BusinessMagazin

Tag: investitori

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.

  • Secretul pentru a deveni milionar: cele mai multe startup-uri de succes vin din zona securităţii cibernetice

    Investiţiile au dus la evaluări de ordinul miliardelor de dolari pentru aceste mici companii, care în cele mai multe cazuri au doar câţiva angajaţi. Tendinţa vine ca urmare a creşterii infracţionalităţii în mediul virtual, vizibilă mai ales prin exemple ca atacurile asupra Target sau Adobe. Ted Schlein, partener la Kleiner Perkins Caufield Byers, crede că a apărut o schimbare majoră a modului în care firmele privesc riscurile atacturilor cibernetice, acestea fiind dispuse să plătească tot mai mult pentru a-şi asigura bunurile online. “Băieţii răi au devenit mai deştepţi, sunt mult mai bine finanţaţi şi au o tactică bine definită, iar băieţii buni trebuie să ţină pasul”, declară Schlein.

    Conform unui raport al CISCO, criminalitatea cibernetică a crescut cu 14% anul trecut. Ca urmare, din moment ce reţetele tradiţionale precum programele de antivirus sau firewall-urile nu se mai devedesc eficiente, piaţa a primit cu braţele deschise noi companii ce aduc soluţii alternative. Investiţiile medii per rundă de finanţare au crescut cu 41% în 2013, după ce înregistraseră o creştere de 26% anul precedent.

    Cisco, spre exemplu, a cumpărat compania de securitate cibernetică Sourcefire pentru suma de 2,7 miliarde de dolari anul trecut şi a declarat că urmează să facă şi alte achiziţii. Dell, pe de altă parte, a plătit 1,2 miliarde de dolari pentru SonicWall, o companie specializată în securizarea reţelelor. În 2010, Intel a cumpărat McAfee, una dintre cele mai mari companii producătoare de antivirus, pentru 7,7 miliarde de dolari.

    Alte companii au crescut în urma listării la bursă; cele mai importante exemple sunt Palo Alto Networks, listată în iulie 2012 şi cu o creştere de 34% a valorii acţiunilor în 2013 pentru o capitalizare de 5,6 miliarde dolari, precum şi FireEye, ce a avut oferta publică iniţială în sepetembrie 2013 şi care a ajuns la o capitalizare de peste 11 miliarde de dolari.

    Concluzia este că tot mai mulţi tineri antreprenori văd situaţia de astăzi ca o şansă ce nu trebuie ratată. Tot mai multe startup-uri se ridică în domeniul securităţii cibernetice şi cele mai multe dintre ele reuşesc să obţină finanţarea necesară pentru dezvoltarea unor soluţii eficiente.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,93 mld. euro
    exporturile în luna ianuarie, cu 6,3% mai mari decât în aceeaşi lună a anului precedent, în timp ce importurile au fost de 4,18 mld. euro, cu 4,6% peste cele din ianuarie 2013

    164 euro
    fondurile anuale per capita obţinute de România în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, cele mai reduse din Europa şi la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria

    6,2%
    scăderea în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut a cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete (serie brută şi ajustată), iar faţă de decembrie 2013 scăderea a fost de 29,4% (serie brută), respectiv 11,4% (serie ajustată)

    164.530 dolari
    bonusul mediu plătit angajaţilor din industria financiară din New York în 2013, în creştere cu 15% faţă de anul 2012 şi al treilea ca mărime din istoria industriei, după cele din 2006 (191.360 dolari) şi 2007 (177.830 dolari)

    1,7 mld. euro
    daunele cerute de investitorii speculativi Greciei, Ciprului şi Spaniei pentru pierderile de pe urma naţionalizărilor de bănci şi a restructurării datoriilor

    12,7%
    creşterea producţiei industriale din Luxemburg în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cea mai mare din UE, urmată de cea din România (10,5%) şi Polonia (6,4%)

    249 mil. euro
    deficitul balanţei comerciale a României în ianuarie, mai mic cu 50 mil. euro faţă de aceeaşi lună a anului precedent

  • Tensiunile din Ucraina generează riscuri pe piaţa petrolului şi gazelor, cu preţuri deja în urcare

     Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut luni dimineaţă la Londra cu 2%, la 111,2 dolari pe baril, potrivit Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut luni dimineaţă pe bursele internaţionale, investitorii acuzând posibile efecte negative ale tensiunilor din Ucraina asupra comerţului cu resurse energetice, potrivit Bloomberg.

    Cotaţiile futures la gaze naturale au urcat cu până la 2,8%, la 4,736 dolari pe milionul de unităţi termice britanice (btu).

    Ucraina s-a declarat, duminică, “în pragul catastrofei”, ca urmare a unei “declaraţii de război” a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul în Peninsula Crimeea, ocupată în weekend de forţe militare pro-ruse.

    Cea mai mare parte a gazului rusesc exportat în Europa tranzitează Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului este în creştere, din cauza instabilităţii din Ucraina

     Aurul se îndreaptă spre a două lună de creştere a preţului, susţinut şi de temerile că redresarea economiei americane ar putea avea probleme, transmite Bloomberg.

    În Ucraina, un grup înarmat a ocupat Parlamentul regional din Crimeea şi a arborat steagul Rusiei.

    “Riscurile geopolitice în creştere, precum tensiunile din Ucraina, susţin cererea de aur. Dacă evenimentele din Ucraina se vor înrăutăţi şi vor implica ţările vecine, aurul ar putea beneficia de cererea pentru active sigure”, a declarat James Steel, analist la HSBC Securities.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iarna grea din SUA a reuşit să îngroape şi dolarul

    Datele Rezervei Federale din New York au indicat o înrăutăţire a climatului de afaceri în februarie, iar indicele încrederii în piaţa construcţiilor rezidenţiale a avut cea mai mare scădere din 1985 încoace, posibil şi din cauza iernii deosebit de severe din SUA.

    În acelaşi timp, datele Trezoreriei arată că investitorii au vândut active americane în valoare de aproape 120 mld. dolari numai în decembrie, iar ieşirile nete de capital din piaţa de acţiuni au ajuns anul trecut la 214 mld. dolari, în timp ce zona euro a atras intrări nete de 111 mld. dolari. Zona euro a avut anul trecut un excedent record al contului curent de 216 mld. euro, în timp ce SUA a avut un deficit de aproape 400 mld. euro.

    “Faptul că euro a fost cea mai puternică monedă în 2013 poate fi clar atribuit acestor decalaje legate de balanţa de cont curent şi de fluxurile de investiţii”, a comentat Alan Ruskin, economist al Deutsche Bank.

    Seria datelor economice defavorabile a continuat şi după căderea de miercuri a dolarului, cu un nou raport al pieţei imobiliare care arată că din cauza iernii aspre, vânzările de locuinţe au scăzut în ianuarie cu 5,1% în ianuarie, la 4,62 mil. unităţi, cel mai slab rezultat din iulie 2012 până acum.

  • Ponta: Huawei nu face nimic pentru STS şi furnizează demult echipamente. Băsescu atacă investitori

     “Pot să vă precizez că ideea că Huawei o să vină să facă nu ştiu ce pentru STS este cel puţin – cum pot să mă exprim diplomatic – este un neadevăr. Din câte ştiu, şi este public, compania Huawei furnizează de ani de zile pentru marile companii de comunicaţii de pe piaţa României echipamente, dar nu doar de pe piaţa României, ci de pe piaţa Uniunii Europene”, a spus Ponta.

    Solicitat să explice înţelegerea convenită cu Huawei din perspectiva îngrijorărilor pe care alte state membre NATO le-au exprimat, şeful Guvernului a susţinut că nu există astfel de îngrijorări.

    “Nu există aşa ceva. Ştiţi foarte bine că şi Statele Unite ale Americii, şi Europa lucrează în foarte multe sisteme cu compania Huawei. E o prostie ce a spus domnul preşedinte, ca să vă spun direct aşa, că nu mă înţelegeaţi când eram prea diplomat”, a completat Ponta.

    El a asigurat că vor exista licitaţii organizate conform legislaţiei europene şi l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că periclitează mediul investiţional prin declaraţii iresponsabile la adresa unor companii, precum KazMunaiGaz, Dacia Renault şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care a hotărât că nu are nevoie de milioanele chinezilor şi a decis să îi trimită acasă

    Chinezii reprezintă 70% din totalul aplicaţiilor existente la sistarea programu-lui, potrivit publicaţiei South China Morning Post. Statul canadian acorda viză de rezident oricărui străin cu o avere mai mare de 1,6 milioane de dolari canadieni (1,5 milioane de dolari SUA) care accepta să acorde Canadei un împrumut fără dobândă, pe cinci ani, de 800.000 de dolari canadieni. Viza de rezident putea con-duce ulterior la obţinerea cetăţeniei.

    Canada a fost nevoită să îngheţe programul la mijlocul anului 2012, din cauza numărului foarte mare de cereri primite din partea milionarilor chinezi la consulatul ţării în Hong Kong. O parte a problemei era că viza avea un cost mult prea mic şi subevalua astfel rezidenţa permanentă în Canada, afirmă autorităţile.

    Nu existau suficiente dovezi că aceşti investitori „menţin legături cu Canada sau aduc o contribuţie pozitivă la economia ţării“, a argumentat Ministerul de Finanţe. Sfârşitul programului ar putea avea un efect devastator pentru piaţa imobiliară din oraşul canadian Vancouver, unde agenţiile estimează că în unele cartiere bogate chinezii au făcut 80-90% din achiziţii.

    După ce şi-au obţinut banii din tranzacţii imobiliare şi investiţii în ţara natală, dar şi din surse dubioase, precum tranzacţii nedeclarate statului şi corupţie, mil-ionarii chinezi încearcă să-şi mute acum familiile şi averile în afara ţării. Exodul a fost accelerat de o campanie anticorupţie iniţiată de actualul preşedinte, Xi Jinping.

    60% din chinezii cu averi de peste 10 milioane de yuani (1,6 milioane de dolari) aveau sau vroiau să obţină anul trecut permis de rezidenţă pentru o ţară străină, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Bain, citată de portalul Quartz. Foarte conştienţi de problemele pe care le pot avea în China, bogaţii încearcă să-şi asig-ure astfel o alternativă în afara ţării.

     

  • Cursul, aproape de 4,5 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.

    După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii continuă să se retragă în masă din Ucraina. Ajutorul din partea Rusiei are efecte minime

     Tranşa de 2 miliarde de dolari plătită marţi de Rusia guvernului ucrainean, parte a împrumutului de 15 miliarde de dolari convenit în decembrie, a avut efecte minime pe pieţele financiare, transmite Bloomberg.

    Astfel, costurile de finanţare ale Ucrainei au scăzut uşor, timp de numai o oră, după încasarea tranşei de la Rusia. Obligaţiunile guvernamentale cu maturitatea în luna iunie a acestui an s-au apreciat cu 1,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, însă au pierdut întreg câştigul pe parcursul zilei şi au închis în scădere cu 0,2%, după ce autorităţile au lansat un ultimatum pentru protestatarii din Piaţa Independenţei din Kiev.

    Forţele de ordine au luat cu asalt Piaţa Independenţei marţi seară, după lăsarea întunericului, bilanţul primei nopţi de ciocniri violente soldându-se cu cel puţin 21 de morţi şi sute de răniţi, potrivit presei internaţionale. Agenţia Reuters transmite, citând autorităţile şi reprezentanţii opoziţiei, că au avut loc cel puţin 14 decese în rândul protestatrilor şi 7 în rândul forţelor de ordine, iar sute de persoane au fost rănite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro