BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Cine este cel mai bine plătit executiv român. El a câştigat anul trecut 9,4 mil. dolari, cu aproape 1 mil. dolari mai mult decât în 2021

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. 

    ♦ Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român ♦ El are pe mână un business de 13 mld. dolari, Europa contribuind cu 15% la total vânzărilor gigantului american PepsiCo.

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al com­pa­niei. Prin prisma sumei înca­sate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Suma totală pe care el o va primi este cu aproape un milion de dolari (puţin peste 10%) mai mare decât cea din 2021. Creşterea remuneraţiei vine în contextul în care gigantul a­me­rican PepsiCo şi-a majorat veni­turile anul trecut cu 9%, la 86,4 mld. do­lari, iar profitul operaţional „core“ (core operating profit) are plus 8%, depăşind 12,3 mld. dolari.

    CITITI AICI POVESTEA LUI SILVIU POPOVICI

    La totalul încasărilor, Europa contribuie cu 15%, fiind a treia cea mai importantă „felie“ din business, după PepsiCo Beverages America de Nord (doar băuturile) cu 30% cotă şi Frito-Lay America de Nord (divizia de snacks) care are 27%. În afară de America de Nord, în toate celelalte zone geografice, cele două divizii- băuturi şi snacksuri – anunţă rezultatele împreună.

    Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român. El are pe mână un business de 13 mld. dolari, cu un profit operaţional core de 1,2 mld. dolari.

    Executivul român deţine funcţia actuală din 2019, anterior conducând regiunea Europa – Africa sub-sahariană. Între 2015 şi 2017, Popovici a fost preşedintele PepsiCo în Rusia, Ucraina şi statele CIS, după ce iniţial, începând cu 2013, a coordonat activitatea din Rusia. El s-a alăturat grupului în 2011, după ce PepsiCo a preluat Wimm-Bill-Dann Foods OJSC, unde lucra. La momentul acela, Wimm-Bill-Dann era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia. Prima parte a carierei, executivul şi-a petrecut-o însă în cadrul Coca-Cola Hellenic, al doilea cel mai mare îmbuteliator al produselor Coca-Cola din lume.

    Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum. El a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi de asemenea a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

    Din poziţia actuală, românul este unul dintre cei mai puternici cinci executivi din cadrul PepsiCo. Ca remuneraţie în 2022, el este al treilea cel mai bine plătit, după Ramon L. Laguarta, preşedintele boardului şi CEO-ul grupului, şi Hugh F. Johnson, vice-preşedinte şi CFO. Doar ca salariu, Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună.       

    El a plecat din ţară acum mai bine de două decenii, deţinând poziţii de top în varii colţuri de lume, aşa că numele său nu a fost multă vreme extrem de cunoscut. Totuşi, Popovici a revenit în prim-plan în 2023 când PepsiCo a cumpărat o participaţie minoritară în cadrul businessului românesc Aqua Carpatica, dezvoltat de antreprenorul Jean Valvis. De altfel, în raportul grupului, tranzacţia e menţionată când vine vorba de realizările lui Popovici în 2022.

    Un aspect important al acestui deal încheiat între Aqua Carpatica şi PepsiCo a fost faptul că Silviu Popovici, are, la fel ca şi Jean Valvis, origini sucevene.

    “Domnul Popovici a fost catalizator. Faptul că el are această origine, că îi place şi că este sucevean a contat foarte mult. A fost şi viziunea strategică a lui Silviu Popovici (CEO PepsiCo Europa ñ n. red.), nu ştiu dacă altfel aş mai fi avut răbdare să negociez doi ani“, spunea Jean Valvis într-un interviu ZF.

     

  • Citatul săptămânii. Andrei Sârbu, CEO al SVN România: Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil.

    „Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil. Ţinând cont că preţurile pe segmentul vechi sunt cu aproape 2% mai mari faţă de acum un an, iar pe segmentul nou cu circa 10%, accesibilitatea achiziţionării unei noi locuinţe s-a îmbunătăţit, cel puţin pentru cei circa 46% dintre cumpărători care achiziţionează doar cu cash, potrivit statisticilor oficiale – luând în calcul creşterea anuală a salariului mediu net de 15% în ianuarie“

     


     

     

  • Mai poţi oferi un salariu net de 2.500 de lei la angajare în oraşele mari?

    „Un angajat dintr-un oraş mare nu mai poate să stea pe 2.500 de lei (500 de euro) pe lună dacă plăteşte şi chirie. Salariul mediu este nivelul de unde ar trebui să înceapă discuţiile în oraşele mari“

     În Bucureşti şi Cluj, salariul mediu net trece de 1.000 de euro lunar, iar în Timişoara urcă peste 900 de euro.

    În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara, unde rata şoma­jului este redusă, şansele de recrutare sunt cu atât mai mici cu cât oferta salarială este mai aproape de salariul minim, iar companiile ar trebui să îşi ajusteze oferta salarială în funcţie de diferenţele regionale.

    „Cu cât eşti mai aproape de salariul minim şansele de a recruta sunt mai mici în oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj-Napoca. Pro­babil salariul mediu este cel de unde putem discuta în oraşele mari. (…) Generaţia nouă are de plătit chirie, iar pe măsură ce costul vieţii creşte, nu mai poţi să stai pe un salariu de 2500 de lei pentru a plăti şi o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poţi să mănânci. Este imposibil să trăieşti cu 2500 de lei dacă plăteşti şi chirie“, a spus Bog­dan Badea, CEO al ejobs, platformă de recru­tare, în cadrul emisiunii ZF Meeting Office.

    Bucureştiul avea o rată a şomajului de 1% în ianuarie, judeţul Timiş de 0,8% iar judeţul Cluj de 1,2%, potrivit datelor de la Statistică. În Bucu­reşti câştigul salarial mediu net era de 5.517 lei în ianuarie anul acesta, în judeţul Cluj de 5.153 lei iar în Timiş de 4.613 lei, mai arată Statistica.

    Bogdan Badea spune că vede ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele şase luni şi o creştere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote.

    „Avem 6-7% joburi remote din total joburi postate şi 14-15% din aplicări se duc către ele. Pe remote este un interes major, com­paniile care postează joburi remote câş­tigă. Tinerii din oraşe mici sunt fericiţi că au joburi remote pentru o companie cu sediul cen­tral la Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar că pot munci de acolo. Pe IT mulţi programatori s-au mutat chiar pe zona rurală“, a mai spus el.

    Atâta timp cât într-un oraş mare rata şomajului este 1%, este o piaţă a angajatului şi nu a angajatorului, iar companiile trebuie să aibă toate datele pentru a înţelege diferenţele regionale şi să ajusteze politica salarială.

    „De fapt sunt generaţii care au schimbat comportamentul profesional, sunt multe date care trebuie coroborate ca să înţelegi dife­renţele regionale şi datele legate de nivelul de şomaj. Trebuie să iei toate datele şi să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă şi tentantă. (…) Este o piaţă a angajatului atâta timp cât ai şomaj de sub 1%“, a spus Sergiu Oprescu, Alpha Bank, în cadrul emisiunii Meeting Office. El a mai spus că dacă înainte angajatul pleca de la banca A la banca B, astăzi vedem o mare parte din angajaţi ieşind în afara sistemului bancar, băncile se auto­ma­tizează, digitalizează, reţeaua de sucursale a fost optimizată, există un trend de reducere a numărului de angajaţi, potrivit lui.

    În 2008, sistemul bancar era la vârf ca nu­măr de sucursale şi angajaţi, cu 71.000 de locuri de muncă active la acea dată. În 2022, datele arată că în întregul sistem bancar mai lucrează aproape 52.000 de oameni pe un trend care a continuat să fie de scădere şi după ce efectele crizei financiare din 2008 s-au estompat.

    O provocare în a găsi angajaţi specializaţi este şi în energie, companiile găsesc tot mai greu angajaţi. Corneliu Bodea, fondatorul Adrem, declara că a dezvoltat propria acade­mie, unde pregăteşte personal.

    „Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, şcolile nu mai produc astfel de specialişti, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Gradul de retenţie este de 20%, din 10 persoane 2-3 rămân în companie. Este o luptă continuă, una din preocupările majore pe care le am ca CEO“, a spus şi Corneliu Bodea, fondatorul Adrem Invest.

    Indiferent de industrie, problema forţei de muncă rămâne o preocupare pentru angajatori, care afirmă la unison că vorbim în continuare de o piaţă a angajatului în România, deşi, aşa cum spune Bogdan Badea abundenţa de CV-uri din piaţă nu este neapărat un semn bun, ci arată mai degrabă spre categorii de salariaţi care caută activ să îşi schimbe locul de muncă.

     

     

     

     

     

     

  • Salariu de 1200 de euro! Nu ai nevoie de studii superioare

    Oricine îşi caută un loc de muncă zilele acestea trebuie să ştie că există disponibil pe piaţă un job al cărui salariu se ridică la 1200 de euro şi nu obligă la studii superioare. Pe platformele de recrutare sunt sute de anunţuri de angajare pentru acest post.

    Salariu de 1200 de euro fără studii superioare

    Jobul care este remunerat cu un salariu de 1200 de lei pe lună şi nu presupune a avea studii superioare este cel manager de securitate. Candidatul ideal pentru acest rol are studii medii sau superioare, pregătire profesională cu privire la planificarea/ executarea activităţilor de pază şi cunoştinţe despre activitatea de securitate, precum şi abilităţi puternice de comunicare, rezolvare a problemelor şi planificare. Experienţa profesională pe un post similar reprezintă un plus în candidatura unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Ce salariu fabulos are Christina Verchere, CEO-ul Petrom, unul dintre cei mai importanţi executivi din România

    Christina Verchere, CEO-ul Petrom, a avut un salariu de bază de 415.300 de euro în anul 2022, adică 35.000 de euro lunar, iar în 2022 bonusurile şi acordarea de acţiuni au adăugat circa 1 mil. euro, aşadar un pachet salarial brut de 1,5 mil. euro

    Cea mai mare companie din România, şi din acţionariatul căreia fac parte inclusiv viitorii pensionari prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II, a publicat într-un raport anual veniturile conducerii, adică veniturile celor care ţin cârmele Petrom, companie evaluată de investitorii de la Bursa de la Bucureşti la circa 6 miliarde de euro.

    Astfel, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat în raportul cu privire la remunerarea conducerii aferent anului 2022, pe care investitorii îl pot accesa la secţiunea AGA, un salariu brut de bază de 415.000 de euro în 2022, adică circa 35.000 de euro lunar. Spre comparaţie în 2021 salariul brut de bază a fost de 414.000 euro.

    Bonusul anual a fost de 595.000 de euro în 2022, la care se adaugă şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include acţiuni în perioada 2020-2022, de aproximativ 463.800 de euro. Aşadar, din bonus şi din acţiuni, Christina Verchere a adăugat 1 mil. euro la remuneraţia brută, rezultând în total 1,48 milioane de euro în raportul pe 2022. Spre comparaţie în raportul precedent Christina Verchere a publicat 1,45 mil. eur.

    Alina Popa, CFO şi membru al directoratului Petrom, a publicat un salariu de bază de 272.300 de euro, adică 23.000 de euro lunar, plus un bonus de 153.000 de euro plus tranşa LTIP de 186.000 de euro, aşadar o remuneraţie totală de 612.000 de euro.

    Radu Căprău, membru al directoratului responsabil pentru refining&marketing, a publicat un salariu de bază de 283.000 de euro, adică 24.000 de euro lunar, plus un bonus de 157.000 de euro plus tranşa LTIP de 175.000 de euro, aşadar o remuneraţie totală de 615.000 de euro.

    “În plus faţă de componentele remunerării indicate mai sus, membrii Directoratului primesc beneficii în natură, inclusiv maşină de serviciu şi asigurare pentru accidente. Pentru angajaţi străini, au fost convenite indemnizaţii suplimentare (de ex. cazare). Pentru anul financiar 2022, au fost plătite următoarele beneficii în natură: Christina Verchere: 581 euro; Alina Popa: 363 euro; Radu Căprău: 363 euro; Franck Albert Neel: 366 euro; Christopher Veit: 1.400 euro. Membrii Directoratului angajaţi din străinătate primesc o compensaţie pentru planurile de pensie anterioare, în sumele următoare: Christina Verchere: 248.500 euro; Frank Albert Neel: 120.000 euro; şi Christopher Veit: 191.239 euro”.

    La toate aceste sume se adaugă o indemnizaţie de 20%, aplicabilă, cu titlu temporar, tuturor contractelor de muncă în vederea compensării transferului contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator către angajat pe baza modificărilor fiscale introduse prin OUG nr. 79/2017, potrivit Petrom.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

    Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile. Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic. Compania a menţionat că, în total, a plătit anul trecut taxe de circa 20 mld. lei către statul român, inclusiv dividende, adică dublu faţă de profitul net.

    Compania este controlată în proporţie de 52% de austriecii de la OMV. Statul român are 20,7%, iar fondurile de pensii circa 13%.

     

     ​

  • Fabulos ce salariu are un ospătar român în Spania. Cât ia la program de 8 ore pe zi

    Sectorul HoReCa a fost grav afectat de pandemia de coronavirus şi efecte se resimt şi astăzi. De multe ori, angajaţii au parte de angajări sezoniere, pe salarii de subzistenţă şi preferă să plece peste hotare.

    De exemplu, în Spania, un ospătar român poate obţine un salariu de până la 1.800 de euro pe lună. Cerinţele sunt: experienţă minimă în domeniu, abilităţi de lucru în echipă, persoană dinamică, disponibilă din aprilie până în octombrie, responsabilitate, seriozitate.

    Condiţiile de lucru sunt: 8h/zi, contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, cazare asigurată pe timpul contractului şi o masă pe zi.

    Responsabilităţile sunt stabilite confirm fişei postului.

    În Germania, un bucătar/ajutor de bucătar/ospătar, angajat la un hotel, poate câştiga 1.600 de euro pe lună. Este vorba de un hotel de 4 stele din Germania, care oferă peste 20 de locuri de muncă (cameriste/camerişti/ospătari/ajutori de bucătari).

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Unde este mai bine/mai rentabil să fii corporatist? La Roma sau la Bucureşti?

    Ani de zile, cu toţii am visat să lucrăm ca un corporatist undeva într-un oraş mare din această lume. Întrebarea este dacă acum mai are sens/rost, având în vedere reducerea decalajului faţă de Uniunea Europeană înregistrat de România. FMI spune că România este ţara care a avut cea mai spectaculoasă recuperare faţă de Uniunea Europeană: dacă în 2007, la aderarea noastră la UE, eram la 34% din media europeană, în 2022 am ajuns la 71% faţă de media europeană. Datele arată că zona Bucureşti-Ilfov este chiar peste media Uniunii Europene.

    Dacă ne uităm la un caz concret, putem trage concluzia că este mai bine să fii corporatist în Bucureşti decât la Roma, de exemplu. Cineva câştiga în Bucureşti, corporatist, 1.500 de euro pe lună net. S-a dus la Roma, unde a primit o ofertă cam pe aceeaşi poziţie, unde câştigă 2.000 de euro net pe lună. În Roma, conform datelor statistice de pe site-urile de profil, salariul mediu este de 1.450 de euro pe lună, adică corporatistul meu câştigă peste 30% faţă de salariul mediu. În Bucureşti salariul mediu este de 1.000 de euro, deci aici câştiga 50% peste salariul mediu.

    În Roma nu te poţi apropia să cumperi un apartament, aşa că a trebuit să stea cu chirie, iar cea mai bună ofertă pe care a găsit-o pentru o garsonieră într-o zonă semi-semicentrală a fost de 800 de euro (apropo de asta, capitala Itaiei este considerată una dintre cele mai scumpe zone din lume ca raport între chirie şi salariu).  În România plătea 300 de euro rată la bancă pentru un apartament. Deci după ce scădem chiria, respectiv rata bancară, vedem că salariile s-au egalizat – 1.200 de euro la Roma şi 1.200 de euro în România.

    De aici urmează diferenţele. Conform site-urilor italiene, costul de trai în Roma este de 780 de euro pe lună, iar în Bucureşti ar fi un cost de trai de 400 de euro pe lună. În Roma transportul – metrou şi autobuz – te costă 100 de euro pe lună, în timp ce în Bucureşti te costă 35 de euro (160 de lei). Dacă ieşi la o trattoria, diferenţele sunt destul de mari: în Roma o pizza margherita este 9 euro, în timp ce în Bucureşti este 33 de lei, adică 6,6 euro; o porţie de spaghetti carbonara în Roma, de care mănâncă foarte mult italienii, are un preţ de 12 euro (bineînţeles, poţi să găseşti şi la 9-10 euro), în timp ce în Bucureşti are un preţ de 36 de lei, adică 7,3 euro; un risotto la Roma costă 18 euro, în timp ce la Bucureşti este 43 de lei, adică 8,6 euro; o porţie de lasagna în capitala Italiei este 14 euro, iar la Bucureşti este 39 de lei, adică 7,8 euro; o pizza prosciutto crudo este la Roma 13 euro, iar la Bucureşti 36 de lei, adică 7,3 euro.

    Dacă tragem linie, vedem că preţurile la o trattorie echivalentă din Roma versus una din Bucureşti sunt cu 50-70% mai mari. Singura diferenţă este la espresso, care la Roma este de 1,25 euro, în timp ce la noi este între 1,8 şi 2 euro. Bineînţeles, espresso-ul de la Roma este de departe mai bun decât cel de la Bucureşti. Bineînţeles că nu ai bani să mergi în fiecare zi la trattorie. La supermarket diferenţele nu sunt atât de mari – pe acelaşi Carrefour Express de la Roma versus unul de la Bucureşti preţurile ar fi cu 20% mai mari. 

    La haine, în perioada de reduceri, ca acum, preţurile ar fi cam aceleaşi în cele două capitale, cu diferenţa că la Roma varietatea este mult mai mare, în timp ce la Bucureşti oferta este limitată. Aici mă refer în general la produsele din malluri. Bineînţeles că Bucureştiul nu se poate compara cu Roma din punctul de vedere al ofertei culturale sau al unei anumite stări de bine, că locuieşti şi munceşti într-un mare oraş european. Dar la un moment dat şi aceste lucruri dispar şi se trage linie: unde este mai bine să fii corporatist, unde este mai rentabil, unde îţi rămân mai mulţi bani la finalul lunii?  Iar pe acest exemplu este mai bine să fii corporatist la Bucureşti decât la Roma. Acesta este doar un exemplu simplist, pe un caz concret. Dacă mai aveţi alte exemple, sunt binevenite. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Controlul Marilor Averi: cine este ieşeanca care a strâns 1,6 milioane de euro dintr-un salariu de 500 de lei

    Gabriela Brînză a împrumutat societatea la care soţul era acţionar cu 1,6 milioane de euro. Conform datelor oficiale, în cei doi ani în care a dat cu împrumut aceste sume fabuloase, femeia a înregistrat venituri de maxim 500 de lei lunar şi 6 lei din dividende.

    ANAF a verificat veniturile şi cheltuielile Gabrielei Brînză, familia acesteia reuşind să tergiverseze controlul timp de 500 de zile. Suma ascunsă de ANAF era mult mai mare, însă, întrucât la finalul verificărilor s-a constatat că pentru veniturile nedeclarate în anii 2014 s-a împlinit termenul de prescripţie, inspectorii au procedat la emiterea titlurilor de creanţă doar pentru sumele nedeclarate în anul 2015.

    Sume nedeclarate şi ascunse de Fisc au fost descoperite şi la fiica familiei Brînză, Andreea. Omul de afaceri Cornel Brînză controlează firma Con Ted Company SRL, societate care derulează zeci de contracte publice pentru lucrări edilitare de construcţii. Anterior, aceeaşi activitate se desfăşura prin firma Ted Construct, care a fost falimentată şi a făcut obiectul cercetărilor DIICOT într-un dosar ce vizează infracţiuni financiare

    Gabriela Brînză, soţia omului de afaceri Cornel Brînză, a fost verificată de către inspectorii fiscali de la „controlul marilor averi”. Misiunea de control a început în anul 2020 şi s-a finalizat abia în vara lui 2022. ANAF a verificat veniturile şi cheltuielile Gabrielei Brînză din anii 2014 – 2015 pentru a vedea dacă a declarat corect veniturile. După 509 zile de verificări, inspectorii ANAF au constatat că Gabriela Brînză nu poate justifica peste 1,6 milioane de euro. Sumele nejustificate apar ca împrumuturi acordate de către persoana fizică societăţii Ted Construct SRL, la care soţul, Cornel Brînză, era asociat şi administrator. Toate tranzacţiile s-au derulat cash, deşi sumele tranzacţionate sunt impresionante. Conform datelor oficiale, în cei doi ani în care a dat cu împrumut aceste sume fabuloase, Gabriela Brînză a înregistrat venituri de maxim 500 de lei lunar şi 6 lei din dividende! Cum a fost posibil ca o persoană să acorde cu împrumut sume de bani mai mari de 630 ori decât venitul oficial?! Familia Brînză a încercat să blocheze şi să tergiverseze investigaţia ANAF (controlul depăşind durata de 500 de zile), reuşind parţial să obţină prescripţia pentru faptele comise în anul 2014. În faţa inspectorilor, familia Brînză a depus documente privind tranzacţii de milioane de euro derulate cash între persoane fizice pentru a demonstra provenienţa banilor folosiţi pentru împrumuturi. În urma verificărilor, ANAF a considerat documentele ca fiind fictive şi s-a limitat doar în a le elimina ca probe, fără a sesiza organele de cercetare penală în privinţa falsurilor. 7IAŞI vă prezintă în ediţia de astăzi o primă parte a investigaţiei care arată adevărata faţă a aşa-zişilor milionari ai Iaşului.

    Cititi mai multe pe www.7iasi.ro/

  • Mutare surprinzătoare pe piaţa de retail. Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume majorează salariul tuturor angajaţilor

    Walmart a declarat marţi că va creşte salariul minim pentru angajaţii magazinelor la 14 dolari pe oră, reprezentând un salt de aproximativ 17% pentru lucrătorii care aranjează rafturile şi ajută clienţii, scrie CNBC.

    De la începutul lunii martie, angajaţii magazinului vor câştiga între 14 şi 19 USD pe oră. În prezent, aceştia câştigă între 12 şi 18 dolari pe oră, potrivit purtătorului de cuvânt al Walmart, Anne Hatfield.

    Odată cu această mişcare, salariul mediu pe oră al retailerului din SUA este de aşteptat să depăşească 17,50 USD, a declarat, marţi, CEO-ul Walmart U.S., John Furner, într-o notă pentru angajaţi. Aceasta este o creştere de la o medie de 17 USD pe oră.

    Aproximativ 340.000 de angajaţi ai magazinului vor primi o mărire de salariu, a spus Hatfield. Aceasta înseamnă o creştere a salariului pentru aproximativ 21% din cei 1,6 milioane de angajaţi ai Walmart.

    Gigantul de retail, care este cel mai mare angajator privat al ţării, creşte salariul într-un moment interesant. Tendinţele mai slabe ale vânzărilor cu amănuntul au determinat companii, inclusiv Macy’s şi Lululemon, să avertizeze recent investitorii cu privire la un an mai dificil pe viitor. Unii economişti prevăd o recesiune pe fondul inflaţiei persistente şi al schimbării obiceiurilor de consum.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Mutare surprinzătoare pe piaţa de retail. Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume majorează salariul tuturor angajaţilor

    Walmart a declarat marţi că va creşte salariul minim pentru angajaţii magazinelor la 14 dolari pe oră, reprezentând un salt de aproximativ 17% pentru lucrătorii care aranjează rafturile şi ajută clienţii, scrie CNBC.

    De la începutul lunii martie, angajaţii magazinului vor câştiga între 14 şi 19 USD pe oră. În prezent, aceştia câştigă între 12 şi 18 dolari pe oră, potrivit purtătorului de cuvânt al Walmart, Anne Hatfield.

    Odată cu această mişcare, salariul mediu pe oră al retailerului din SUA este de aşteptat să depăşească 17,50 USD, a declarat, marţi, CEO-ul Walmart U.S., John Furner, într-o notă pentru angajaţi. Aceasta este o creştere de la o medie de 17 USD pe oră.

    Aproximativ 340.000 de angajaţi ai magazinului vor primi o mărire de salariu, a spus Hatfield. Aceasta înseamnă o creştere a salariului pentru aproximativ 21% din cei 1,6 milioane de angajaţi ai Walmart.

    Gigantul de retail, care este cel mai mare angajator privat al ţării, creşte salariul într-un moment interesant. Tendinţele mai slabe ale vânzărilor cu amănuntul au determinat companii, inclusiv Macy’s şi Lululemon, să avertizeze recent investitorii cu privire la un an mai dificil pe viitor. Unii economişti prevăd o recesiune pe fondul inflaţiei persistente şi al schimbării obiceiurilor de consum.

    Companii tehnologice proeminente, organizaţii media şi bănci, inclusiv Google, Amazon şi Goldman Sachs, au concediat mii de angajaţi şi au dat alarma.

    Până acum, comercianţii cu amănuntul au evitat în mare măsură reducerea locurilor de muncă. În schimb, ei continuă să se confrunte cu o piaţă a muncii destul de dure.