Tag: fabrica

  • Electronice made in Romania. Episodul: mese tactile

    Cei care au urmarit macar cateva episoade recente din CSI: Crime
    Scene Investigation au vazut probabil cum detectivii cauta uneori
    indicii despre criminali prin nenumarate documente, fotografii si
    rapoarte afisate pe un soi de masa digitala, rasfoind toate aceste
    informatii prin simpla atingere a suprafetei. La fel se intampla si
    in serialul NCIS sau in filmul Minority Report, unde Tom Cruise se
    foloseste de o interfata tactila bazata pe principii similare, tot
    pentru a gestiona informatii, iar exemplele de acest fel sunt multe
    si dateaza chiar si din anii ’80. Se intampla doar in filme, ar
    spune unii, insa scenaristii ecranizarilor recente au avut la baza
    o tehnologie deja transformata in realitate in multe colturi ale
    lumii – cu precadere SUA, China si Europa de Vest – de nume mari,
    printre care si Microsoft.


    “Tranzitia de la interfete grafice la cele naturale a inceput
    deja. Interactionam tot mai mult cu tehnologia prin dispozitive cu
    capabilitati multitouch sau de recunoastere a obiectelor”, spune
    Catalin Dit, directorul de retail si marketing al Microsoft
    Romania, dand drept exemplu Surface, cum este numita masa
    multitouch a companiei, lansata in ianuarie in versiunea 2.0 la
    nivel mondial, urmand sa fie disponibila in 23 de tari pana la
    finalul acestui an. Deocamdata, piata locala nu se numara printre
    ele, dar exista in schimb o alternativa romaneasca.


    Brasovenii de la CS Vision au lansat in toamna lui 2010 o astfel
    de masa multitouch, fabricata in Romania, intr-o unitate care
    exista inca din 2006 la Brasov. Pana acum, a fost folosita pentru
    productia altor dispozitive ale companiei, precum terminale
    informative sau diverse echipamente pentru publicitate interactiva.
    “Planul este sa vindem 15 mese multitouch pana la finalul acestui
    an”, spune Razvan Bagiu (31 de ani), proprietarul si directorul
    general al companiei, care a intrat pe acest segment inca
    neexplorat pe piata locala in urma unui proces de cercetare de sase
    luni si a unei investitii de 35.000 de euro. Cinci au ajuns deja in
    piata, doua la un post de televiziune care vrea sa le foloseasca in
    cadrul unei emisiuni difuzate in direct, iar restul la companii din
    farma, auto si FMCG. “Cea din salonul auto, spre exemplu, va fi
    folosita de clientii care vor sa configureze un model de masina,
    interactiune diferita fata de ce se putea face pana acum”, explica
    managerul.

    Dispozitivul poate avea insa utilitate in aproape orice tip de
    afacere, fie ca instrument de prezentare pentru expozitii sau
    conferinte, dar si in muzee sau institutii publice, fie pentru
    divertisment. Intr-o cafenea, masa multitouch ar putea fi folosita
    pentru navigarea pe internet sau pentru jocuri de societate, de
    exemplu, mai ales ca, dupa cum sugereaza si numele, reactioneaza la
    atingerile simultane ale mai multor utilizatori. Si interactioneaza
    si cu alte obiecte, cum ar fi un telefon mobil care, odata asezat
    pe suprafata mesei, reda fisierele din memorie direct pe
    dispozitivul interactiv.

    Investitia nu este insa deloc mica. O masa costa 9.500 de euro,
    insa in calcul trebuie luat si costul cu aplicatiile software
    necesare, care variaza intre 1.000 si cateva mii de euro. Ceea ce
    inseamna pentru o cafenea cu zece mese o investitie de cel putin
    100.000 de euro. Prin comparatie, Microsoft Surface costa in jur de
    15.000 de euro, in timp ce pretul unui echipament interactiv
    similar realizat cu tehnologii de proiectare Epson, care va fi
    lansat si pe piata locala, este de aproximativ 7.000 de euro, dupa
    spusele lui Ciprian Baranga, directorul de marketing si vanzari al
    Epson pentru Romania si Bulgaria.

