La mijlocul acestui an 4,2 milioane de români, adică 43% din populaţia activă a României, aveau credite la bănci sau la instituţii financiare nebancare. 450.000 aveau credite şi la unele şi la celelalte, potrivit Raportului Băncii Naţionale a României asupra Stabilităţii Financiare pentru 2011. În medie, românii din această categorie aveau câte trei credite, respectiv două credite la bănci şi unul la IFN şi, în principiu, atinseseră gradul maxim de îndatorare.
Tot ei, dar şi mulţi alţii care nu sunt trecuţi pe vreo listă oficială de datornici, obişnuiesc să se împrumute şi din alte surse decât cele instituţionale. Explicaţia este, în esenţă, foarte simplă: circa 70% dintre românii chestionaţi într-un studiu iVox realizat pentru Kruk România spun că au o situaţie financiară proastă şi foarte proastă. Salariile pe care le câştigă sunt adesea insuficiente pentru cheltuielile pe care le au, aşa că trebuie să apeleze la soluţii alternative. Mulţi dintre ei nu mai sunt eligibili pentru acordarea unui împrumut bancar, drept pentru care ajutorul cunoscuţilor este singura resursă pe care o mai au. În plus, aceste împrumuturi nu presupun şi o dobândă lunară – coşmarul cel mai mare al oricărui datornic. “Funcţionează o formă de comuniune economică în care ajutorul se caută mai degrabă în spaţiul familial, unde normele de returnare a banilor sunt ceva mai relaxate”, spune sociologul Mircea Kivu, care a coordonat realizarea acestui studiu. Din acest motiv, 65,9% dintre participanţii la cercetare spun că obişnuiesc să se împrumute pentru acoperirea cheltuielilor lunare, cel mai frecvent, de la rudele şi prietenii apropiaţi. Astfel, 40,3% dintre respondenţi iau bani cu împrumut de trei sau patru ori pe an, iar 31,3% sunt nevoiţi să se împrumute lunar. 15,3% apelează de şapte sau opt ori într-un an la această soluţie, în timp ce doar 13,1% dintre respondenţi cer bani de la cunoscuţi de cel mult două ori pe an.
Aceştia spun că au nevoie de bani pentru că, pur şi simplu, nu îşi pot acoperi cheltuielile lunare obligatorii. Câţiva au intrat într-un nefericit fenomen de spirală şi sunt obligaţi să se împrumute pentru a acoperi alte datorii. În cele mai fericite cazuri, dacă le putem numi astfel, românii se îndatorează pentru a cumpăra lucruri valoaroase, precum o maşină sau mobilă pentru casă, însă aceştia nu reprezintă decât aproape 7% din totalul respondenţilor. “Faptul că motivul cel mai important pentru care românii se împrumută este acoperirea cheltuielilor lunare scoate în evidenţă o realitate destul de sumbră”, comentează Mircea Kivu. Practic, avem de-a face cu un cerc vicios în care oamenii intră din momentul în care, cel puţin o parte dintre ei, iau bani împrumut lunar pentru a achita alte datorii. Închiderea acestui cerc se face destul de greu, astfel încât mulţi români se află în permanenţă în situaţia de a fi nevoiţi să returneze o oarecare sumă de bani luaţi cu împrumut.
Cei mai mulţi, adică peste o treime dintre participanţi, împrumută sume destul de mici, respectiv cel mult 100 de euro într-un an întreg. Aproape 30% iau de la prieteni şi rude între 100 şi 300 de euro pe an, în timp ce sume mai mari de 2.000 de euro nu iau decât 2,6% dintre respondenţi. Având în vedere frecvenţa cu care obişnuiesc să se împrumute, reiese, totuşi, că românii aleg să fie prudenţi şi să nu se îndatoreze mai mult decât au nevoie, preferând să ia sume mici.
Pentru datoriile normale, timpul de achitare în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi se situează între una şi trei săptămâni. 21,3% plătesc aceste datorii într-o lună şi încă 19% în mai puţin de o săptămână. Pentru aproape 9% dintre respondenţi este nevoie de o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an pentru a putea restitui banii pe care i-au luat cu împrumut de la cunoştinţe. Mulţi dintre ei se grăbesc să-şi plătească mai întâi datoriile la bănci, aceasta fiind una dintre cele mai importante griji lunare. Nu întotdeauna reuşesc, de vreme ce la sfârşitul lunii august, restanţele românilor la bănci ajunseseră la circa cinci miliarde de euro, mai bine de un miliard mai mult faţă de august 2010.
Atunci când vine vorba despre datorii mari, puterea românilor de a restitui banii este destul de scăzută. Studiul citat arată că aproape 11% dintre respondenţi au nevoie de cel mult şase luni pentru a-şi plăti datoriile mari. 7,1% spun că şi le plătesc în maximum un an, 8,7% în trei ani, 13,2% în cel mult cinci ani, în timp ce aproximativ 22% dintre participanţi au nevoie de zece ani sau mai mult.
Dacă în momentul de faţă majoritatea celor care au participat la această cercetare sociologică sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de situaţia lor materială, vestea proastă este că nici pentru la anul nu au speranţe într-o îmbunătăţire a calităţii vieţii pe care o duc. Astfel, mai mult de jumătate cred că şi la anul vor trăi mai mult sau mai puţin în aceleaşi condiţii şi vor avea acelaşi raport al veniturilor versus cheltuieli lunare. Pentru situaţia în care se află, specialiştii sunt de părere că de vină este, în cea mai mare măsură, nivelul scăzut de trai, dar acest factor este mai mereu secondat şi potenţat de lipsa capacităţii de a face planificare financiară.
“Românii nu sunt obişnuiţi să-şi planifice finanţele şi nu cheltuiesc conform unui plan. Se ajunge, astfel la un fenomen de îndatorare în spirală, care este foarte periculos pentru populaţie”, observă Mircea Kivu.
Banca Naţională a României dă însă date şi despre cei care se află la polul opus şi reuşesc să pună bani deoparte. Ar părea că aceştia o duc mai bine, de vreme ce, la sfârşitul lunii august, depozitele companiilor şi ale populaţiei au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 178 de miliarde de lei. Majoritari rămân, totuşi, cei care au probleme în a se descurca de la o lună la alta cu banii pe care îi câştigă. Pentru ei, împrumuturile rămân singura soluţie pentru a-şi acoperi cheltuielile, chiar dacă, de multe ori, ajung atât de îndatoraţi încât cu greu mai găsesc calea de ieşire din acest labirint.