Tag: aur

  • Ce investitie este mai rentabila decat aurul, petrolul si actiunile la Bursa

    In acest an, indicele a urcat cu 9%, potrivit The Guardian,
    citat de Ziarul Financiar. Preturile au scazut puternic in urma
    prabusirii bancii americane de investitii Lehman Brothers in 2008,
    insa declinul a fost unul pe termen scurt. Alimentata de cererea se
    pare insatiabila venita din partea Asiei, piata vinurilor se
    dezvolta puternic, in pofida dificultatilor cu care continua sa se
    confrunte economia mondiala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Soros si-a lichidat aproape total investitiile de 800 de milioane de dolari in aur

    Managerul de fond John Paulson si-a mentinut expunerea pe aur,
    iar la retragerea lui Soros de pe acest segment s-au alaturat alte
    nume mari din industria financiara, intre care Eric Mindich si Paul
    Touradji, potrivit unor documente transmise Comisiei pentru Bursa
    si Valori Mobiliare din SUA. Aurul se tranzactioneaza in prezent
    usor sub pragul de 1.500 de dolari pe uncie. Soros, care s-a aratat
    in ultimii ani increzator in evolutia aurului, si-a redus
    participatia in SPDR Gold Trust, cel mai mare fond de plasamente in
    aur, la sapte milioane de dolari, de la 655 milioane de dolari in
    decembrie. De asemenea, miliardarul a lichidat o participatie de
    cinci milioane de actiuni la iShares Gold Trust. Valoarea totala a
    investitiilor in aur ale lui Soros era de 774 milioane de dolari la
    sfarsitul anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lectura cu sclipici: s-a lansat primul Kindle placat cu aur de 24 de carate (GALERIE FOTO)

    Noile cititoare electronice, disponibile la pretul de 1.199 de
    lire sterline (1.374 de euro), permit si posibilitatea
    personalizarii, cu numele fericitului posesor gravat pe carcasa si
    cu un toc special, inscriptionat si el cu numele fericitului. Cu un
    astfel de obiect “puteti fi siguri ca va detasati din multime”,
    suna recomandarea de pe site-ul
    firmei
    .

    Tot in aceasta luna, casa Amosu a iesit pe piata cu o editie
    sclipitoare a Blackberry – Black Diamond BlackBerry, cu carcasa din
    aur de 18 carate si incrustat cu aproape 1.400 de diamante, livrat
    in toc din piele de crocodil generosilor care pot sa se lipseasca
    de 16.000 de lire.

    Gadgeturi placate cu aur, cristale si diamante
    (GALERIE FOTO)

    Designerul de lux Alexander Amosu nu e la prima incercare cu astfel
    de obiecte. In februarie a pus pe piata o serie de iPhone 4 roz,
    ornate cu peste 500 de cristale Swarovski fiecare, la pretul de
    2.699 de lire.
    Tot atunci a creat un BlackBerry Torch cu carcasa din aur de 18
    carate si livrat in toc din piele de crocodil sau piton,
    personalizabil cu numele proprietarului.

    Exista si un GoldBerry Bold 9780, la 1.250 de lire, la care
    inclusiv tastatura e placata cu aur. Si tot casei Amosu ii apartine
    cel mai scump BlackBerry din lume, din aur de 18 carate si
    incrustat cu 4.459 de diamante, la pretul de 125.000 de lire.

    In decembrie trecut, Alexander Amosu a creat o editie limitata de
    iPhone 4 cu diamante colorate – Diamond Spider, la 15.000 de lire.
    Toamna trecuta a lansat o linie de iPad-uri placate cu aur de 24 de
    carate, optional si cu logo-ul Apple facut din cristale
    Swarovski.

    Pe lista clientilor designerului britanic figureaza celebritati ca
    Rihanna, Timberland, 50 Cent, Adele, Lily Allen, Queen Latifah,
    Akon, dar si miliardarul Richard Branson.

  • Deutsche Bank: Pretul aurului poate urca cu 30%, la 2.000 de dolari/uncie, pana in 2012

    “Anticipez cresterea cotatiei aurului, in pofida nivelului
    actual. Poate atinge 2.000 de dolari uncia in urmatoarele opt
    luni”, a delcarat Hal Lehr, director general pentru tranzactii cu
    marfuri la Deutsche Bank. Investitori precum George Soros si John
    Paulson au investit in aur, pentru a profita de cresterea pretului
    din ultimul an, determinata de criza datoriilor suverane din
    Europa, problemele economice din Statele Unite si tulburarile
    sociale din Orientul Mijlociu. Cotatia aurului a scazut cu 1,6% pe
    4 mai, dupa ce Wall Street Journal a relatat ca Soros Fund
    Management a vandut active de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uciderea lui ben Laden a dus la scaderea cotatiilor petrolului, aurului si argintului

    Razboiul din Libia, violentele din Orientul Mijlociu si
    posibilitatea unor represalii dupa moartea liderului al-Qaeda sunt
    suficiente pentru a produce ingrijorare pe pietele petrolului, care
    au inregistrat in acest an o crestere de circa 25% a cotatiilor.
    Pretul petrolului a scazut initial cu peste 4% in urma anuntului
    referitor la uciderea lui bin Laden, dar a recuperat circa jumatate
    din pierdere pana la deschiderea bursei din New York. Pretul
    aurului a scazut, odata cu aprecierea dolarului de la cel mai redus
    nivel din ultimii trei ani. Cotatia petrolului Brent, de referinta
    la Londra, a scazut cu 4,22 dolari, la 121,67 dolari pe baril, dar
    pana la ora 13:19 GMT a revenit la circa 124,4 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pretul aurului a batut toate recordurile. Pana cand mai poate creste si cine profita de pe urma lui?

    Vineri, la New York, pretul aurului a atins recordul istoric de
    1.512,50 dolari pe uncie. Luni, in tranzactiile din Europa, aurul a
    atins 1.518,30 dolari pe uncie. Preturile continua astfel un urcus
    neintrerupt de sase saptamani, intretinut de conflictele din
    Orientul Mijlociu si nordul Africii, de temerile legate de datoria
    suverana a statelor din zona euro si de slabiciunea
    dolarului.

    Noile recorduri vin dupa un an in care pretul aurului a crescut cu
    6%. Si mai mult a crescut pretul argintului, care s-a scumpit cu
    peste 50% in ultimul an, ajungand vineri la cel mai inalt nivel din
    ultimii 31 de ani – 47,71 dolari pe uncie vineri la New York, 49,79
    dolari pe uncie luni in Europa.


    Pentru prima oara din 1941 incoace, de cand a fost infiintata
    agentia de rating Standard&Poor’s, Statele Unite au capatat din
    partea institutiei o surdina la calificativul maxim AAA pe care si
    l-au mentinut in tot acest timp: perspectiva de rating a fost
    modificata in urma cu cateva zile de la stabila la negativa.
    “Exista o probabilitate de unu la trei ca in cursul urmatorilor doi
    ani sa reducem ratingul SUA pe termen lung”, a notat agentia.

    Motivul unei astfel de decizii fara precedent tine de
    incertitudinea legata de majorarea plafonului de indatorare a
    statului, pe marginea caruia democratii si republicanii continua sa
    se incontreze, desi actualul plafon de 14,3 mii de miliarde de
    dolari, fixat in februarie 2010, va fi depasit peste doar cateva
    saptamani, la 16 mai, ceea ce ar insemna ca la inceputul lui iulie,
    SUA ar ajunge in incapacitate de plata. Secretarul trezoreriei,
    Timothy Geithner, cel care din aceasta functie propune si obtine de
    la Congres majorarea plafonului, s-a declarat increzator in sansele
    unui acord intre partide, insa evident ca aceasta nu va rezolva
    problema de fond, anume cat de sustenabila e uriasa datorie a
    tarii.

    Investitori importanti ca John Paulson, David Einhorn sau George
    Soros au sesizat din timp dupa tendinta de scumpire a metalelor
    pretioase, considerate intotdeauna active de rezerva in perioade de
    criza sau de incertitudine pe pietele financiare. Cu totii si-au
    reorientat o parte din palsamente in aur sau in alte active legate
    de pretul aurului, inclusiv actiuni ale companiilor care se ocupa
    cu mineritul de aur. SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari
    fonduri tranzactionate la bursa in care sus-numitii conduc in topul
    investitorilor, si-a crescut valoarea activelor cu 5 miliarde de
    dolari, adica aproape 10%, numai in ultima luna.