    Pretul mai poate varia insa si in functie de dimensiunea mesei.
    Cele comandate pana acum au fost in varianta standard (diagonala de
    110 cm si greutate de 40 kg), insa caracteristicile pot fi
    modificate la cerere, iar costul creste astfel proportional cu
    dimensiunile.”Tehnologia multitouch este deocamdata una de
    avangarda, dar incepe incet incet sa prinda elan si in Romania”,
    spune Bagiu, care in perspectiva proiectelor in lucru si a
    negocierilor cu potentiali clienti ia in calcul relocarea fabricii
    de la Brasov intr-un spatiu mai mare si cresterea numarului de
    angajati, in prezent 20 in divizia de echipamente interactive, la
    care se adauga alti 10 in divizia de aplicatii software, de altfel
    linia de business cu care a pornit compania in 2002. Capacitatea de
    productie este de 40 de terminale de informare sau doua-trei mese,
    insa odata cu extinderea s-ar putea dubla.

  • Mall in loc de fabrica. 90 de milioane de euro, costul transformarii Electroputere in centru comercial

    Peste 120 de magazine pe o suprafata totala inchiriabila de
    55.000 de metri patrati. Cu o investitie de circa 90 de milioane de
    euro, dezvoltatorul K&S Developments vrea sa transforme fostele
    hale de productie intr-un centru comercial modern. “Electroputere
    Parc va fi primul mare centru comercial din oras. Este pentru prima
    data in Romania cand un dezvoltator decide sa pastreze o cladire cu
    destinatie industriala si sa o transforme intr-un proiect de retail
    conservand fatada si elemente ce tin de fosta activitate”, spune
    Razvan Sin, directorul departamentului de retail al companiei de
    consultanta DTZ Echinox.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arata tramvaiul de doua milioane de euro care va fi fabricat la Bucuresti

    Noul tip de tramvai, numit Imperio, va fi dupa cum l-a descris
    directorul general al RATB, Adrian Crit, “ieftin si cu succesul
    Loganului pe piata interna si pe cea externa.Tramvaiul va fi de
    calitate occidentala, cu podea joasa si aer conditionat, si va
    costa circa doua milioane de euro, fata de 2,5 milioane, cat costa
    in general un astfel de vehicul de transport public”. Tramvaiul va
    avea intre doua si sase corpuri si va putea transporta circa 300 de
    calatori. Cei trei parteneri au semnat ieri un acord-cadru pentru
    acest parteneriat. Astra Vagoane va investi in amenajarea spatiilor
    si retehnologizarea liniei de productie din cadrul Uzinei de
    Reparatii Atelierele Centrale RATB. Siemens va aduce o parte din
    piese, printre care si motorul, iar RATB va pune la dispozitie
    spatiile de productie si forta de munca, estimata la 150 de
    persoane.Tramvaiele vor fi destinate atat pietei interne, cat si
    celei externe, iar cei trei parteneri vor beneficia de parti egale
    din profit, in baza acordului incheiat pe 10 ani. Prototipul
    Imperio va fi gata in octombrie, iar pana la sfarsitul anului vor
    fi construite primele patru-cinci tramvaie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • B. Braun anunta deschiderea oficiala a fabricii de solutii perfuzabile

    La ceremonia care a avut loc la Timisoara, Dr. Meinrad Lugan,
    membru in Consiliul de Administratie al B. Braun Melsungen AG,
    impreuna cu Dl. Christian Braun, membru al familiei Braun si
    director de operatiuni pentru Europa de Sud-Est au lansat oficial
    extensia unitatii de productie din Timisoara.

    Prin aceasta investitie, B. Braun isi consolideaza prezenta in
    Europa de Sud-Est, iar Romania devine centrul de distributie al
    companiei B. Braun in regiune.Incepand cu 2011, produsele B. Braun
    fabricate la Timisoara vor fi livrate nu numai in Romania, ci si pe
    pietele tarilor invecinate, precum Bulgaria, Serbia, Montenegro,
    Macedonia si Albania. In cadrul conferintei de presa, Dr. Meinrad
    Lugan a afirmat: “Intentionam ca prin aceasta investitie Timisoara
    sa devina un centru de distributie catre pietele invecinate,
    consolidand astfel pozitia Romaniei in cadrul grupului B.
    Braun”.

    Dl. Christian Braun, CEO pentru Europa de Sud-Est a mentionat:
    “Aceasta este un pas important pentru angajatii B. Braun din
    Romania, deoarece garanteaza mentinerea locurilor de munca pe
    termen lung si continuarea investitiilor in anii urmatori”. In
    2011, B. Braun intentioneaza sa investeasca inca 2 milioane de euro
    in modernizarea unitatii de productie si in integrarea companiei B.
    Braun Pharmaceuticals SA in reteaua globala B. Braun.Noua fabrica
    din Timisoara a fost complet integrata in operatiunile extinse ale
    grupului B. Braun Medical in Romania, fiind pusa in functiune la
    inceputul anului 2011.

    Fabrica modernizata va avea pana la 200 angajati.

  • Povestea carnatilor oltenesti facuti din porci belgieni

    “Pentru oltenesti se detaseaza spata, adica bucata din fata
    porcului, pieptul si cotletul. La final, din porc ramane numai
    pulpa”, spune Stefan Padure, vicepresedintele Angst. Pentru
    carnatul oltenesc trebuie 90% carne si 10% grasime. Se mai adauga
    si carne de vita.

    La raft costa 18,5 lei kilogramul. Daca are E-uri? “Bineinteles.
    Dar trebuie sa facem distinctia, nu toti aditivii sunt rai. Exista
    si E-uri acceptate. De exemplu, vitamina C este un E. Dar glutamati
    nu folosim, caci acestia sunt potentiatori de gust”, mai zice
    vicepresedintele. Ne spune la ce trebuie sa ne uitam pe eticheta,
    atunci cand cumparam mezeluri: sa nu aiba glutamati, caragenan
    (alga care mentine apa) si carnea sa nu fi fost dezosata
    mecanic.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Dupa mutarea productiei in Romania, exporturile Ruukki au crescut cu 10%

    Din productia fabricii pe care o detine la Bolintin Deal,
    Ruukki exporta 40%, in special catre Bulgaria si Ungaria, tari in
    care sunt vandute 35%, respectiv 22% din structurile metalice,
    panourile termoizolante si profilele de fatade fabricate in
    Romania. Restul exporturilor vizeaza Cehia (17%), Slovacia (11%),
    respectiv Rusia, Slovenia, Polonia sau Finlanda.

    “Producem local si generam exporturi de produse realizate in
    Romania, iar aceasta, intr-o anumita masura, desigur, poate
    constitui pe termen lung un factor pozitiv in ceea ce priveste
    indicatori precum deficitul bugetar sau chiar perceptia Romaniei ca
    tara producatoare de materiale de constructii”, considera Marian
    Pirvu, vicepresedintele Ruukki Construction Romania si
    Bulgaria.

    Grupul finlandez Rautaruukki, unul din marii producatori de solutii
    si sisteme metalice pentru industria de constructii civile si
    industriale, cu afaceri in 27 de tari, a facut la Bolintin Deal cea
    mai mare investitie greenfield a sa din Europa, in valoare de 35 de
    milioane de euro. Grupul a avut in 2009 vanzari nete de 1,9
    miliarde de euro si circa 12.000 de angajati.

    Pentru constructia fabricii de la Bolintin Deal, Ruukki a cumparat
    un teren de cinci hectare. In prezent, fabrica ocupa o suprafata de
    trei hectare, existand posibilitatea extinderii productiei in
    viitor. Capacitatea de productie este de 1,8 milioane metri patrati
    pe an pentru panouri termoizolante si de 120.000 de tone pe an
    pentru structurile metalice din aliaje clasice si din oteluri
    speciale. Ruukki Romania are in prezent 230 de angajati.

    Conform ultimelor date facute publice de companie, profitul
    operational al Ruukki Romania in prima jumatate a anului a fost de
    26 milioane de euro, reprezentand 2,2% din vanzari.

    Programul de reducere a costurilor lansat de grupul finlandez a
    inclus transferarea utilajelor din fabricile din Ungaria si Cehia
    la fabrica din Romania, ceea ce a dus la cresterea capacitatii
    centrului de productie local cu 20%. Prin lansarea acestui program
    Romania a devenit esentiala pentru activitatea grupului, productia
    concentrandu-se cu precadere in patru tari: Romania, Finlanda,
    Polonia si Rusia.

  • Romania, cea mai tare in chifle. Fabrica Titan va produce chifle McDonald’s pentru mai multe tari din regiune

    Fabrica de la Cernica va produce sute de milioane de chifle pe
    an, destule cat sa le trimita din ele si vecinilor din Bulgaria,
    Grecia, Serbia si Macedonia. Compania Titan estimeaza ca investitia
    de 15 milioane de euro va fi recuperata in trei ani, a declarat
    directorul general, Stephanos Krommydas. “Lucrarile de constructie
    pentru fabrica de pe platforma Titan au inceput in septembrie anul
    trecut si au fost finalizate in iunie 2010, cand a fost deschisa
    unitatea. Investitia s-a ridicat la aproape 15 milioane euro si au
    fost fonduri proprii ale companiei. Estimam ca vom recupera
    investitia in urmatorii trei ani”, a spus luni, in conferinta de
    presa, Krommydas.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Ce a mai ramas din sperantele General Motors

    Peisajul industrial de la Flint North, asa cum e cunoscut acest
    complex de fabrici, majoritatea inchise, este o marturie vie ca
    falimentul de anul trecut al producatorului auto a dat nastere la
    doua GM-uri, iar unul dintre ele se zbate in umbra celuilalt.

    Cand contribuabilii americani au injectat miliarde de dolari in
    General Motors, compania a fost divizata, cele mai bune active
    mergand spre producatorul reorganizat, care a pastrat acelasi nume.
    Acest nou General Motors vinde masini, face bani si pregateste o
    oferta publica de listare la bursa.

    Cele mai putin valoroase active, inclusiv fabricile darapanate
    din Flint, au fost lasate in curtea vechiului GM, acum numit Motors
    Liquidation Co. Compania a inaintat un plan de reorganizare
    judiciara care arata cum va vinde partile acum nedorite din ceea ce
    era in urma cu doar doi ani cel mai mare producator auto al lumii.
    Dar procesul este lent si, in timp ce inchiderea uzinelor a costat
    deja eliminarea de locuri de munca si de venituri din impozite
    pentru multe comunitati, fabricile goale devin si ele o povara.
    “Cand General Motors a tras oblonul in Flint, doar au stins
    becurile”, povesteste Chris Swanson, capitan la politia locala din
    Genesee County, care a facut aproape 20 de arestari anul acesta la
    complexul Flint North pentru acuzatii de furt, jaf armat si
    altele.


    Sefii politiei spun ca hotii au furat tone de metal de la
    fabricile din Flint in ultimul an, dar abia toamna aceasta, dupa ce
    au tras cu arma spre un paznic neinarmat, GM a angajat politisti
    care sa patruleze in zona. Doua nopti mai tarziu, si ei au fost
    atacati cu focuri de arma.

    La circa 70 km la vest de Flint, oficialii din Lansin Township au o
    problema diferita. Ei inca asteapta ca oricare dintre companii – GM
    sau Motors Liquidation – sa ia tonele de moloz de la doua fabrici
    pe care le-a demolat inainte de faliment. Locurile unde au fost
    fabricile sunt o oroare si un obstacol pentru redezvoltarea
    comunitatii, spun politistii.

    Oficialii Motors Liquidation nu au dorit sa comenteze pentru acest
    articol, in afara de un comunicat despre angajamentul lor cu
    privire la siguranta proprietatilor.

    “MLC trateaza foarte serios problema securitatii instalatiilor
    sale”, a comunicat compania. “In colaborare cu General Motors Co.,
    MLC a luat in ultimul an numeroase masuri pentru a se asigura de
    securitatea cladirilor, inclusiv in cazul complexului din
    Flint.”

    Activele Motors Liquidation Co. constituie infrastructura a ceea ce
    ar putea fi un producator auto ceva mai mic: patru uzine de
    asamblare, cinci uzine producatoare de motoare si cateva alte
    fabrici de producere a componentelor. Compania mai detine si
    depozite, birouri, parcari si alte bunuri imobiliare. Multe dintre
    proprietati sunt pline de deseuri industriale.

    Cea mai mare provocare pentru Motors Liquidation, a recunoscut
    compania in recentul document de reorganizare, este sa elimine
    problemele de mediu, astfel incat fostele sale fabrici sa poata fi
    scoase la vanzare. “Este aproape imposibil sa redezvoltam astfel de
    proprietati pentru scopuri lucrative si de creare de locuri de
    munca, daca refacerea infrastructurii de mediu nu se finalizeaza”,
    a spus un executiv, Ted Stenger. Curatenia la aceste fabrici este
    finantata de contribuabili sub forma unui imprumut de 1,17 miliarde
    de dolari de la Departamentul Trezoreriei. Cea mai mare parte a
    acestor bani, 836 de milioane de dolari, vor fi alocati pentru
    curatenie la 90 de uzine din 14 state. Iar grosul muncii ar trebui
    sa inceapa in primele luni ale lui 2011.

    Niciun ban din imprumutul mai sus mentionat nu a fost inca returnat
    de companie, iar platile nu vor incepe, cel mai probabil, decat
    dupa terminarea curateniei si dupa ce mai multe dintre proprietati
    vor fi vandute, ceea ce ar putea dura ani de zile. Intre timp,
    multe comunitati va trebui sa se obisnuiasca cu o lunga perioada de
    activitati minime la fabricile aflate in conservare.

    Au fost gasiti deja cumparatori pentru doua dintre fabricile de
    asamblare inchise, iar o a treia uzina – din Shreveport, Louisiana
    – va continua sa produca masini pentru GM pana in 2012, cand va fi
    si ea inchisa. Dar soarta altor uzine este inca neclara si nu ar
    putea fi decisa pana cand o instanta de judecata nu accepta planul
    de reorganizare, ceea ce ar putea dura alte cateva luni.

    Pana acum, situatia de la Flint North a fost cea mai grava. Aici
    este ramasita centrului de productie Buick City, care in anii ’80
    era printre cele mai mari complexuri de productie auto din lume.
    Cele sase uzine de la Flint North au fost scoase treptat din
    functiune de catre GM.

    Proprietatea asupra Flint North a fost cedata catre Motors
    Liquidation in iulie 2009, desi GM a pastrat productia de pistoane
    si de alte componente pentru motoare la una dintre fabrici.
    Fabricile goale au fost de fapt abandonate asa cum erau in ultima
    lor zi de productie efectiva. “Inca mai exista bunuri personale pe
    bancurile de lucru”, spune Swanson de la politia locala. “Mai sunt
    inca ventilatoare din tavan care functioneaza.”

    La putina vreme dupa inchidere, hotii au inceput sa fure tevile de
    cupru – folosite la incalzire, racire, dar nu numai – de la una
    dintre fabricile din apropiere. Autoritatile spun ca o banda de
    hoti a atacat cladirea noapte de noapte vreme de trei luni si au
    furat aproape 70 de tone de cupru.

    Banda incarca metalul in vagonete speciale, detinute si folosite in
    trecut de GM, le ducea pana langa o gaura facuta in gard si de
    acolo cuprul era incarcat in camioane si apoi vandut la centrele de
    fier vechi.
    In martie, autoritatile au arestat 11 persoane si au estimat
    valoarea cuprului furat la peste un milion de dolari. “Au incercat
    sa fure fiecare bucatica de cupru pe care au gasit-o”, a declarat
    procurorul regiunii Genesee, David S. Leyton.

    Dar nici dupa arestari, la Flint North nu a fost suplimentat
    personalul de paza, pana in august, cand hotii s-au intors, iar
    arestarile au reinceput. Conform politiei, sapte adulti si patru
    minori au fost arestati, intre ei si o persoana care fusese
    condamnata sub supraveghere pentru participare la jafurile
    precedente.

    De la ultimele incursiuni ale hotilor, Motors Liquidation si GM au
    angajat mai multi paznici inarmati care sa patruleze in interiorul
    complexului. Iar cei 400 de muncitori de la singura fabrica
    functionala vor fi ori transferati, ori concediati.

  • Fabrica P&G de la Urlati. Unde se fac sampoane pentru 20 de tari

    Alin Stan are 32 de ani si lucreaza de sapte ani la
    Procter&Gamble, si-a terminat studiile in Germania si s-a
    angajat ca inginer in filiala nemteasca a grupului, apoi a urmat un
    stagiu de trei ani in Belgia. Acum este responsabil de punerea in
    functiune a liniilor de ambalare a sampoanelor din noua fabrica de
    la Urlati, unde grupul american a investit 100 de milioane de
    dolari in cea mai moderna fabrica a grupului din acest
    moment.

    Stan s-a intors in Romania in 2008 si a facut parte din echipa care
    s-a ocupat de dezvoltarea, din primele faze, a proiectului din
    oraselul cu 12.000 de locuitori de langa Ploiesti. Saptamana
    trecuta, la inaugurarea oficiala a fabricii, principala grija a lui
    Alin Stan a fost sa raspunda la intrebari despre detalii tehnice
    pentru grupul de ziaristi echipati cu halate albe carora le-a fost
    ghid in turul de fabrica. Impartita pe zone (de productie,
    ambalare, stocare), fabrica ocupa acum sase hectare de teren din
    cele 25 concesionate de P&G de la Consiliul Judetean
    Prahova.

    Alin Stan povesteste insufletit, langa liniile de ambalare, ca
    materiile prime (“e vorba de peste 100 de ingrediente”) ajung la
    fabrica, sunt descarcate, stocate, folosite apoi in sala de
    productie, iar sampoanele (“linia de balsam va intra in productie
    in cateva luni”) sunt apoi ambalate si isi urmeaza drumul catre
    rafturile depozitului. Cele patru linii de productie instalate in
    fabrica – dintre care trei pentru sampoane si unul pentru balsam de
    par – stralucesc, in asteptarea muncitorilor. Dupa ce vor primi
    toate avizele de calitate (“acum se fac teste”), sampoanele
    (Wash&Go, Head&Shoulders si Pantene) vor tinti 300 de
    milioane de consumatori din 20 de tari, peste 90% din productie
    fiind destinata exportului.

    La finalul turului de fabrica, sute de oameni, din care 250 sunt
    chiar angajatii fabricii, imbracati cu totii in tricouri bleu si
    blugi crem, asteapta ca discursurile oficiale sa fie rostite de pe
    scena ridicata in fabrica. Sunt aici presedintele Basescu,
    ministrul mediului, Laszlo Borbely, Theodor Melescanu si
    oficialitati locale.

    Bob McDonald, director executiv general si presedinte al
    Consiliului de Administratie al P&G, presedintele Traian
    Basescu si Luc Viaene, directorul fabricii din Urlati, asteapta sa
    se faca liniste – una dintre liniile de productie nu a fost oprita
    – inainte de urcarea lor pe scena.

    Bob McDonald, caruia nu i-a luat mai mult de zece minute sa
    aprobe planul de investitii pentru Romania (“dar inainte de a
    ajunge la mine o astfel de propunere trece prin multe maini”) a
    tinut primul discurs, spunand ca se asteapta ca pe viitor “sa
    extindem investitia”, dar nu a oferit detalii suplimentare despre
    sume nici ulterior, in conferinta de presa.
    In cele cateva minute de discurs, presedintele Traian Basescu a
    mentionat ca aceasta investitie “probeaza faptul ca Romania este un
    loc in care sa investesti” si a spus ca fabrica “este importanta si
    pentru ca produsele sunt destinate in primul rand exportului”. A
    adresat multumiri – investitorilor, celor ce au lucrat la ridicarea
    rapida a fabricii, angatilor – si a asigurat audienta, pe un ton de
    gluma, ca “desi nu par, voi fi un consumator al produselor
    P&G”.

    Ultimul discurs oficial a apartinut lui Luc Viaene, directorul
    fabricii P&G din Urlati, care a vorbit in romana. Viaene a
    declarat apoi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ca s-a ocupat
    de acest proiect din primul moment, inca inainte de a se fi pus
    problema locului unde va fi ridicata fabrica. “Am facut un studiu
    sa vedem ce loc ar fi cel mai potrivit pentru o noua fabrica. Nu ne
    gandeam la un loc anume, dar acesta s-a dovedit a fi in Romania”,
    spune Viaene, care a venit pentru prima oara la Timisoara, in 1996.
    Vreme de cativa ani, cat s-au derulat investitii in linii de
    productie la Timisoara, Viaene venea destul de des in Romania, dar
    nu cunostea prea bine Bucurestiul.
    Cand s-a intors in 2007, dupa cativa ani de la ultimele vizite, a
    fost surprins de schimbarea prin care trecuse tara – de la numarul
    mai mare de magazine ale retelelor moderne si pana la felul cum
    fusesera renovate cladirile vechi. Se schimbasera si pretentiile
    consumatorilor, dupa o perioada cand consumul avea cresteri anuale
    de cate doua cifre.

    Pe parcursul ultimilor doi ani, pe fondul recesiunii, si
    vanzarile P&G Distribution (care are in portofoliu marci ca
    Ariel, Tide, Ace, Fairy si Pampers) au scazut la 280 milioane de
    euro in 2009, fata de 315 milioane de euro in 2008. In Romania,
    grupul are competitie din partea altor companii multinationale, ca
    Unilever, care a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 177
    de milioane de euro, si Henkel, cu vanzari totale de 135 de
    milioane de euro (care cuprind bunuri de larg consum si materiale
    de constructii).

    Totusi, in ciuda inaspririi conditiilor economice, pe parcursul
    acestui an “nu am schimbat planul de afaceri din cauza masurilor de
    austeritate”, declara Sotirios Marinidis, CEO al filialei
    romanesti. Dimpotriva, compania are planuri ferme de a investi in
    continuare in fabrica de la Urlati, pe care ar vrea s-o completeze
    cu linii de productie si pentru alte categorii de produse din
    portofoliu. Jon R. Moeller, director executiv financiar al
    grupului, afirma ca P&G investeste in total “4% din valoarea
    vanzarilor”.

    Din cele zece fabrici trecute pe lista de investitii din acest
    an, cea de la Urlati este “a treia, in functie de valoarea
    bugetelor alocate si singura din Europa”, spune directorul
    fabricii. Investitia de aici s-a impus, explica el, pentru ca
    fabrica din Franta care producea pentru tarile unde vor fi vandute
    sampoanele de la Urlati nu mai facea fata cererii. Este insa
    “complet exclus” ca fabrica din Franta sa-si inchida portile,
    sustine Ramona Brad, communications asociate director in cadrul
    P&G.

    Bob McDonald, aflat la a doua sa vizita in Romania, dupa ce in
    urma cu cativa ani a participat la inaugurarea sediului central de
    la Bucuresti, a declarat ca impactul investitiei asupra comunitatii
    locale este important, mai cu seamna ca “de fiecare loc de munca
    din cadrul P&G se leaga alte trei slujbe”. De fapt, investitia
    de la Urlati a revigorat oraselul de 12.000 de locuitori. In
    perioada comunista, cea mai mare parte a acestora lucrau fie pentru
    industria textila – care a intrat in declin -, fie aveau activitati
    legate de extragerea petrolului – dar sondele sunt acum
    parasite.

    Aportul autoritatilor locale la aceasta investitie – cea mai mare
    fabrica inaugurata in acest an in Romania – a constat intr-un
    proiect in valoare de 2,5 milioane de euro pentru “viabilizarea
    terenului si aducerea utilitatilor”, conform lui Mircea Cosma,
    presedintele Consiliului Judetean Prahova. De fapt, zona Ploiesti
    este unul din cei mai importanti poli ai investitiilor la nivel
    national, daca ne gandim ca alti trei mari producatori din
    industria bunurilor de larg consum – Unilever, Bergenbier si
    British American Tobacco – au fabrici in zona. Unilever a inceput
    investitiile in Romania prin achizitia fabricii de detergenti Dero
    din Ploiesti, in 1995. Noua ani mai tarziu, compania a ridicat in
    spatiul alaturat fabricii de detergenti o alta unitate de productie
    pentru marcile Rama, Delma, Knorr si Delikat.

    Producatorul de bere Bergenbier, care a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 135 de milioane de euro, a anuntat recent ca
    doreste sa-si concentreze toata productia de pe piata romaneasca in
    fabrica de la Ploiesti, dupa ce anul trecut a inchis un spatiu la
    Blaj. Acelasi oras a fost ales si de British American Tobacco, cel
    mai mare producator local din domeniul bunurilor de larg consum, cu
    o cifra de afaceri de 1,15 miliarde de euro in 2009. Catre si
    dinspre aceste fabrici fac zilnic naveta zeci de angajati care
    lucreaza in zona Ploiesti, dar locuiesc in Bucuresti. La fel face
    si Alin Stan, care, odata incheiat proiectul de investitie de la
    Urlati, va pleca “cel mai probabil” spre o alta viitoare fabrica.
    Ca navetist, Stan e avantajat: locuinta lui e la iesirea din
    Capitala, pentru ca sotia sa lucreaza acum la o firma cu sediul in
    Pipera.

  • Raul Ciurtin: Incendiul de la fabrica nu a produs pagube

    In perspectiva mutarii fabricii din orasul Alba-Iulia in noul
    spatiu construit la Oiejdea, spatiul fostei fabrici fusese curtat
    de investitori imobiliari pentru dezvoltarea unui proiect
    rezidential. “Din pacate, incheierea transferului de operatiuni
    catre noul spatiu de productie a coincis cu venirea crizei si nu am
    mai gasit dezvoltatori interesati de proiect”, spune Ciurtin.

    Compania pe care o conduce a inregistrat in primele sase luni o
    cifra de afaceri cu 7,57% mai mare fata de aceeasi perioada a
    anului trecut, pana la valoarea de 125de milioane de lei.