BusinessMagazin

Tag: companie

  • Cargill a plantat 1.000 de copaci la Bucu

    În prima parte a Zilei Pământului, peste 30 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au participat la un atelier de lucru unde au aflat informaţii despre Ziua Pământului, prin activităţi si jocuri prin care să conştientizeze importanţa biodiversităţii şi necesitatea protejării mediului înconjurător.

    Împreuna cu asociaţia Gardienii Terrei au identificat acţiuni pe care fiecare om le poate face pentru a păstra mediul înconjurător. Tot prin joc, elevii au învatat cum se plantează un copăcel, pregătindu-se, în acest fel, de acţiunea de plantare.

    A urmat apoi plantarea a peste 1.000 de copaci, pe un teren aparţinând Primăriei Bucu, de peste 2 hectare, aflat în vecinatatea silozului pe care Cargill îl deţine în localitate. Peste 40 de voluntari din cadrul Cargill în România, împreună cu voluntarii de la Gardienii Terrei şi copiii de la şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au transformat un teren abandonat până acum câteva săptămâni, într-o pădure de sălcii. Fiecare copil ce a participat la actiunea de plantare a scris un mesaj pentru copacul pe care l-a sădit, căruia i-a dăruit numele său şi de care va avea grijă să crească mare în anii ce vin.

    Cargill derulează şi în România o serie de iniţiative pentru a sprijini şi dezvolta comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. “Am aflat că cetăţenii şi autorităţile din Bucu, judeţul Ialomiţa, sunt foarte implicaţi în dezvoltarea unor proiecte de protecţie a mediului. În calitate de membru activ al comunităţii locale şi parte a politicii noastre globale, Cargill România este onorată să poată susţine Primăria Bucu în proiectele sale ecologice”, a declarat Diana Ojică, preşedinte al Comitetului pentru Responsabilitate Socială Cargill.

    Proiectul special de astăzi a fost organizat în cadrul eforturilor globale ale Cargill prilejuite de Ziua Pământului.  De-a lungul ultimelor patru decenii, Ziua Pământului a devenit, la nivel mondial, o zi de acţiune pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire a problemele de mediu cotidiene şi pentru a încuraja comunităţile locale să se implice în sprijinirea sustenabilităţii.

     

  • Kludi România a încheiat 2012 cu afaceri de 1,81 mil. euro

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei, susţinută de la an la an, se datorează mai ales schimbării comportamentului clienţilor finali, care caută cel mai bun raport calitate-preţ. Pe fondul crizei economice, aceştia s-au orientat cu precădere către produsele de o calitate superioară, care le oferă garanţia investiţiei pe termen lung. În acest context, categoria “Smart Luxury”, care include produse multifuncţionale, înalte calitativ, dar disponibile la preţuri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzărilor în lei şi cu 126% ca valoare a vânzărilor în euro, faţă de acum patru ani.

    În plus, Kludi România a adoptat anul trecut o serie de măsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistrate de companie. Un pas important este creşterea prezenţei produselor companiei în magazinele de tipul “do-it-yourself” (DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalul afacerilor Kludi s-a triplat în ultimul an – de la 4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansat şi patru game de produse dedicate exclusiv acestui sector, care sunt create şi ambalate special pentru a fi uşor de instalat atât de profesioniştii în domeniu, cât şi de către clienţii mai puţin experimentaţi.

    “Kludi România a reuşit şi în acest an să meargă contra curentului şi să aibă un trend ascendent din punct de vedere al rezultatelor financiare, în pofida scăderii din ultimii ani a pieţei de baterii sanitare, sisteme de duş şi accesorii”, a spus Florin Barabaş, managing directorul companiei.

    Reţeaua de distribuţie a produselor Kludi România a continuat să se dezvolte, numărul punctelor de vânzare majorându-se anul trecut cu 38 de unităţi faţă de anul anterior.
     

  • Cum a supravieţuit o companie românească în monarhie, comunism şi democraţie

    Adevăratul boom a fost undeva prin anii ’60, când partidul comunist a luat decizia că ţara avea nevoie pe partea de cosmetică de fabrica «cea mai mare, cea mai puternică din lume»„, care să intre în competiţie cu marile concerne din vestul Europei, povesteşte Mircea Turdean, directorul general al companiei Farmec din Cluj. El este unul dintre fiii lui Liviu Turdean, desemnat, în anul 1968, să construiască o fabrică de produse cosmetice de la zero. A condus-o apoi mai bine de 40 de ani, devenind astfel, potrivit spuselor fiului, cel mai longeviv director de companie din ţară.

    Înainte de ‘89, fabrica de produse cosmetice de la Cluj-Napoca avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90 la sută din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse – de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri şi până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei. Cererea de produse cosmetice a românilor era completată în acea perioadă de alte două fabrici, Miraj Bucureşti şi Nivea Braşov. Toate trei se ghidau după un plan centralizat de producţie, potrivit Sofiei Irimia, inginer chimist la Farmec de 36 de ani şi şefa departamentului de cercetare al companiei. De concurenţă nu putea fi vorba, fiecare dintre cele trei firme fiind specializată pe un anumit domeniu: la Braşov se făcea pastă de dinţi, la Bucureşti, apă de toaletă, parfumuri şi vopsele de păr, iar Farmec era singura companie care producea creme cosmetice şi spray-uri.

    În anii ’80, s-au impus restricţii prin care se interziceau importurile astfel încât ţara să îşi plătească datoria externă: „A fost o perioadă de mari provocări pentru că a trebuit să reformulăm toate produsele pe bază de materii prime autohtone, să asimilăm ambalaje şi linii de producţie numai de fabricaţie românească”, spune Irimie.

    Chiar dacă gândirea de atunci era una „populistă„, au existat investiţii masive ale statului în tehnologie şi specialişti, fabrica ajungând astfel la performanţă, apreciază Turdean. Irimia a observat şi ea că dezvoltarea maximă din perioada comunistă a fost în perioada 1965-1978, când s-a investit mult în industria chimică din România: „Până în 1978-1980 a fost o epocă de înflorire, aveam reţete care şi azi sunt moderne şi pe care abia acum le scot producătorii străini”, susţine ea, un exemplu fiind laptele demachiant Doina, prezent şi azi pe piaţă în formula iniţială.

    TURDEAN ÎŞI AMINTEŞTE CĂ PRIORITĂŢILE PREDECESORULUI LUI ERAU DEZVOLTAREA ŞI CONCEPEREA DE NOI PRODUSE: „Printre primele idei ale tatălui meu a fost să se întâlnească cu doamna prof. dr. Ana Aslan – o specialistă foarte la modă în acea perioadă – care se concentrase pe o disciplină nouă, geriatria„. Întâlnirea cu profesorul a dus la conceperea gamei de produse Gerovital şi a revoluţionat industria cosmetică din întreaga lume: „România a inventat zborul, a inventat stiloul, a inventat şi anti-age-ing-ul, iar acest concept ne-a ajutat şi atunci, dar şi acum„. În 1967, la fabrică a început producţia cremelor Gerovital după încredinţarea drepturilor de producţie de către prof. dr. Aslan.

    UN PUNCT DE RĂSCRUCE PENTRU FARMEC A VENIT ODATĂ CU REVOLUŢIA: din singura companie producătoare de astfel de produse, s-a transformat în competitor pentru multinaţionalele care intrau atunci pe piaţă: „Am intrat în competiţie şi am ştiut că dacă nu mergem pe cercetare şi inovare, ci pe copiere, nu avem nicio şansă„. Prin cercetarea de piaţă, noi produse şi noi ambalaje, compania făcut faţă trecerii la sistemul capitalist: „Cei care au făcut acest lucru nu doar au rezistat, dar s-au şi întărit, în timp ce alţii au murit„. În 1995,  Farmec s-a privatizat cu capital 100% românesc prin metoda MEBO: „Primii ani după privatizare au fost extrem de dificili, au existat greutăţi în asigurarea cu valută, aprovizionarea cu materii prime şi ambalaje sau politica fiscală descurajantă„. Totuşi, datorită investiţiilor, a retehnologizării, a măririi capacităţii de producţie şi a extinderii companiei în ţară, Farmec a crescut constant cifra de afaceri, ajungând în 2012 la peste 120 de milioane de lei. Au evoluat şi exporturile, produsele companiei fiind vândute în peste 40 de pieţe din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi America de Sud.

  • Pe alţii i-a îngropat, lui i-a triplat afacerea. Cum poate deveni o criză economică un manual de business

    TREBUIT SĂ LUĂM DECIZII IMPORTANTE ŞI FOARTE RAPID ŞI A TREBUIT SĂ NE BAZĂM FOARTE MULT PE INSTINCT ŞI EXPERIENŢA MANAGERIALĂ„, povesteşte Tolga Oran, sales & marketing country manager la Gefco România. În perioada 2008-2009, criza economică a afectat „pe mulţi dintre clienţii nostri şi, cu un efect de domino, s-a reflectat şi în activitatea noastră„. Compania a văzut volumele scăzând dramatic, mai mulţi clienţi având probleme financiare, iar obiectivele stabilite – din ce în ce mai ambiţioase – păreau şi mai greu de atins.

    În ciuda acestui lucru, cifra de afaceri a companiei a crescut neîntrerupt, fiind în 2011 cu 264% mai mare decât în 2007; în 2011, profitabilitatea companiei a fost de 6,9%, „mult peste aşteptările pieţei„, spune Oran. „Compania a câştigat permanent clienţi noi, un exemplu fiind chiar 2012, an în care Gefco a câştigat 28 de clienţi noi. Creşterea a poziţionat compania în topul operatorilor logistici din România, fiind pe locul doi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi pe primul loc din punct de vedere al profitabilităţii„, afirmă Oran.

    Tot el povesteşte că de la instalarea recesiunii, echipa de management a trebuit să ia decizii importante şi foarte rapid; „a trebuit să ne bazăm foarte mult pe instinct şi experienţa managerială„. Gefco a făcut ajustări de buget rapid şi a reuşit, în cele din urmă, spune reprezentantul său, „să păstrăm tot personalul, chiar să creştem echipa comercială„. Despre această perioadă, Tolga Oran spune că „a fost un moment de vârf în cariera mea fiindcă a trebuit să trec de la rolul de manager la cel de lider„.

    Lucrează în sectoruI logistic de peste zece ani, începând cu grupul Omsan în Turcia şi a fost ulterior relocat în România pentru a pune bazele organizării comerciale, pentru a încheia primele contracte şi a coordona activitatea de vânzări şi de business development. În 2007, s-a alăturat grupului Gefco, ca sales & marketing country manager. Firma era la începutul activităţii în România şi punea bazele echipei – „eu deja cunoşteam piaţa din România şi aveam experienţa demarării unui business„.

    PENTRU A DEPĂŞI PIEDICILE RIDICATE DE CRIZĂ ŞI A PLASA COMPANIA PE UN TRASEU CRESCĂTOR ERA ÎNSĂ NEVOIE DE MAI MULT. „Trebuie să recunosc că mi-a fost de ajutor şi experienţa acumulată în timpul crizei economice din 2000 din Turcia, când eram la începutul carierei mele profesionale – din această experienţă am învăţat câteva lecţii importante şi anume să fii tot timpul cu ochii pe evoluţia economică şi de business şi să păstrezi o viziune de ansamblu„, povesteşte reprezentantul Gefco.

    La 34 de ani, managerul turc conduce cinci divizii principale, responsabile de dezvoltare pentru toate locaţiile din România, incluzând sediul central şi agenţiile/platformele Arad, Curtici, Piteşti, Craiova, Constanţa, Otopeni. Coordonează o echipă de business development, aşadar „rolul nostru este de a construi şi de a coordona activitatea de bugetare în ansamblu. Obiectivele financiare sunt responsabilitatea noastră directă; bugetul pe care îl administrez este de peste 40 mil. euro.

    Tolga Oran coordonează persoane din departamente precum marketing şi comunicare, vânzări şi administrare conturi naţionale, key account management şi administrare conturi globale, business development, inginerie proiecte şi studii.

    Tolga Oran va apărea în a opta ediţie a catalogului „100 de tineri manageri de top„

  • Anunţul de privatizare a companiei CFR Marfă va fi publicat vineri

    Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat în urmă cu două săptămâni că anunţul de privatizare a companiei CFR Marfă va fi publicat pe 6 sau 8 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania americană Verizon neagă că ar avea intenţia să preia grupul Vodafone

     Verizon rămâne, însă, interesată de participaţia de 45% deţinută de partenerul Vodafone la compania mixtă Verizon Wireless, cel mai mare operator de telefonie mobilă din SUA, scrie CNBC.

    Anunţul companiei, transmis într-un comunicat, contrazice un articol apărut pe blogul Financial Times, în care surse neidentificate afirmau că Verizon şi AT&T, principalul său rival din SUA, lucrează la o ofertă pentru Vodafone, prin care Verizon să preia activele americane ale grupului britanic, iar AT&T restul operaţiunilor. Grupul Vodafone este evaluat la 245 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chifteluţele se întorc la IKEA, acum le este testat ADN-ul

    Compania precizează într-un comunicat că încă de la apariţia primelor informaţii legate de tema cărnii de cal, a retras de la vânzare chifteluţele, pentru verificări. “Chiar dacă rezultatele analizelor derulate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au infirmat prezenţa cărnii de cal în chifteluţele din magazinul IKEA România, investigaţiile pe plan global au fost continuate”.

    Compania spune că a simplificat lanţul de aprovizionare, prin reducerea numărului de furnizori de carne şi a implementat un sistem suplimentar de securitate alimentară prin adăugarea unor teste de ADN, care vor fi efectuate atât asupra cărnii crude, cât şi asupra produsului final.

    “În colaborare cu o companie externă de asigurare a calităţii, dezvoltăm acum noi cerinţe pentru aprovizionarea şi prelucrarea tuturor produselor noastre din carne, cu scopul de a putea asigura urmărirea deplină a acestora. Analizele ADN vor fi puse în aplicare ca o procedură normală pentru carnea tocată de la toţi furnizorii, în toate unităţile de producţie. Prin analize realizate periodic şi de către o terţă parte ne vom asigura că furnizorii şi sub-furnizorii respectă aceste stricte cerinţe”, precizează compania.

    În urmă cu o lună, în Republica Cehă au fost descoperite urme de carne de cal in chifteluţele produse pentru IKEA. În perioada imediat următoare acestea au fost retrase din 24 de ţări inclusiv România pentru verificări.
     

  • Abris a preluat Cargus

    Tranzacţia care a transferat compania de curierat intern de la Deutsche Post DHL la Abris Capital Partners a fost semnată în octombrie 2012 şi aprobată de autorităţi în primul trimestru al anului curent. Abris devine astfel proprietar al Cargus, companie deţinută de Deutsche Post DHL în ultimii patru ani.

    Transferul companiei Cargus de la Deutsche Post DHL la Abris a fost semnat în octombrie 2012 şi aprobat de Consiliul Concurenţei la începutul acestui an. Cargus are peste 900 de angajaţi şi a fost deţinută de Deutsche Post DHL în ultimii patru ani.  Fondată în 1991, este prima companie de curierat din România şi ocupă momentan al doilea loc pe piaţa locală de profil, după FAN Courier.

    Abris Capital Partners este o companie independentă de administrare a fondurilor private de investiţii (private equity) specializată în oportunităţi în ţări ale Europei Centrale şi de Est. Prin intermediul celor trei birouri din Varşovia, Bucureşti şi Kiev administrează două fonduri de peste 750 de milioane de euro în continuă expansiune.

  • Reacţia Apple la criticile din China: Compania cere scuze clienţilor pentru confuzii cauzate de politica de garanţie a produselor

     Compania verifică politica de garanţie pentru iPhone 4 şi iPhone 4S şi simplifică explicarea acesteia, precum şi a modului în care clienţii pot transmite reacţii, a afirmat Cook într-o scrisoare postată pe site-ul Apple din China, potrivit CNBC.

    “Suntem conştienţi că, din cauza unei comunicări externe insuficiente, unii consideră Apple o companie arogantă, care nu acordă atenţie sau este indiferentă la reacţiile consumatorilor. Prezentăm scuze sincere pentru orice neajuns şi neînţelegere”, a spus el.

    Criticile la adresa Apple au început pe 15 martie, odată cu difuzarea unei emisiuni anuale despre siguranţa şi drepturile consumatorilor de către televiziunea de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România deţine cel mai mare număr de membri ai magazinului online Fashion Days

    “Ne bucurăm că în România avem deja peste 1,000,000 de membri, număr ce este în continuă creştere. Practic, din cele 10 ţări în care activăm, România reprezintă 25% din numărul membrilor Fashion Days. Asta nu poate decât să ne bucure şi să ne arate că românii au înclinaţie pentru modă pe de o parte dar şi că obiceiurile de consum în materie de shopping se schimbă pe zi ce trece.” a declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    În primele luni ale acestui an, compania Fashion Days a mai deschis două noi birouri de buying la Milano şi Berlin pentru a acoperi mai bine dorintele membrilor săi. Acestea se adaugă birourilor deja existente la Bucureşti şi Dusseldorf.
    Potrivit datelor furnizate de companie, proporţia femeilor care cumpără de pe site-ul fashiondays.ro este semnificativ mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor.

    “Din datele pe care le avem în prezent pentru România, femeile reprezintă 73% dintre cumpărătorii Fashion Days, în timp ce 27% sunt bărbaţi. De asemenea, tot femeile sunt cele care cumpără atât pentru ele cât şi pentru bărbaţi. “ a mai declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    Fondat în 2009 de către antreprenori elveţieni, Fashion Days s-a extins rapid în România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi odată cu începutul acestui an: în Estonia, Letonia şi Lituania, planificând în continuare extinderea către noi pieţe cu potenţial.