvernanţii, când se vede la lumina zilei că mint cu neruşinare?”, a declarat Negoiţă, miercuri, la ieşirea din Guvern, unde s-a întâlnit cu ministrul Eugen Teodorovici.

    Întrebat dacă Teodorovici are dreptate atunci când spune că sunt primării unde salariile sunt foarte mari, Negoiţă – care este şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România – a precizat că există astfel de situaţii.

    „Dacă vreţi părerea mea, da, este adevărat, în anumite primării sunt salariile prea mari, dar domnul ministru nu vorbeşte şi de administraţia centrală, unde salariile sunt în anumite situaţii de două şi de trei ori mai mari decât cele din administraţia locală. Unde are dreptate are dreptate. Nu e normal ca salariile din zona publică să fie mai mari decât în zona privată. Dar asta nu înseamnă că dacă spune o chestie corectă, trebuie să-şi bată joc de angajamentele pe care le-a luat”, a precizat Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce cred germanii despre desemnarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al CE

    Conform sondajului de opinie, 56% dintre alegătorii germani nu cred că Ursula von der Leyen ar fi potrivită pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. În schimb, 33% dintre cetăţeni sunt de acord cu această nominalizare.

    Decizia privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene ar trebui să aparţină exclusiv Parlamentului European, apreciază 71% dintre germani, în timp ce 21% consideră că iniţiativa nominalizării ar trebui să fie a Consiliului European.

    Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum explica Ministerul afacerilor Externe HAOSUL de la votul din diaspora.

    Ministerul afacerilor Externe precizează încă de la început că potrivit Legii 33/2007 entitatea cu competenţe în coordonarea pregătirii şi organizării procesului de votare în străinătate este Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot şi a ştampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secţiilor cu mobilă şi cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) şi asigurarea bunei desfăşurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 şi HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea şi locaţiile secţiilor de votare.

    Legea stabileşte în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare din străinătate, urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, rezolvă contestaţiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate şi le înaintează BEC.

    MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secţiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunităţile de cetăţeni, totalizând un număr de 441 secţii de votare.

    În comparaţie cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secţiilor a fost dublat, iar în comparaţie cu turul II de la alegerile prezidenţiale din 2014 (unde acuzele au fost în acelaşi sens, conform cărora nu toţi cetăţenii au putut vota), numărul secţiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT şi UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creşteri substanţiale (IT, ES).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o schimbare majoră pentru Declaraţia Unică: Un nou OUG care schimbă regulile

    Depunerea Declaraţiei Unice nu se va mai face doar online după ce guvernul a adoptat joi OUG 35/2019, pentru a rezolva problemele reclamate de români cu privire la erorile tehnice ale sistemului ANAF, care i-a încurcat pe mulţi la depunerea declaraţiei.

    Astfel, prin acest OUG guvernul abrogă alineatul (5) al articolului 122 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, care obliga cetăţenii să completeze şi să depună prin mijloace exclusiv electronice declaraţia.

    Cu toate acestea, modificarea aşteaptă şi un act normativ de la ANAF încât există un ordin care prevede că Declaraţia Unică se va depune doar prin Spaţiul Privat Virtual sau prin site-ul e-guvernare.

    Potrivit consultanţilor din piaţă, au fost mai multe discuţii după ce Guvernul a luat în considerare chiar reintroducerea depunerii pe hârtie a Declaraţiei Unice, însă o modificare în această direcţie ar anula progresele din ultimii ani.

    O altă variantă ar putea fi depunerea atât în formă online cât şi în formă fizică a Declaraţiei Unice, cu ambele variante acceptate.

    Oricare ar fi varianta aleasă, ANAF trebuie să vină rapid cu explicaţii încât termenul limită pentru depunerea Declaraţiei Unice este la data de 31 iulie – adică la doar două luni distanţă.