BusinessMagazin

Tag: companie

  • Uber deschide cel mai mare centru de asistenţă din Europa Centrală şi de Est destinat şoferilor şi curierilor colaboratori

    „Noul centru va fi un accelerator de conformitate, ajutându-i pe şoferi să se licenţieze sub noua reglementare cât mai repede şi mai uşor”, a declarat Nicoleta Schroeder, general manager, Uber România.

    Echipa de asistenţă a centrului este formată în prezent din 11 angajaţi, care au rolul de a sprijini şoferii sau curierii Uber în situaţii precum accidente, incidente apărute sau conversaţii dificile cu clienţii, având o capacitate de a oferi săptămânal asistenţă pentru circa 2.500 de şoferi şi curieri. Centrul, dezvoltat în parteneriat cu CBRE, se întinde pe o suprafaţă de 320 de metri pătraţi şi este destinat în special partenerilor din Bucureşti, compania având alte două centre de consultanţă deschise în Iaşi şi Timişoara.

    „În ultimii 4 ani, am lansat serviciul de ridesharing în cinci oraşe şi am adus serviciul de livrare de mâncare Uber Eats şi Uber Green, cu 100% maşini electrice. Pe termen mediu şi lung, ne propunem să devenim o platformă multimodală, pentru ca atunci când vei deschide aplicaţia, să ai acces la toate opţiunile de transport – fie Uber X, trotinete şi biciclete electrice, taxi sau transport în comun”, a descris Ash Kebriti, general manager Uber pentru Europa Centrală şi de Est planurile companiei.   

    În prezent, compania a ajuns la peste 1 milion de utilizatori, având şi o flotă de 65 de autoturisme electrice. 

  • Cine sunt moştenitorii imperiului BMW şi de ce se plâng ei că au o viaţă mult mai grea decât îşi imaginează toată lumea

    Responsabilitatea uriaşă şi gelozia celor din jur, care vin la pachet cu moştenirea unei averi uriaşe,  sunt poveri greu de înţeles, potrivit lui Susanne Klatten şi Stefen Quandt, miliardarii care deţin aproape jumătate din producătorul auto german BMW.

    „Majoritatea crede că stăm mereu pe un yacht aflat pe Mediternată”, şi-a început povestea Susanne Klatenn într-un interviu acordat Manager Magazin. „Rolul de gardian al averii include nişte aspecte personale care nu sunt chiar atât de drăguţe.”

    Klatten, al cărei tată, Herbert Quandt, a ajutat la salvarea companiei BMW spre finalul anilor 1950, este a doua cea mai bogată persoană din Germania, cu o avere estimată la 18,6 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. A ajutat de asemenea la construirea companiei din industria chimică Altana şi a producătorului de carbon Qarbon.

    Quandt, care deţine acţiuni în cadrul companiei logistice Logwin şi a companiei de produse homeopatice Heel, are o avere netă de 15,5 miliarde de dolari. Atât el, cât şi sora sa, deţin locuri în consiliul director al BMW. „Pentru niciunul dintre noi banii nu sunt cei care ne motivează. Mai presus de tot ceea ce facem este nevoia de a asigura locuri de muncă în Germania.”

    Cei doi moştenitori spun că sunt confortabili cu rolurile lor, dar iniţial s-au luptat cu decizia de a accepta poziţii atât de înalte în companie la vârste foarte fragedă.Quandt, care avea 30 de ani când a primit primul loc în board, spune că ar fi vrut să lucreze timp de câţiva ani ca „simplu manager de produs” undeva sau să studieze arhitectura.


    „Punctul meu de pornire nu a existat: aşadar, a trebuit să vin de nicăieri şi să le arăt tuturor cum se fac lucrurile.”, a spus Quandt. „Mi-am pus mereu întrebări, asociate cu îndoiala asupra mea.”
    Klatten, care a câştigat notorietate în 1978 când poliţia a descoperit un complot de răpire a sa şi a mamei sale, Johanna, adaugă. „Potenţialul nostru derivă din rolul de a fi un moştenitor şi de a dezvolta moştenirea noastră. Muncim din greu în fiecare zi”.

     

  • Tânărul manager care conduce businessul înfiinţat de el şi fratele său în urmă cu două decenii

    Angelo-Dan Popa este director general al afacerii DPAP.RO, înfiinţată de el şi fratele său, Adrian, în urmă cu aproximativ două decenii. El a renunţat în 2004 la studiile de la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări.

    Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţii complete pentru companii. Înfiinţată în 1998 de el şi fratele său, Adrian, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005 au lansat primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering.

    Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii –  soluţii IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 milioane de lei (peste 5 mil. euro). Aceasta are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Angelo-Dan dezvoltă în continuare afacerea DPAP.RO alături de fratele său, Adrian Popa, el având rolul de development şi marketing manager al afacerii. 

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Vlad Popescu, fondator şi CEO Norofert Group: „Cred că avem foarte multe lucruri de făcut în România, avem nevoie de vreo 2-3 vieţi ca să le facem pe toate, iar plecatul în afara ţării nu este o opţiune în acest moment” – VIDEO

    Vlad Popescu a avut un rol important în transformarea afacerii de familie Norofert Group în cel mai mare producător de îngrăşăminte organice din România, cu o cotă de piaţă de 30%.  Compania s-a extins însă şi în străinătate, prin vânzarea şi distribuirea produselor companiei în Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia, şi urmează o extindere a acesteia şi în Croaţia. Şi-au propus de asemenea ca până în septembrie 2019 să intre la tranzacţionare pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie agrotech listată până în prezent pe BVB. Listarea are ca scop acumularea capitalului necesar pentru construirea unei noi fabrici şi pentru creşterea echipei de vânzări. Popescu a început să lucreze la Norofert, afacere fondată de tatăl său, în 2000, când a terminat liceul.

    Vlad Popescu şi-a început activitatea în companie prin livrarea produselor către fermieri, iar în 2013 a preluat o poziţie de vânzări în companie şi a supravegheat procesele de vânzare din Norofert, în contextul în care compania avea pe atunci ca obiect de activitate importul de fertilizatori organici din străinătate.  În 2015, când tatăl său s-a retras din business din cauza unor probleme de sănătate, a preluat conducerea companiei şi a luat decizia să renunţe complet la activitatea de import şi să înceapă producţia îngrăşămintelor organice sub marca Norofert. „Probabil am fost nebun, dar decizia aceea a adus rezultate neaşteptat de bune, deci aş putea spune că riscând totul am reuşit să depăşesc greutăţile şi să schimb complet afacerea”, spune Vlad Popescu. După deschiderea propriei unităţi de producţie de îngrăşăminte, în Craiova, veniturile companiei au crescut constant de-a lungul anilor. Anul trecut compania a adus o premieră pe piaţa europeană prin oferirea tuturor produselor lor sub formă de tabletă efervescentă, inovaţia fiind apreciată atât de fermierii din România, cât şi de cei din străinătate.

    Profilul lui Vlad Popescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019, iar el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Cum a reuşit să transforme un fost consultant un restaurant în ruină într-un start-up de 535 mil. dolari

    Jaydeep Barman, fost consultant în cadrul companiei McKinsey, a realizat că nu există nici o brand global de mâncare indiană, după ce a lucrat în ţări precum Elveţia, Marea Britanie şi Franţa. Oferta iniţială publică de succes a operatorului indian al lanţului de pizza Domino’s a fost un semn că trebuie să se întoarcă în India. Şi-a dat demisia de la McKinsey cu câteva luni înainte să fie făcut partener cu drepturi depline, conform Bloomberg.

    În India, Barman a facut echipă cu un coleg de la şcoala de afaceri INSEAD, Kallol Banerjee, şi a lansat, în 2012, un lanţ de restaurante numit Faasos care vindea lipii pentru kebab. Susţinuţi de Sequoia Capital, cei doi au deschis aproximativ 50 de locaţii. Însă chiriile mari i-au determinat pe cei doi să închidă operaţiunea trei ani mai târziu şi să treacă la bucătăriile cloud.

    Rebel Foods se autointitulează cea mai mare companie internaţională de restaurante la nivel mondial, compania serveşte zeci de meniuri diferite, de la pizza italiană cu brânză, până la 99 de variante de dosa (o clătită populară din sudul Indiei cu linte şi orez).

    Toată mâncarea este gătită în mai mult de 200 de aşa-numite bucătării cloud, deoarece aceste operaţiuni centralizate servesc clienţii îndepărtaţi care habar nu au de unde provine mâncarea lor – un proces asemănător cu serviciile de cloud computing.

    Susţinut de Sequoia Capital, Rebel Foods, bazat în Mumbai, a primit în iulie 125 de milioane de dolari de la Coatue Management, Goldman Sachs, serviciul de livrare indonezian Gojek şi alţii. Compania, care este evaluată la 525 milioane de dolari, spune că a depăşit dublarea vânzărilor anul trecut şi se extinde acum în Asia de Sud-Est şi Orientul Mijlociu. În următoarele 18 luni, Rebel şi Gojek vor construi 100 de bucătării indoneziene. Rebel intenţionează să deschidă 20 de bucătării în Emiratele Arabe Unite până la sfârşitul anului.

    Rebel Foods spune că cele 235 de bucătării ale sale din 20 de oraşe produc 2 milioane de comenzi pe lună. Majoritatea sunt amplasate în complexe industriale, holuri spre etaj sau alei laterale unde chiriile sunt mici şi capacitatea nu reprezintă o constrângere.

     

  • Gigantul care a concediat 100.000 de angajaţi şi motivul INCREDIBIL pentru care este dat în judecată în prezent

    International Business Machines Corp. (IBM) a concediat aproximativ 100.000 de angajaţi în ultimii ani în încercarea de a angaja mai mulţi mileniali, în scopul de a deveni o companie la fel de atractivă precum Amazon şi Google, a spus un fost vice-preşedinte într-o depoziţie, conform Bloomberg.

    Compania de tehnologie se află în mijlocul mai multor procese în care este acuzată că a concediat angajaţii mai în vârstă, astfel că IBM are de aface cu procese civile în California, Pennsylvania şi Texas.

    „Am reinventat IBM în ultimii 5 ani prin targetarea oportunităţilor cu o valoare mai mare pentru clienţii noştrii. Compania angajează 50.000 de angajaţi în fiecare an”, a spus IBM.

    Compania IBM se zbate de aproximativ şapte ani cu o scădere a cifrei de afaceri. În ultimii ani, au avut loc concedieri de ordinul miilor, acestea vizând oameni din Statele Unite, Canada şi alte jurisdicţii cu salarii ridicate. Această măsură este o încercare de a reduce costurile şi a transforma forţa de muncă pentru a se putea adapta la noile tehnologii, acesta fiind o urmare a aderării întârziate la zona de cloud şi a revoluţiilor tehnologice. Astfel, numărul angasjaţilor IBM a scăzut la un minim istoric în şase ani, cu 350.600 de muncitori la sfârşitul anului 2018, aceasta însemnând o scădere cu 19% comparativ cu anul 2013.

    Într-o depoziţie dintr-un caz de proces civil, Alan Wild, fost vicepreşedinte al resurselor umane din cadrul IBM a mărturisit că a fost nevoit să concedieze între 50.000 şi 100.000 de angajaţi în ultimii doi ani, conform unui document înaintat curţii din Texas.

    În depoziţie a fost menţionat faptul că IBM şi-a dorit să arate generaţiei de mileniali că nu este o companie bătrână sau învechită, iar scopul acestei mişcări a fost de deveni la fel de atractivă ca şi companii precum Google, Alphabet şi Amazon.

    ProPublica a publicat recent o investigaţie intensivă prin care a găsit că IBM a concediat aproximativ 20.000 de angajaţi din Statele Unite, cu vârsta de 40 de ani sau mai în vârstă în ultimii cinci ani.

     

     

  • Veniturile Medicover şi Synevo din România au crescut cu peste 40% în prima jumătate a anului. Piaţa locală este a treia pentru grupul Medicover, după Polonia şi Germania

     

    Veniturile companiilor de servicii medicale private Medicover şi Synevo au crescut în prima jumătate a anului cu 40,5% până la 59,3 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Veniturile din România reprezintă 14,7% din câştigurile totale ale Medicover. România este a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.

    Serviciile Medicale din România au generat venituri cu 83,8% mai mari crescând de la 16 milioane euro în prima jumătate a anului 2018 până la 29,4 milioane euro în prezent. Evoluţia a fost impulsionată de achiziţiile realizate anul trecut, când compania a preluat Spitalul Pelican din Oradea, Centrul Medical Phoenix din zona Olteniei şi Centrul Medical Academica din Bucureşti.

    Serviciile de Diagnostic din România au generat venituri totale de 29,9 milioane euro în prima jumătate a anului cu 14,1% mai mult decât anul trecut. Evoluţia a fost susţinută de extinderea prezenţei naţionale, în acest interval fiind inaugurate 10 centre de recoltare Synevo şi un laborator modern în Ploieşti.

    „Veniturile din segmentul de Servicii Medicale din România au înregistrat o creştere puternică în prima jumătate a anului. Am avut un număr record de pacienţi în toate ariile de business. Creşterea ponderii serviciilor medicale cu plată directă demonstrează că experienţa excelentă pe care o oferim îi determină pe pacienţi să opteze pentru serviciile noastre. Vom continua să investim pentru a oferi pacienţilor cea mai bună experienţă, punând accent pe digitalizarea serviciilor. Am lansat deja şi vom continua să implementăm în clinicile noastre servicii precum e-Recepţie sau Medicover Express”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România.

    La nivel internaţional, Medicover, companie listată la Bursa din Stockholm, a înregistrat o creştere a veniturilor globale de 24,6% faţă de perioada similară a anului anterior, ajungând la venituri de 402,6 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Medicover oferă în România atât servicii medicale, cât şi de diagnostic.

    „Evoluţia puternică de la începutul anului s-a menţinut şi în al doilea trimestru. Strategia de creştere organică sau prin achiziţii a ponderii serviciilor medicale plătite direct (Fee-For-Service) a fost implementată cu succes de cele două divizii. Plăţile directe pentru servicii medicale (Fee-For-Service) au avut o pondere de 52% în veniturile din ultimul trimestru. Vom continua să ne concentrăm pe eficientizarea operaţiunilor şi integrarea cu succes a achiziţiilor, estimând o evoluţie pozitivă a veniturilor şi în perioada următoare”, a declarat Fredrik Rågmark, CEO al  Medicover.

    La nivel de grup veniturile generate de Serviciile Medicale au crescut în prima jumătate a anului cu 31%, până la 211,5 milioane de euro. Reţeaua de clinici s-a extins cu 26 de noi unităţi ajungând la un total de 200 de centre la finalul perioadei. De asemenea, numărul de abonaţi Medicover a ajuns la 1,3 milioane.

    Serviciile de Diagnostic au generat venituri mai mari cu 18,4% în prima jumătate a anului, ajungând la o valoare de 197,8 milioane de euro. În această perioadă au fost efectuate 53,5 milioane de teste, cu 8,1% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, au fost inaugurate 53 de centre de recoltare, reţeaua globală numărând în prezent un total de 614 centre de recoltare.

    „În prima jumătate a anului am extins portofoliul de teste de laborator, în special pe segmentul genetic.  Anul acesta a devenit operaţională şi noua linie integrată de analizoare Cobas din Laboratorul Central de Referinţă care permite efectuarea unui număr mare de teste, aproximativ 8.000 de teste/oră, cu acurateţe maximă. Continuăm planul de extindere teritorială. Am inaugurat în prima jumătate a anului 10 centre de recoltare noi şi un laborator, în prezent având o acoperire naţională de peste 85%. Avem obiectivul de a fi prezenţi în toate judeţele din România”, a declarat Laurenţiu Luca, director general Synevo România.

     

     

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Sorin Georgescu, CEO Stanleybet

    Sorin Georgescu este CEO al Stanleybet, coordonând aproximativ 1.400 de persoane în trei divizii de business, retail şi online. Începând cu luna mai a acestui an, el ocupă şi funcţia de preşedinte al Romslot (Asociaţia Organizatorilor de Sloturi).

    Pe lângă procesul de listare la bursă a companiei pe care o conducea în 2008, un alt moment important al carierei a fost „decizia de a renunţa la toate poziţiile ocupate în momentul respectiv pentru a începe propriul business în 2014“.

    Ca experienţă internaţională, el descrie momentul în care compania pe care o reprezenta în România în 2010 a decis să deschidă unităţi în nordul Italiei. „Am fost responsabil pentru deschiderea companiei, recrutarea şi formarea echipei, identificarea şi amenajarea unităţilor conform standardului utilizat în România“, spune Sorin Georgescu. Acesta a absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, precum şi cea de drept din cadrul Universităţii Româno-Americane de la Bucureşti.

  • Cum au reuşit o asistentă şi un pompier să câştige 3 MILIOANE de dolari cu un produs banal. Cine le-a dat banii şi de ce

    Alyssa şi Zach Brown au apărut în cadrul emisiunii Shark Tank (echivalentul emisiunii Arena Leilor, care a rulat în România în perioada 2011-2012) cu un produs banal, dar inovator: o placă ataşabilă de partea de jos a maşinii şi care permite celor mai mici de statură să folosească portbagajul.
     
    Alyssa este asistentă medicală iar soţul ei pompier; în ianuarie 2018, cei doi au lansat o campanie pe Kickstarter vânzând produsul cu 40-50 de dolari, generând venituri de aproximativ 110.000 de dolari. Acum, ei şi-au încercat norocul în cadrul emisiunii, cerând 150.000 de dolari pentru 5% din compania Moki Door Step.
     
    Daymond John, investitor în cadrul emisiunii, a oferit 450.000 de dolari pentru 20% din companie, însă cuplul a refuzat. “Decât să vindem atât de multe acţiuni, mai bine vindem compania cu totul”, a spus Zach, lăsând de înţeles că ar prefera să caute alte variante de finanţare.
     
    Daymond a reacţionat însă prompt, oferindu-le celor doi 3 milioane de dolari pentru a achiziţiona toate acţiunile. Zach şi Alyssa au acceptat, marcând unul din rarele momente când investitorii nu finanţează o companie, ci o cumpără cu totul.
     
    “Cum vă simţiţi, acum că aţi devenit milionari?”, a întrebat Mark Cuban, un alt investitor de la Shark Tank.
     
    “Ne-a plăcut să ne ocupăm de business, dar acum ne vom întoarce la slujbele noastre şi vom petrece timp cu familia”, a spus Alyssa. “E bine că putem avea o viaţă normală din nou.”