BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Au sosit întăriri de la Jobbik. Cearta pe tema autonomiei secuilor atinge culmile ridicolului

    În paralel, la Joseni a avut loc Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, sprijinită financiar de CJ Harghita şi de primărie, cu participarea extraordinară a şefului partidului Jobbik al extremiştilor din Ungaria, Vona Gabor, şi a liderilor celor două partide secuieşti de la noi, având ca principal mesaj lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

    Vona Gabor a declarat că Jobbik va apăra interesele maghiarilor din Transilvania inclusiv cu preţul asumării responsabilităţii unui conflict cu România. “Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

    Gabor a precizat că disputa privind autonomia secuimii nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. “Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a declarat Vona Gabor.

    MAE a criticat, duminică, declaraţiile Jobbik şi a precizat că aşteaptă din partea Budapestei să se disocieze de acestea. Comunicatul MAE afirmă următoarele:

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013.
    Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996.
    În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general.
    MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României.
    MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu “Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.
    Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri.”
     

  • Cum se descurcă Ungaria după ce a dat afară FMI

    Budapesta vrea să plătească încă din acest an tot restul de datorie care îi revine (2,2 mld. euro pentru guvern, 0,7 mld. euro pentru banca centrală), în timp ce calendarul iniţial prevedea plăţi până în toamna anului viitor. Plata datoriei integral încă din acest an ar însemna o reducere cu aproape o treime a rezervelor fiscale (7 mld. euro), pentru o economie care nu şi-a revenit clar din recesiune (creştere de 0,7% în T1, după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut).

    Banca centrală a Ungariei a redus în această săptămână dobânda de politică monetară la minimul istoric de 4%, încercând să stimuleze relansarea economiei.

  • Peste 10.000 de oameni au fost EVACUAŢI în Ungaria, după descoperirea unei bombe

     Bomba, de fabricaţie sovietică, de 100 de kilograme, dintre care 25 de kilograme de explozibil, a fost descoperită în oraşul Szekesfehervar, o localitate care are puţin peste 100.000 de locuitori, la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Budapesta.

    Directorul Poliţiei din Szekesfehervar Norbert Dancs a declarat că asemenea bombe sunt găsite rar în zone locuite, în Ungaria.

    Un perimetru de securitate cu o rază de 400 de metri a fost instituit în jurul dispozitivului exploziv, impunând evacuarea a peste 10.000 de locuitori, până la dezamorsarea bombei de către serviciile din cadrul armatei, a adăugat el.

    Ungaria, un aliat al Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, a fost puternic bombardată de către forţele americane, britanice şi sovietice în ultimele două luni de conflict.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria

     Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.

    Construcţia gazoductului care va lega reţelele din România şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august şi va fi încheiată până la sfârşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

    Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Panasonic închide fabrica de celule fotovoltaice din Ungaria, concediind 550 de angajaţi

     Producţia la fabrica de la Dorog va fi oprită în luna septembrie, închiderea unităţii fiind programată pentru luna martie, a declarat un purtător de cuvânt al Panasonic.

    Compania va transfera producţia de celule fotovoltaice din Ungaria la fabrici din Japonia şi Malaezia.

    Piaţa europeană a celulelor fotovoltaice este în scădere, parţial din cauza reducerii subvenţiilor acordate de guverne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posturi de manageri de restaurant, bucătari şi şoferi în Germania, Norvegia şi Ungaria. Ce condiţii trebuie să respecte candidaţii şi care sunt salariile plătite

     În Norvegia, un restaurant cu specific japonez din Oslo angajează un bucătar şef care să aibă un nivel ridicat de pregătire a preparatelor japoneze şi a serviciilor şi să menţină standardele de brand şi de igienă. Acesta va fi responsabil şi de funcţionarea sigură şi eficientă în bucătărie, planificarea şi desfăşurarea activităţii în conformitate cu reglementările restaurantului.

    Candidaţii trebuie să aibă calificare şi experienţă vastă de preparare în bucătăria modernă şi a preparatelor tradiţionale japoneze, capacitatea de a lucra cu o echipă mare şi să fie în măsură să demonstreze şi calităţi financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul ungar MOL investeşte 38 de milioane de dolari în România

    Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente. 
    Reprezentanţii companiei precizează că toate operaţiunile din perimetrul Curtici şi programul de lucrări convenit cu ANRM se referă la resurse convenţionale de hidrocarburi. În perimetrul Curtici nu există potenţial pentru resurse neconvenţionale, fapt certificat de datele ANRM.

    “Acordul de concesiune semnat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a fost ratificat de către Guvernul României în luna decembrie a anului trecut, iar Panfora Oil & Gas  este titularul acestui acord. Bugetul de investiţii pentru 2013 a fost planificat la 38 de milioane de dolari, depinzând şi de ratificarea celorlalte două perimetre pe care Grupul MOL le-a concesionat în Vestul României”, a declarat Gábor Zelei, managing director al Panfora Oil & Gas.

    Compania este pregătită să înceapă măsurătorile de suprafaţă pe 550 km2, utilizând tehnologii pentru a obţine o hartă 3D a subsolului.
    “Ne concentrăm pe resursele convenţionale şi vom folosi experienţa extinsă a Grupului MOL în explorarea şi producţia de hidrocarburi din formaţiuni de roci convenţionale. Suntem implicaţi pe termen lung în viaţa comunităţilor unde ne desfăşurăm operaţiunile şi vrem să sprijinim dezvoltarea acestora”, a adăugat Gábor Zelei.

    Suprafaţa de explorat cuprinde în principal terenuri agricole aparţinând unui număr de circa 20 de sate şi comune. Durata planificată a lucrărilor este de aproximativ 100 de zile, respectiv câteva zile pentru fiecare teren pe care se vor face măsurători. Vor fi utilizate drumurile existente, acolo unde acestea sunt disponibile, astfel că suprafeţele pe care se vor desfăşura operaţiuni reprezintă circa 3% din total, iar măsurătorile vor avea loc, pe cât posibil, după strângerea recoltelor.

    Grupul MOL are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operaţiuni în Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud şi ţările membre CSI. În prezent desfăşoară activităţi de explorare în 11 ţări şi de producţie în 7 ţări, nivelul producţiei fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi. Segmentul Downstream al Grupului controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, dintre care 138 în România. Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. Grupul MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional.

     

  • Istvan Horvath trimite anual peste 150.000 de români în Ungaria

    ISTVAN HORVATH A PLECAT DIN ROMÂNIA ÎN 1983, CÂND AVEA 39 DE ANI. Lucra în turism şi simţise de câţiva ani declinul domeniului, dar nu din acest motiv a părăsit ţara, ci pentru că s-a însurat cu o unguroaică. Înainte să plece, Horvath fusese preşedintele Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) pentru regiunea Mureş, de care aparţineau pe acea vreme staţiuni precum Tuşnad, Balvanyos, Lacul Roşu, Sovata sau Borsec.

    „În perioada 1965-1972, turismul în România a fost în floare. Era extraordinar de dezvoltat turismul de incoming, infrastructura, pentru că printr-o hotărâre guvernamentală fiecare oraş era obligat să construiască câteva hoteluri„, îşi aminteşte Horvath. Pe străini îi atrăgeau în România litoralul, Transilvania, Bucovina, Moldova şi Delta Dunării, către care erau organizate circuite cu autocarul din Bucureşti. La sfârşitul anilor ‘70 se ajunsese ca majoritatea turiştilor din staţiunile de pe litoral să fie străini, care veneau nu numai în lunile iulie şi august, ci începând de la 1 mai până la sfârşitul lui octombrie.

    HORVATH SPUNE CĂ LA VREMEA ACEEA STRĂINII VENEAU ÎN ROMÂNIA DATORITĂ PREŢURILOR MICI ŞI HOTELURILOR NOI. „Litoralul s-a construit, dacă nu mă înşel, după sugestii ale unor arhitecţi din Franţa. În perioada 1964-1968 era cel mai modern litoral din Europa, cu servicii extraordinare, preţuri bune, apă bună şi excursii care i-au captivat pe străini, pe Valea Oltului, Bucovina, în Deltă sau la Braşov. Turiştii veneau pentru două-trei săptămâni. La sfârşitul anilor ‘70 a început nebunia, când a fost introdusă prohibiţia, la ora opt-nouă se închideau restaurantele, şi asta a început să-i alunge pe turiştii străini.„ În anii ’70, Horvath câştiga cam 1.800 de lei pe lună, bani din care îşi permitea să meargă zilnic la restaurant. „Reuşeai să mănânci o fleică, să bei un coniac şi două sticle de bere cu 15 lei. O vodcă şi un lichior costau un leu şi 80 bani. Un profesor câştiga cam 1.100 lei”, spune el.

    În 1983, când a părăsit ţara, turismul aluneca „vertiginos în prăpastie„, în primul rând pentru că se distrusese infrastructura de pe litoral, destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti. Litoralul a dominat turismul românesc, povesteşte Horvath, care depindea de această destinaţie. „Veniturile din turism au fost virate în fondul statului, nu s-a mai acordat nimic pentru reparaţii, pentru renovări, or după un sezon estival un hotel trebuie să intre în revizie sau renovare. S-a distrus mobilierul, s-a distrus incinta, drumurile, baza reală a turismului… Din alimentaţia publică au dispărut cu desăvârşire alimentele, începând cu anii ’79-’80. S-au golit prăvăliile, iar România a devenit tristă, posomorâtă.”

    În Ungaria, Horvath a lucrat tot în domeniu, la cea mai mare agenţie de turism pentru tineret, Express Travel Agency din Budapesta. A colaborat cu România şi a trimis câte 4-5.000 de turişti unguri pe litoral pe sezon. În acei ani, Budapesta era „Occident„ pentru ţările socialiste, comerţul era liber, magazinele erau pline de mărfuri, era un oraş elegant, găseai haine la preţuri bune, nu trebuia să mergi la Paris pentru asta. În 1988, Istvan Horvath şi-a deschis propria agenţie, dar a lucrat şi la o firmă de stat, iar din 1992 s-a ocupat doar de afacerea lui, pentru că s-a dezvoltat foarte puternic şi s-a axat pe segmentul incoming din Occident (Germania şi Franţa) şi din România. „Şi atunci am început să asist la organizarea firmelor de turism din România. Am realizat astfel primele circuite pentru români în Europa, le-am făcut programele…”

  • Ungaria creşte mai multe taxe, pentru a evita o eventuală reluare a procedurii de deficit excesiv

     Comisia Europeană a recomandat la sfârşitul lunii mai încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva mi multor state, între care şi Ungaria, iar decizia finală, considerată formală, va fi luată săptămâna aceasta de miniştrii de Finanţe din UE.

    Taxa pe tranzacţiile financiare cu numerar, precum retragerile de bani, va fi dublată, la 0,6%, în timp ce pentru transferurile între conturile bancare va urca de la 0,2% la 0,3%, a anunţat, luni, ministrul Economiei, Mihaly Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc