BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cursul, aproape de 4,5 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.

    După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii continuă să se retragă în masă din Ucraina. Ajutorul din partea Rusiei are efecte minime

     Tranşa de 2 miliarde de dolari plătită marţi de Rusia guvernului ucrainean, parte a împrumutului de 15 miliarde de dolari convenit în decembrie, a avut efecte minime pe pieţele financiare, transmite Bloomberg.

    Astfel, costurile de finanţare ale Ucrainei au scăzut uşor, timp de numai o oră, după încasarea tranşei de la Rusia. Obligaţiunile guvernamentale cu maturitatea în luna iunie a acestui an s-au apreciat cu 1,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, însă au pierdut întreg câştigul pe parcursul zilei şi au închis în scădere cu 0,2%, după ce autorităţile au lansat un ultimatum pentru protestatarii din Piaţa Independenţei din Kiev.

    Forţele de ordine au luat cu asalt Piaţa Independenţei marţi seară, după lăsarea întunericului, bilanţul primei nopţi de ciocniri violente soldându-se cu cel puţin 21 de morţi şi sute de răniţi, potrivit presei internaţionale. Agenţia Reuters transmite, citând autorităţile şi reprezentanţii opoziţiei, că au avut loc cel puţin 14 decese în rândul protestatrilor şi 7 în rândul forţelor de ordine, iar sute de persoane au fost rănite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa aurului a scăzut anul trecut cu 15%, însă cererea de retail a atins un nivel record

     China a devenit în 2013 cea mai mare piaţă pentru aur la nivel global, devansând India, se arată într-un comunicat al organizaţiei. Şi pieţele din ţările dezvoltate s-au menţinut la un nivel solid, în special Statele Unite.

    Cererea din partea consumatorilor a crescut anul trecut la nivel global cu 21%, la 3.864 tone, în timp ce investitorii în fonduri tranzacţionate la bursă, cele mai populare vehicule de investiţie pe piaţa aurului, au lichidat deţineri de 881 tone, cea mai mare contracţie înregistrată vreodată, pe fondul declinului preţului metalului preţios.

    Aurul s-a devalorizat anul trecut pentru prima dată din 2000, preţul metalului preţios coborând cu 29%, la sub 1.200 de dolari pe uncie (31,1 grame), cel mai abrupt declin din ultimii 32 de ani.

    Achiziţiile de lingouri şi monede din aur au crescut anul trecut cu 28%, la 1.654 tone, în timp ce livrările de bijuterii din aur, cealaltă componentă importantă a pieţei retail, au urcat cu 17%, la 2.209 tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania va începe privatizarea Bankia, la doi ani după un bailout de 20 miliarde euro

     Spania deţine 68,4% din acţiunile Bankia, a patra mare bancă din Spania, prin fondul de restructurare a sectorului bancar, FROB.

    Privatizarea va fi realizată în etape, pe parcursul următorilor câţiva ani, a declarat preşedintele Bankia, Jose Ignacio Goirigolzarri, pentru ziarul ABC, preluat de Reuters.

    “Cel mai probabil model de privatizare este similar cu cel al Lloyds. Primele pachete vândute vor fi mai mici. Ne gândim la 5-10%. Acţiunile vor fi plasate către investitori instituţionali”, a afirmat bancherul.

    Guvernul birtanic a atras în luna septembrie 3,2 miliarde lire sterline prin vânzarea unei participaţii de 6% la grupul financiar Lloyds, naţionalizat în urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Volumul tranzacţiilor imobiliare din România va creşte uşor în acest an, în special cu birouri

     În topul primelor zece oraşe pentru investiţii imobiliare în acest an se plasează, în ordine, Munchen, Dublin, Hamburg, Berlin, Londra, Zurich, Istanbul, Copenhaga, Stockholm şi Frankfurt, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate® Europa 2014.

    “În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din România ne aşteptăm la o uşoară creştere a tranzacţiilor, îndeosebi pe segmentul de birouri şi mult mai mică activitate de achiziţie pe segmentele de retail, industrial şi rezidenţial”, a declarat Francesca Postolache, director servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar PwC.

    Datele companiilor de consultanţă imobiliară arată că anul trecut volumul tranzacţiilor imobiliare din România a depăşit 300 de milioane de euro.

    Potrivit raportului, investitorii imobiliari se orientează spre pieţele în redresare economică, capitalele regionale şi proprietăţile de clasă secundară, pe măsură ce competiţia pentru activele imobiliare europene de clasă A se intensifică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Umbrărescu, proprietarul celei mai noi bănci din România: Facem o bancă pentru investitorii autohtoni care să le spună repede clienţilor dacă îi creditează sau nu

    Banca asfaltatorului Umbrărescu este gata de pornire. Doi veterani ai sistemului bancar îşi pun în joc experienţa şi reputaţia pentru a ridica un nou jucător pe piaţa bancară

    Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI) va fi o instituţie de credit care îi va sprijini pe investitorii autohtoni şi în care deponenţii nu vor duce grija banilor, afirmă Dorinel Umbrărescu, acţionarul majoritar al noii bănci lansate pe piaţă.

    “Doresc o creştere lentă şi sănătoasă, nu doresc un profit imediat şi nesănătos. Marinel Burduja (directorul general al băncii) a adunat o echipă care cred că va face faţă noului regulament bancar. Cine nu va putea să o facă 100% va părăsi banca. Toleranţe nu vor fi”, spune proprietarul firmelor de construcţii de drumuri UMB Spedition şi Tehnostrade care i-au adus numele de “rege al asfaltulului”.

    El afirmă că nu a avut probleme în relaţiile cu băncile până acum, dar crede că este foarte importantă rapiditatea cu care o instituţie de credit îi răspunde clientului dacă îl va finanţa sau nu. “Să dureze o săptămână sau 10 zile, dar nu trei luni.”

    Umbrărescu spune că a fost primul care şi-a deschis cont la BRCI, punându-şi în joc şi banii de capital pentru bancă şi bani personali.

    Marinel Burduja, şeful BRCI, precizează că banca s-a pus la punct cu reglementările care guvernează relaţiile speciale cu clienţi care sunt şi acţionari. “Nu vom avea nicio abatere de la cadrul legal.”

    Umbrărescu deţine aproape 94% din BRCI.

    Banca intenţionează să înceapă activitatea de creditare în două-trei luni. Până la 80% din bilanţ va veni din activitatea cu persoane juridice. Pe partea de persoane fizice BRCI urmăreşte un segment de clientelă cu conturi de la 10.000 de euro în sus. Banca porneşte cu circa 115 angajaţi, iar până la sfârşitul anului va ajunge la 200.

  • Pe ce pieţe emergente mai merită să investeşti

    Unii bancheri continuă să mizeze însă contra curentului: cei de la Saxo reamintesc că în august 2013, când izbucnise teama că Rezerva Federală opreşte tiparniţa şi pieşele de acţiuni căzuseră, ei au mizat în continuare pe relansarea acţiunilor din economiile emergente, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Din punctul lor de vedere, economiile recomandabile sunt Turcia şi Indonezia (care traversează corecţii bursiere şi valutare, dar de scurtă durată), precum şi Mexic şi Filipine (economii în relansare, cu perspective solide).

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.

  • Prognoze pentru anul bursier 2014 de la managerul Fondului Proprietatea

    În clasificările folosite de investitorii pe pieţele valutare şi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), România nu figurează între pieţele emergente, alături de Polonia sau Cehia, ci între pieţele de frontieră, cum sunt Croaţia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante şi mai puţin dezvoltate, dar care şi suportă fluctuaţii mai mari ale valorii activelor. Indicele MSCI (fostul Morgan Stanley Capital International), care clasifică România drept piaţă de frontieră, are o serie de criterii legate de capitalizare, free float şi alţi indicatori pe care o piaţă trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificată ca emergentă. Cu ajutorul următoarelor listări de companii mari controlate de stat, România ar putea fi mai aproape de atingerea acestor obiective, consideră Konieczny.

    Statutul actual de piaţă de frontieră s-a dovedit a fi benefic, investitorii fiind foarte interesaţi de aceste pieţe anul trecut: pieţele de frontieră au înregistrat valori record ale intrărilor de capital, în pofida ieşirilor nete înregistrate în 2013 de fondurile de pieţe emergente, arată Konieczny: “În 2014 am putea asista din nou la emisiuni-record de acţiuni noi şi plasamente secundare ale acţiunilor anumitor companii din România, având în vedere listările planificate. Cele mai importante tranzacţii sunt aşteptate anul acesta tot din partea statului, cu oferte publice iniţiale (IPO) anunţate în sectoarele de utilităţi/energie”.

    Statul intenţionează să scoată la vânzare în luna iunie o participaţie de 10% din producătorul de energie hidro, iar până la sfârşitul anului intenţionează să vândă un pachet de 51% din acţiunile Electrica.

    “Am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut”, continuă Konieczny. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative “ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

    Potrivit lui Greg Konieczny, un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. “Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO şi al ofertelor publice secundare (SPO), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.”

    Oficialul Templeton adaugă că anul 2014 va fi marcat de două campanii electorale, care ar putea afecta deciziile pe termen scurt ale investitorilor. “Totuşi, nu ne aşteptăm la un impact puternic asupra economiei, având în vedere că fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore. În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, încheie Konieczny.

    Templeton Emerging Markets Group este unul dintre cei mai importanţi investitori pe pieţele emergente. Grupul controlează şi compania americană Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

    Fondul Proprietatea a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

    Conform lui Greg Konieczny, anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări, iar acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

  • Apple a răscumpărat acţiuni de 14 miliarde de dolari în ultimele două săptămâni

    Anunţul a fost făcut de directorul general al Apple, Tim Cook, într-un interviu acordat Wall Street Journal.

    Cook a explicat că Apple a fost surprinsă de scăderea de 8% a acţiunilor din data de 28 ianuarie, după prezentarea rezultatelor.

    Compania a anunţat atunci vânzări de iPhone-uri care s-au plasat sub estimările pieţei şi a avertizat că veniturile din primul trimestru al acestui an ar putea fi mai mici faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro