BusinessMagazin

Tag: finante

  • Datoria externa a Romaniei a crescut la 87,7 miliarde de euro dupa primele opt luni

    Fata de perioada ianuarie – august 2009, cel mai rapid a crescut
    datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la 17,14 miliarde de
    euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei pe termen lung
    (7,5%), ceea ce confirma avertismentele analistilor, conform carora
    necesitatile mari de finantare rapida ale Romaniei majoreaza
    ponderea indatorarii pe termen scurt.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut, din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    Din totalul datoriei externe, imprumutul de la FMI a reprezentat
    8,41 miliarde de euro, in crestere de la 5,68 miliarde in
    ianuarie-august 2009. Serviciul datoriei in contul acestui imprumut
    au reprezentat 118 milioane de euro in primele opt luni ale
    anului.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung (raportul
    intre serviciul datoriei si exportul de bunuri si servicii) a fost
    33,4% in perioada considerata, comparativ cu 33,1% in 2009. Gradul
    de acoperire a datoriei (raportul dintre rezerva valutara si de aur
    si importul mediu lunar de bunuri si servicii) era la 31 august de
    8,8 luni de importuri de bunuri si servicii, comparativ cu 8,6 luni
    la 31 decembrie 2009.

    La finele lui august, rezerva valutara si de aur aflata la BNR era
    de 34,8 miliarde de euro.

  • Nicolae Danila, BNR: Exista “un grad important de exagerare din partea bancilor” in privinta dobanzilor

    “Este adevarat ca bancile au invocat incertitudinile persistente
    din economie prin lipsa unui mix adecvat de politici (cea fiscala
    si uneori si cea monetara), aceasta inducand riscuri. Exista insa
    si un grad important de exagerare din partea bancilor”, sustine
    Danila, intr-o prezentare pentru Zilele portilor deschise pentru
    studentii economisti, care au avut loc in aceasta perioada la Sibiu
    si Alba Iulia.

    “Prin rata dobanzii de politica monetara, BNR stabileste pretul
    creditului, dar numai atunci cand semnalul ei este preluat la
    nivelul bancilor comerciale”, adauga Danila, precizand ca rata
    dobanzii de politica monetara este singurul instrument al bancii
    centrale de a lupta cu inflatia, in conditiile in care stabilitatea
    preturilor, prin tintirea inflatiei, reprezinta obiectivul
    BNR.

    In privinta ratarii din 2005 incoace a tintei de inflatie (inclusiv
    anul acesta, cand majorarea TVA a dat peste cap estimarile, fata de
    tinta initiala de 3,5% plus/minus 1% ajungandu-se la o estimare de
    7,8% pentru sfarsitul lui 2010), Danila apreciaza ca “esential nu
    este sa se atinga tinta fixata, ci sa se fixeze asteptarile
    populatiei cu privire la nivelul viitor al preturilor”. Iar aceasta
    nu depinde numai de politica monetara: “atunci cand o cincime din
    rata inflatiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele
    preturi administrate, este dificil sa ancorezi asteptarile cu
    privire la nivelul generalizat al preturilor”.

    Celalalt obiectiv al BNR, despre care Danila spera ca va fi inclus
    in viitorul apropiat in statutul bancilor centrale, este
    stabilitatea financiara, atat prin impiedicarea contagiunii in
    cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit, cat si prin
    masuri luate din timp atunci cand apar posibile surse de risc de
    contagiune, legate de modul de alocare a resurselor financiare
    intre sectoarele economice. “Aceasta nu este o abandonare a
    obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii
    financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri
    de munca.”

    CURS DE SCHIMB CONTRA SOMAJ

    Nu ne putem permite luxul persistentei unor astfel de riscuri fara
    sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea
    guvernului si a bancii centrale, afirma Nicolae Danila. “Trebuie sa
    evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea
    cresterii economice rapide fara ca acest lucru sa conduca neaparat
    la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de
    somajul in continua crestere, fara programe de sprijinire a
    reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea
    recesiunii si deflatie”, afirma Nicolae Danila.

    In ce priveste situatia actuala a Romaniei, aceasta este departe
    de cea recomandata de apartenenta la zona euro, constata Danila.
    “Mai mult, ne apropiem cu pasi repezi de o decuplare a Romaniei de
    grupul tarilor membre UE din Europa Centrala si de Est, majoritatea
    acestora avand realizari ce probeaza un trend in directia
    dezideratelor UE, pe cind noi inca ne zbatem la nivel neadecvat,
    dind semnalele unui trend in sens periculos.”

    Totusi, o modificare a tintei initiale de aderare la zona euro in
    2015 nu ar aduce niciun avantaj, considera bancherul, pentru ca de
    fapt fixarea acestui obiectiv reprezinta un reper dupa care se pot
    ghida deciziile pe termen scurt: “Nu trebuie sa asteptam revenirea
    economiei mondiale ca solutie pentru iesirea tarii din criza si
    aderarea la zona euro, mai ales in contextul mondial actual cind
    fiecare tara cauta sa-si apere interesul national si sa-si
    consolideze suveranitatea”.

    Romania indeplinea anul trecut un singur criteriu de convergenta
    nominala cu zona euro, dintre cele cinci fixate prin Tratatul de la
    Maastricht:
    – Inflatia era de 5,6% (fata de obiectivul de cel mult 1,5% peste
    media celor mai performanti membri ai UE, adica 1,6%)
    – Ratele dobanzilor pe termen lung erau de 9,7% (fata de obiectivul
    de cel mult 1,5% peste media celor mai performanti membri ai UE,
    adica 5,3%)
    – Cursul de schimb leu/euro fluctuase cu 15,1% (fata de marja
    permisa de 15%)
    – Deficitul bugetului consolidat era de 8,3% din PIB, fata de
    limita admisa de 3%
    – Datoria publica era de 23,7% din PIB, fata de plafonul permis de
    60%.

    La toti cei cinci indicatori, cu exceptia datoriei publice si
    fluctuatiei cursului de schimb, Romania statea mai prost sau mult
    mai prost decat vecinii din Est – Bulgaria, Ungaria, Cehia, Ungaria
    si Polonia.

    In context, din punctul de vedere al BNR, independenta politicii
    monetare reprezinta un mare atu in momente in care este necesara
    ajustarea economica, asa cum a fost de la inceputul crizei. “Daca
    ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor
    de munca”, sustine Danila.

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Razboiul mondial al valutelor, sau de ce e bine sa ai o rezerva valutara mare

    Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
    in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
    administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
    aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
    de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
    excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
    speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
    in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
    cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

    Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
    incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
    explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
    Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
    aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
    Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
    scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
    americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
    zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
    atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
    criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

    La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
    valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
    pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
    corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
    nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
    incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
    care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
    rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
    confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
    ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
    din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
    Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
    nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
    intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
    caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
    ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
    de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
    acord de tip preventiv.

  • Franks, FMI: Noul acord va avea o valoare mai mica. Banii vor veni doar in situatii neprevazute

    Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by
    incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary
    (preventiv), ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare
    o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la
    bugetul de stat, ca pana acum. Banii vor ramane la Washington si
    vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul
    aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.

    “Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o
    asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi
    este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un
    accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu
    vei avea probleme”, a explicat Franks.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Firmele trebuie sa se ocupe de business, nu de sute de plati la stat

    Nu nivelul taxelor este ridicat in Romania, ci numarul de taxe
    si contributii si plati aferente acestora, care determina firmele
    sa aloce mai mult timp pentru administrarea fiscala a afacerii
    decat pentru a se ocupa de businessul propriu-zis.

    Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania si
    presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca numarul mare de plati
    pentru contributii si taxe pe care trebuie sa le faca o companie,
    de peste 100, trebuie redus rapid pana la nivelul tarilor
    dezvoltate, la circa 20-30.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • IIF: Romania si Ucraina vor ramane dependente de finantarea FMI si in 2011

    IIF noteaza ca, pe ansamblul regiunii, creditarea din surse
    bancare isi revine lent, cu exceptia Turciei, in conditiile in care
    scaderea cererii si standardele mai stricte de acordare a
    imprumuturilor au reorientat bancile in primul rand spre
    rambursarea propriilor datorii, inclusiv pe cele catre
    grupurile-mama.

    In ce priveste creditarea prin emisiuni de euroobligatiuni, aceasta
    a fost sustinuta de scaderea perceptiei de risc, care a atras
    fluxuri de capital pe termen scurt, in special spre tarile cu rate
    mari ale dobanzilor si monede in curs de apreciere, ca Rusia si
    Turcia.

    IIF estimeaza ca anul acesta, Europa emergenta va atrage in total
    fluxuri de capital de 182,5 miliarde de dolari (peste 132 de
    miliarde de euro), fata de 60,7 miliarde in 2009, in special pe
    seama investitiilor in actiuni, a investitiilor straine directe si
    a celor de la creditori privati nebancari. Estimarea este usor
    inferioara celei din aprilie, cand IIF prevedea fluxuri de 179,4
    miliarde de dolari.

    In 2011, cifra ar urma sa creasca la aproape 230 de miliarde de
    dolari, iar creditarea din partea bancilor comerciale sa se
    majoreze de la 12,5 miliarde anul acesta la 33,6 miliarde de
    dolari.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Cresterea economica a grupului va fi anul acesta de 4,1%, cu media
    ridicata de Turcia (8,5%) si de Rusia (3,5%). “Perspectiva regiunii
    este strans legata de cea a Europei de Vest, asa incat o eventuala
    incetinire a cresterii in Occident se va reflecta inevitabil si in
    Est, desi problema datoriilor publice din zona euro a avut pana
    acum efecte remarcabil de limitate in afara ei”, apreciaza
    IIF.

    In ce priveste fluxurile de capital catre toate pietele emergente
    (Asia, America Latina, Europa, Orientul Mijlociu si Africa),
    acestea ar urma sa se situeze anul acesta la 825 de miliarde de
    dolari (aproape 600 de miliarde de euro), fata de 581 de miliarde
    in 2009. Estimarea din aprilie (709 miliarde de dolari) a fost
    revizuita, in special pe seama Asiei si a Americii Latine, care ar
    urma sa concentreze cea mai mare parte din banii disponibili ai
    investitorilor si ai creditorilor.

    Pentru China, IIF estimeaza o crestere economica de 10% in acest an
    si de 9,5% la anul. SUA vor avea o crestere a PIB de 2,8%,
    respectiv 1,7%, in timp ce pentru zona euro, cifrele sunt de 1,7%,
    respectiv 1,4%. Economia Japoniei va avansa cu 3% anul acesta si cu
    1% in 2011.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Ce-a vrut sa spuna Mugur Isarescu

    Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.

    Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.

    |n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.

    In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.

  • Cum va urmari Fiscul coafezele, spalatorii de masini, organizatorii de nunti si bogatasii

    Cele cinci metode sunt urmatoarele:

    1. Metoda sursei si a cheltuirii fondurilor
    2. Metoda depozitelor bancare si a fluxurilor de numerar
    3. Metoda marjei
    4. Metoda produsului /serviciului si a volumului
    5. Metoda patrimoniului net

    Expertii fiscali au explicat pentru Gandul la ce se refera fiecare
    metoda în parte.

    Cititi mai mult pe
    www.gandul.info    .