    Analistii
    considera ca scumpirea aurului nu e de bun augur
    pentru economia americana, fiindca un boom al aurului si al
    petrolului denota intotdeauna ca dolarul a pierdut increderea
    investitorilor, din cauza politicii fiscale lipsite de
    responsabilitate a SUA, sanctionate acum de Standard&Poor’s,
    dar si a politicii de “relaxare cantitativa” practicate de Rezerva
    Federala (cumparare de obligatiuni cu bani noi aruncati in sistem
    de banca centrala) prin care autoritatile americane au incercat sa
    combata criza de lichiditate din sistemul bancar, exportand astfel
    inflatie in toata lumea.

    Si nici datoria SUA, nici banii din tiparnita Fed nu dispar
    peste noapte. Asa se explica de ce un sondaj recent al Reuters in
    randul investitorilor dadea ca posibil un pret al aurului de nu mai
    putin de 1.700 de dolari pe uncie in 2015. “Noi credem ca am putea
    avea chiar un pret de 1.600 de dolari pe uncie pana la sfarsitul
    anului in curs”, a declarat la randul lui pentru BBC managerul
    Sector Investment Managers, un fond de investitii cu plasamente in
    aur si petrol.

  • Gimnastii romani castiga aurul la Berlin. Flavius Koczi si Sandra Izbasa, medaliati la Campionatele Europene

    Gimnasta Sandra Izbasa a castigat, sambata, medalia de aur in
    concursul de sarituri din cadrul Campionatelor Europene de la
    Berlin, in timp ce Amelia Racea s-a clasat pe locul sapte. Amelia
    Racea a intrat a treia in finala, fiind notata la prima evolutie,
    cu 14.000, iar la a doua cu 13.450, obtinand o medie de 13.725, cu
    care a ocupat locul sapte. Sandra Izbasa a fost a sasea pe lista de
    start, fiind notata cu 14.700 si cu 14.650 la a doua saritura, iar
    cu media de 14.675 a castigat medalia de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurul la preturi record. Bijutierii cer tot mai mult

    De la mijlocul lunii martie pretul aurului a castigat mai mult
    de 5%, pe fondul tendintei de crestere din ultimii cativa ani.

    “Tensiunile in Orientul Mijlociu si Nordul Africii nu s-au
    rezolvat. |n plus, au aparut noi incertitudini in zona euro. Drept
    urmare, aurul creste”, explica, citat de Guardian, Ronald Leung de
    la Lee Cheong Gold Dealers din Hong Kong.

    In 2010 cererea pentru aur a atins maximul ultimilor zece ani,
    crescand la 3.812,2 tone, in valoare de 150 de miliarde de dolari.
    Pentru bijuterii cererea a fost mai mare cu 17%.

    India si China reprezinta mai bine de jumatate din comertul cu
    bijuterii si monede; in India consumul a crescut anul trecut cu
    70%, dupa ce in 2009 piata inregistrase un recul din cauza crizei
    economice.

  • Cine ar da 42.000 de euro pe un telefon din aur?

    Telefonul creat de producatorul danez Æsir este facut din aur de
    18 carate si costa 42.000 de euro. Insa nu planuiti sa va aruncati
    iPhone-ul doar pentru atat. Terminalul creat de designerul Yves
    Behar nu este un smartphone, prin urmare nu poate fi conectat la
    internet.

    “Ne aflam intr-o era in care cei din industrie au ajuns sa
    creada ca telefoanele nu mai sunt pentru a vorbi, ci au alte
    intrebuintari. Eu am vrut sa ma focusez pe ideea de voce, claritate
    si simplitate”, a declarat creatorul telefonului.

    Pentru cei care nu isi permit sa arunce cu 42.000 de euro pentru
    telefonul de aur, exista si o varianta mai ieftina, ddin metal care
    costa 7.250 de euro. Te;lefonul va fi lansat in Europa in aceasta
    vara, urmand sa apara si pe pietele din Statele Unite si China in
    toamna, scrie dailymail.co.uk.