“Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
gandire pe plan international.
LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII
Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
companiile.
Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
viata din UE.
In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
care o platim toti.”
Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
spre 4%.
LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE
Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
guvernatorul BNR.
“Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
contribuabili.
LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO
In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
financiare.
“Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
criza.
Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.
