BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cum a devenit bursa din România un paradis pentru investitorii care vor să se refugieze de volatilitate

    Bursa de la Bucureşti se conturează ca un paradis de investiţii pentru banii investitorilor internaţionali în contextul în care performanţa pieţei locale de capital surclasează majoritatea pieţelor din lume în ultimele şase luni, apreciază Bloomberg.

    Evaluările ieftine, randamentele în creştere pe dividende, şi creşterea economică accelerată au impulsionat indicele BET să îşi revină după ce a atins minimul ultimilor doi ani.

    Statutul de piaţă de frontieră şi investiţiile în creştere din partea fondurilor de pensii Pilon II, ajută piaţa de 22,4 miliarde de dolari a României să fie relativ protejată în faţa volatilităţii globale.

    De la începutul anului 2019 indicele principal BET are plus 23%.

    Potrivit Bloomberg, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană are cel mai scăzut grad de rating investiţional acordat de Moodys şi S&P.

    Creşterea economică a României în al doilea trimestru a ajuns la 4,4% de la an la an una dintre cele mai accelerate din Uniunea Europeană, alimentată de consumul gospodăriilor.

    Deşi exporturile reprezintă o parte importantă din economia României, piaţa de capital este relativ protejată de încetinirea globală deoarece este dominată de bănci şi companii de energie are au clienţi majoritar locali.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, şi Fondul Proprietatea, au condus revenirea indicelui BET după ce guvernul a dat înapoi pe aşa-numita „taxă pe lăcomie”, care a dat peste cap bursa românească în decembrie şi ianuarie.

    Acţiunile româneşti se tranzacţionează la multipli de 7,8x, în comparaţie cu 12x în Cehia şi Polonia, 13x pentru indicele pieţelor emergente MSCI, şi 18x pentru Stoxx Europe 600.

    „Acţiunile de pe piaţa locală se tranzacţionează la multipli reduşi, ceea ce le face atractive pentru investitori locali şi internaţionali. Piaţa românească a oferit unele dintre cele mai mari randamente la nivel global anul acesta”, spune Alexandru Ilisie, manager de portofoliu al OTP Asset Management la Bucureşti, citat de Bloomberg.

     

     

     

     

  • Tocmai acum e momentul să vinzi, când toate datele arată bine, când sunt bani ieftini pe piaţă şi când investitorii bat la uşă

    În 2007-2008, când economia României duduia, când pe pieţele financiare internaţionale erau bani, mulţi antreprenori români au avut posibilitatea să-şi vândă afacerile, au avut oferte pe masă, dar au mai tras de preţ, au tras de timp crezând că mai vine cineva cu ofertă mai bună, dar în final au pierdut tot.
    Într-adevăr a venit cineva: criza.
    Şi toţi investitorii au dispărut peste noapte, liniile de finanţare s-au retras instantaneu indiferent de preţ, iar milioanele şi zecile de milioane de pe masă s-au evaporat.
    Mai mult decât atât, multe businessuri au intrat în insolvenţă din cauza căderii vânzărilor şi a imposibilităţii de a restructura afacerea, în ritmul în care datoriile către bănci, către furnizori, către salariaţi ajungeau la scadenţă.
    Ioan Ciocan de la Ambient Sibiu era cel mai mare mare retailer din bricolaj şi discuta cu un fond de investiţii deţinut de cea mai bogată familie din Suedia, Wallenberg, vânzarea afacerii.
    De la 50-80 de milioane de euro pe masă, în doar câteva luni Ioan Ciocan a pierdut tot, compania a intrat în insolvenţă şi a rămas doar o amintire.
    Cu 15 ani de experienţă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, Alina Stăvaru de la casa de avocatură RTPR Allen & Overy spune că pentru antreprenorii români acum e momentul să-şi vândă companiile. Pare un paradox: economia României creşte în continuare susţinut cu un ritm de 4-5% pe an, consumul are un plus de 7%, dobânzile sunt la minime istorice, deci nu ar avea niciun sens să ieşi dintr-un business acum, să-l vinzi.
    Tocmai acum e cel mai bun moment, spune avocatul, căreia i-au trecut prin faţa ochilor în cei 15 ani tranzacţii cumulate de peste 3 miliarde de euro, când există cerere, când îţi bat investitorii la uşă, când datele economice arată bine şi când există finanţare pe piaţă.
    Toţi antreprenorii cred că mai există potenţial de creştere, că mai pot să câştige câteva milioane de euro, că vremurile economice bune vor continua la nesfârşit şi că investitori vor fi tot timpul.
    Orice investitor care cumpără – fie că este fond de investiţii, fie că este investitor strastegic – trebuie să aibă în faţa ochilor cifre în creştere, pentru care să plătească.
    Nu toţi antreprenorii români sunt Dedeman, să aibă un business care este lider şi care să producă un profit de 200 de milioane de euro pe an. Când vine criza, Dedeman are de unde să supravieţuiască.
    Pentru mulţi alţi antreprenori români care nu au neapărat o poziţie de lider, orice adiere de vânt le poate destabiliza businessul.
    Fondurile de investiţii sunt la cumpărare în acest moment pentru că au foarte mulţi bani şi pentru că pot obţine finanţare pentru achiziţie foarte uşor şi foarte ieftin.
    Investitorii strategici sunt plini de bani, fiind adevărate bănci.
    Niciun antreprenor român nu are resursele financiare ale acestora şi nici nu-şi poate permite scăderi, pentru că ar pierde tot.
    În 2008, acţionarii producătorului de medicamente Labormed au reuşit să-şi vândă afacerea pe ultimii zece metri, obţinând un preţ de 120 de milioane de euro, o sumă imensă. Cumpărătorul a fost fondul de investiţii Advent, care anterior dăduse lovitura cu Terapia Cluj: au cumpărat compania cu 44 de milioane de dolari în 2003 şi au vândut-o în 2006 cu 324 de milioane de dolari.
    Bazându-se pe acest succes, Advent a supralicitat pentru Labormed, dar de data asta a pierdut: piaţa s-a schimbat, au făcut greşeli strategice şi în doar câţiva ani tot businessul s-a prăbuşit.
    Advent, care pusese 60 de milioane de euro din banii proprii şi restul din banii băncilor, a predat businessul bancherilor, pierzând toţi banii, iar băncile au mai recuperat 20 de milioane de dolari.
    Bineînţeles că nu toate businessurile pot fi vândute, pentru că nici cumpărătorii nu sunt naivi.
    Iar dacă cineva are o ofertă bună pe masă, take it, exact acum, când toate condiţiile, şi economice, şi financiare, şi de împrumut, sunt extraordinare mai ales pentru cumpărător.

  • Investitorii Uber ar putea pierde 5 miliarde de dolari in trimestrul II

    În al doilea trimestru al anului, pierderile Uber s-ar putea ridica la peste 5 miliarde de dolari, scriu cei de la Bloomberg. Este o sumă imensă chiar şi după standardele companiei de ride sharing, obişnuită de altfel cu pierderi substanţiale.
     
    Aproximativ 3,5 miliarde de dolari ar proveni din compensaţii oferite ca urmare a listării la bursă. Acesta nu este un fenomen neobişnuit, dar suma este extrem de mare datorită dimensiunii la care a ajuns start-up-ul american.
     
    Cifrele complete vor fi prezentate investitorilor în curând, iar analiştii se aşteaptă ca pierderea netă (excluzând taxe şi compensaţii) să fie de aproximativ 979 milioane de dolari, în creştere cu 74% faţă de trimestrul anterior.
     
    Provocarea Uber este să demonstreze că aceasta a fost o anomalie, iar rezultatele viitoare vor aduce pierderi mai mici.

  • Uber anunţă astăzi rezultatele trimestriale, iar analiştii se aşteaptă la un dezastru: Pierderi de 5 miliarde de dolari în trei luni

    Investitorii se pregătesc pentru rezultatele trimestriale ale companiei Uber Technologies, iar analiştii consideră că firma de ridesharing urmează să raporteze pierderi trimestriale de 5 miliarde de dolari pentru T2, potrivit Bloomberg.

    În baza datelor agregate de Bloomberg, analiştii se aşteaptă la pierderi nete de 5,27 miliarde dolari. Din acest total, pierderi de 3,5 miliarde dolari ar fi generate de schema de compensare gândită odată cu listarea la bursă.

    Totuşi, acesta din urmă este un cost de rutină pentru companiile care abia şi-au început drumul bursier – deşi în cazul Uber nivelul este mult mai mare din cauza dimensiunii companiei – iar investitorii ar putea să treacă cu vederea.

    Provocarea cu care se confruntă Uber în acest moment este să demonstreze că aceste rezultate reprezintă o anomalie şi nu un semn cu privire la o problemă gravp.

    Investitorii vor fi extrem de atenţi în cadrul raportărilor de joi dupamiază la nivelul pierderilor ajustate, care exclud dobânzi, taxe şi costurile de compensare. Chiar şi după acest calcul, analiştii se aşteaptă ca pierderile din al doilea trimestru să fie în creştere cu 74%, la 979 milioane dolari.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.

  • Procesul momentului în sistemul bancar: Investitorii dau în judecată unele dintre cele mai mari bănci din lume printre care UBS, Citigroup şi JP Morgan

    Giganţi bancari precum JP Morgan, Barclays, UBS, RBS şi Citigroup sunt daţi în judecată de investitori pe fondul unor acuzaţii că ar fi manipulat piaţa valutară globală, în cadrul unei acţiuni legale din Marea Britanie, potrivit CNBC.

    Daunele cerute se ridică la 1,24 miliarde dolari, iar acuzaţiile au fost formulate de Tribunalul pentru Competiţie (CAT), potrivit firmei americane de avocatură Scott & Scott.

    Unele dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume au plătit deja sancţiuni de până la 11 miliarde dolari pentru a realiza înţelegeri atât în SUA şi Marea Britanie cât şi în Europa – pe fondul altor acuzaţii potrivit cărora ar fi manipulat pieţele monetare.

    Cei care au iniţiat procesul speră să aibă în Marea Britanie acelaşi succes pe care îl au astfel de procese în SUA, unde bănci precum Goldman Sachs, HSBC şi Barclays au ajuns să plătească înţelegeri de 2,3 miliarde dolari către marii investitori.

    În luna mai Uniunea Europeană a amendat cinci bănci cu un total de 1,07 miliarde euro, adică 1,19 miliarde dolari pentru că ar fi manipulat pieţele prin intermediul unor carteluri de traderi cunoscute drept „Essex Express” şi „Three Way Banana Split”.

     

  • Acţiunile Netflix sunt în cădere liberă după ce compania a anunţat o scădere a numărului de utlizatori în SUA

    Acţiunile gigantului de streaming Netflix au scăzut dramatic joi înainte de începerea şedinţei de tranzacţionare, după ce compania a raportat în faţa investitorilor o scădere a numărului de utilizatori din SUA, potrivit Bloomberg.

    Astfel, preţul înregistrat de acţiunile Netflix joi la ora 15.00, înaintea deschiderii şedinţei de tranzacţionare din SUA, era de 321,1 dolari, în scădere cu 11,4% pe Nasdaq.

    Netflix a raportat o scădere a numărului de clienţi din SUA cu 130.000 de persoane, ca rezultat al preţurilor ridicate şi a conţinutului mai slab calitativ.

     La nivel internaţional, compania a atins cu greu doar jumătate din ţinta de utilizatori noi şi a atras doar 2,8 miloane de oameni.

    „Netflix are un drum dificil în faţă, plin de competitori şi îngreunat de eliminarea unor show-uri populare de pe platformă”, spune Eric Haggstrom, analist în cadrul Emarketer, care consideră că noile conţinuturi ce vor fi lansate în următorul trimestru ar putea schimba cursul companiei.

    Prin urmare, ultimul trimestru reprezintă cea mai dificilă perioadă a companiei din ultimii opt ani. Ultima dată când Netflix a fost într-o astfel de situaţie, compania a decis să se spargă în două – businessul de filme trimise prin poştă şi businessul de streaming.

    Mutarea de atunci a dus la creşterea preţurilor şi a rezultat în pierderea a 800.000 de clienţi în USA.

    Compania transmite că scăderea din ultimul trimestru este o mai degrabă o excepţie decât o indicaţie cu privire la viitorul platformei. În mod tradiţional deja, T2 este cea mai slabă perioadă a anului din ultimii patru ani.

    Netflix vrea să atragă 7 milioane de utilizatori noi în trimestrul actual, şi se aşteaptă să reuşească datorită ultimelor sezoane din serialele „Stranger Things” şi „Orange is the New Black”.

    „Poziţia noastră este excelentă. Construim o capacitate incredibilă pentru conţinut. Produsul nostru nu fost niciodată într-o formă mai bună”, spune Reed Hastings, CEO-ul Netflix.

    Problema principală este că ţintele ratate din trimestrul doi sunt corelate cu îngrijorările investitorilor referitoare la investiţiile masive în conţinut – şi cu profitabilitatea scăzută.

    Netflix a investit peste 3 miliarde de dolari în conţinuturi proprii în acest trimestru şi încă 600 demilioane de dolari în marketing. Compania a cheltuit cu 594 milioane dolari mai mult decât a atras şi va avea nevoie să atragă din nou capital pentru a-şi finanţa conţinuturile.

    Investitorii nu s-au alarmat cu privire la cheltuieli şi la datorii deoarece numărul de utlizatori creştea într-un ritm record. Însă odată cu pierderea unor clienţi din SUA, investitorii dau de înţeles că îşi pierd răbdarea.

    Compania prezite că va ajunge la 90 de milioane de clienţi în SUA, în comparaţie cu un număr de 60,1 milioane de clienţi în prezent.

     

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.

     

     

  • România va avea un nou aeroport. Unde se va afla acesta

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, la Galaţi, că va avea, la sfârşitul săptămânii, o întâlnire cu investitori, pentru realizarea unui parteneriat public – privat, în vederea realizării unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani.

    Întrebată dacă a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a promis, în luna mai, la Galaţi, că se are în vedere construirea unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani, premierul Viorica Dăncilă a răspuns că o întâlnire cu investitori va avea loc duminică, iar alta peste două săptămâni.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Bitcoin le aminteşte rapid investitorilor că este caracterizat de volatilitate cu o scădere de 1.800 de dolari în doar 10 minute

    După ce a înregistrat una dintre cele mai bune perioade de creştere din istorie în doar câteva săptămâni şi s-a apropiat de pragul de 14.000 de dolari, bitcoin a scăzut brusc, şi le-a amintit investitorilor instituţionali de ce nu au destul apetit de risc pentru acest activ.

    Bitcoin a crescut săptămâna aceasta cu aproape 40% până la 13.852 dolari – cel mai înalt nivel din ianuarie 2018 şi până în prezent.

    Dar moneda s-a lovit de un zid miercuri noapte în jurul orei 23.30, potrivit Bloomberg, şi a scăzut cu peste 1.800 de dolari în doar 10 minute. Joi, volatilitatea a continuat să se extindă şi bitcoin a jonglat între minus 15% şi plus 4,8%.

    Vineri, la ora 11.50, bitcoin se tranzacţiona la 11.515 dolari, la o capitalizare totală de peste 204 miliarde dolari, înregistrând o scădere de 4,6%, potrivit platformei coinmarketcap.com

     „O scădere bruscă de 20-30% după un raliu nu ar fi ceva surprinzător şi ar fi chiar în consistenţă cu trendul bitcoinului după un raliu”, notează Robert sluymer, strateg tehnic în cadrul Fundstrat Global Advisors.