BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • SpitalOnline.ro: venituri estimate pentru primul an de şase ori mai mari decât investiţia

    ”Trăim într-o eră a vitezei şi a digitalului, iar interacţiunea medic-pacient trebuie să ţină pasul cu aceste schimbări tehnologice. De aceea, SpitalOnline.ro îşi propune să răspundă acestei nevoi a pacienţilor de a putea comunica oricând cu medicul lor, de a pune întrebări şi a primi răspunsuri chiar şi în afara programului clasic de consultaţii. Potrivit studiilor, aproximativ 70% dintre vizitele la un spital sau la o clinică offline, pentru generarea unui diagnostic şi a unei conduite medicale, ar putea fi mijlocite de tehnologie, deci evitate. De asemenea, dacă ne uităm pe internet, pe forumuri, observăm că sunt sute de oameni care caută online răspunsuri la diverse probleme medicale. Vrem să evităm ca aceşti oameni, care de cele mai multe ori nu au suportul unui cadru medical specializat, să ajungă să se trateze după ureche”, a declarat dr. Mihai Râşcu, fondatorul SpitalOnline.ro.

    Medicii SpitalOnline.ro oferă consiliere permanentă pentru urgenţe minore, interpretări de analize, diagnostice prezumtive, precum şi tratament medical de primă intenţie. De asemenea, aceştia pot elibera adeverinţe valabile în orice ţară din Uniunea Europeană, reţete, trimiteri şi scutiri medicale.

    Pentru ca un pacient să intre în legătură cu medicul, acesta trebuie să urmeze câţiva paşi simpli. După crearea unui cont pe site, pacientul selectează specialitatea medicală dorită şi consultă lista medicilor. Printr-un icon specific, poate vedea care dintre medici sunt online şi care nu. Dacă medicul dorit nu este online la momentul respectiv, pacientul se poate programa pentru o consultaţie ulterioară sau poate accesa unul dintre medicii disponibili. înainte de a intra în legătură cu medicul, pacientul va efectua plata online, iar apoi va beneficia de un consult prin chat – care poate fi text, audio şi/sau video. în plus, pacientul îi poate trimite medicului fişiere în orice format (copii ale analizelor medicale şi altele), iar fiecare utilizator va dispune de un dosar personal şi confidenţial, la care vor avea acces doar acesta şi medicul său.

    Pentru medici, SpitalOnline.ro reprezintă o oportunitate de promovare şi de extindere a bazei de pacienţi. Fondatorii estimează că la un an de la lansare vor colabora cu aproximativ 400 de medici pe lună, atât medici români care profesează în ţară şi în străinătate, cât şi medici străini. Proiectul se bucură deja de susţinerea unor specialişti din Marea Britanie.

    ”|n Marea Britanie există câteva tentative similare, însă nu este vorba despre platforme de sine stătătoare, ci de clinici online care reprezintă extensii ale clinicilor offline şi care nu dispun de un număr atât de mare de medici. Suntem în discuţii şi cu alţi colegi din Marea Britanie care doresc să ofere consultaţii online.”, afirmă dr. Umer Butt, Senior Knee and Arthroscopic Shoulder Surgeon în cadrul CircleBath Londra, un spital privat de top, parte a celui mai mare parteneriat medical public-privat din Marea Britanie.

    Fondatorii SpitalOnline.ro îşi propun ca, în timp, să construiască o reţea naţională de medici colaboratori şi să îşi extindă parteneriatele internaţionale către alte ţări din Europa, dar şi din America Centrală şi de Sud. La nivel de venituri, aceştia estimează că vor ajunge la aproximativ 180.000 de euro în primul an de la lansare.

    Costul unei consultaţii este sub media celor din sistemul privat tradiţional – 85 de lei, respectiv 50 de lei pentru abonaţi. Costul abonamentului este de 190 lei/ an.

    SpitalOnline.ro este prima platformă de live chat medic-pacient din Europa, prin intermediul căreia pacienţii au acces instant şi nonstop la 30 de specialităţi medicale şi 150 de medici. Prin intermediului chat-ului – text, audio sau video, pacienţii primesc consiliere imediată pentru orice problemă medicală, precum şi recomandări de tratament, reţete, scutiri şi adeverinţe medicale. Pacienţii pot intra în dialog atât cu medici români, de pe teritoriul întregii ţări, cât şi cu specialişti străini.

    Printre specialităţile medicale disponibile în prezent se numără: alergologie, boli infecţioase, cardiologie, dermatovenerologie, diabet şi nutriţie, endocrinologie, gastroenterologie, ginecologie, medicină de familie, medicină generală, medicină internă, medicină sportivă, nefrologie, neurologie, oftalmologie, oncologie, ORL, ortopedie, pediatrie, pneumologie, psihiatrie, psihologie, reumatologie, stomatologie, urologie.

  • Conferinţa “Mediafax Talks about Health Reform”, ediţia a VII-a. Participă Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi Sorin Oprescu

     Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi va avea loc la Spitalul Colţea, sala Amfiteatru, începând cu ora 9.30. La conferinţă vor mai fi prezenţi următorii lectori: Conf. Dr. Anca Roxana LUPU – Managerul Spitalului Colţea; Prof. Dr. Ioan COMAN – Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie; Radu COMŞA – Consultant, LAWG; Laurenţiu MIHAI – Director Executiv, APMGR; Radu GĂNESCU – Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC); Rozalina LĂPĂDATU – Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

    În cadrul evenimentului vor fi discutate noutăţile din pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru în vigoare la 1 iunie şi care sunt beneficiile pentru sistemul sanitar; inovaţia şi cercetarea în sistemul de sănătate; alinierea tratamentelor la standardele UE; strategia Ministerului Sănătăţii privind actualizarea listei de medicamente compensate; criteriile de selecţie a moleculelor; medicamentele noi care ar putea fi admise pe noua listă de medicamente compensate; medicamente noi pentru tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului, hepatitei şi efectele acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi ce soluţii sunt pentru pacienţii cu boli grave.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Străinii cheltuiesc peste 60 de milioane de euro anual pentru intervenţii medicale în România

     “Nu există o statistică oficială în acest sens, dar din discuţiile noastre cu reprezentanţii turismului medical, putem estima că peste 20.000 de straini au venit anul trecut pentru turism medical în România”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), prezent la o conferinţă internaţională de turism medical la Bucureşti.

    Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), un străin cheltuieşte, în medie, între 1.500 şi 2.000 de euro pentru o intervenţie medicală în România.

    Un astfel de turist stă în România minim 14 zile într-un an, pentru că în afara tratamentului în sine va trebui să revină şi la consultaţii. Astfel, cheltuiala medie pe cazare şi masă ajunge, de asemenea, la 1.500 de euro de persoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diferenţa între spitalele non-profit şi cele conduse ca nişte businessuri: Unele spitale sunt afaceri care îţi vor face toate analizele posibile ca să le funcţioneze casa de marcat

    “MI-E FRICĂ DE ACIBADEM-URILE (UNUL DINTRE SPITALELE PRIVATE DIN TURCIA – N.R.) LUMII, DEŢINUTE DE FONDURI DE INVESTIŢII, CARE DESCHID SPITALE LA FEL CUM DESCHID MAGAZINE. ACESTE SPITALE SUNT AFACERI CARE ÎŢI VOR FACE TOATE ANALIZELE POSIBILE, CA SĂ LE FUNCŢIONEZE CASA DE MARCAT.” Americanul Robert G. Kiely este directorul general al spitalului Anadolu din Istanbul şi a condus spitale în Statele Unite timp de 25 de ani. A ajuns în Turcia în urmă cu trei ani, când cei doi proprietari ai unităţii au decis să o afilieze la spitalul Johns Hopkins Medicine din New York, considerat, pentru al 21-lea an la rând, cel mai bun spital din SUA. Anadolu este spitalul care atrage anual în Turcia cei mai mulţi pacienţi internaţionali şi, spre deosebire de toate spitalele private din România, este o entitate nonprofit. Fundaţia care deţine spitalul este parte din grupul cu acelaşi nume, care include 48 de companii, printre care activităţile din Asia Mică ale Efes, Coca-Cola şi McDonald’s.

    Circa 5% din profitul înregistrat anual de aceste firme se îndreaptă către Anadolu Medical Center. Precizând că vorbeşte în nume personal şi nu în calitate de CEO al spitalului, Kiely, în vârstă de 64 de ani, povesteşte franc despre principalele surprize pe care le-a avut după ce a acceptat să devină director în această parte a lumii. „Mi-am petrecut toată viaţa lucrând în sănătate în America. Chiar şi în acest domeniu, SUA are mai multe probleme decât putem noi rezolva, dar acolo găsim un reper de bune practici şi e locul cu care putem să ne comparăm. Nu cred că investitorii privaţi pot asigura cea mai morală formă de îngrijire a bolnavilor.” Circa 60% dintre spitalele de peste ocean sunt deţinute de organizaţii nonprofit, sub 10% de către stat, iar restul funcţionează ca nişte afaceri.

    „Ce mă deranjează cel mai tare este că, la sfârşitul zilei, orice ban care este în plus ajunge în buzunarul acţionarilor. În cazul instituţiilor nonprofit, toţi banii se duc înspre noi investiţii. Timp de 25 de ani am lucrat la spitale nonprofit unde marjele ajungeau la 5% din venituri şi puteam să îmi doresc ca banii aceia să se îndrepte în buzunarul cuiva. Dar nu am făcut niciodată asta.” Spitalele nonprofit îşi desfăşoară activitatea din încasările primite de la pacienţi şi din donaţii şi direcţionează profitul, în cazul în care există, către arii precum educarea personalului medical, cumpărarea de noi aparate şi dotări şi îmbunătăţirea confortului pacienţilor. Deşi admite că există spitale care au ca scop obţinerea de profit mai performante decât cele nonprofit, Kiely observă că primele fac constant obiectul unor tranzacţii, pot fi vândute şi cumpărate, iar modelul face ca preocuparea pentru performanţă să se refere nu doar la cea medicală, ci şi la cea legată de indicatorii financiari.

    În plus, spitalele din Europa Centrală şi de Est nu sunt supuse unui audit care să redea într-un mod transparent indicatorii de performanţă ai acestor instituţii. „Nu există date în această parte a continentului şi nici instrumente de măsurare. Sunt în schimb foarte multe clădiri frumoase pe care scrie «Noi suntem cei mai buni».” Ratele de infecţii intraspitaliceşti, de decese, de erori medicale în sistemul privat nu sunt furnizate de către operatori, ceea ce face ca pacientul să nu poată alege în deplină cunoştinţă de cauză care este cel mai bun spital pentru nevoile sale, contrar procedurilor din statele Europei de Vest sau din SUA.

    ÎN ROMÂNIA, CEI MAI IMPORTANŢI JUCĂTORI DIN SĂNĂTATE AU CA ACŢIONARI FONDURI DE INVESTIŢII. Liderul pieţei, MedLife, este deţinut de International Finance Corporation, divizia de consultanţă financiară a Grupului Băncii Mondiale, precum şi a companiei Société Générale, care deţine BRD. Lanţul de clinici şi spitale Regina Maria este controlat de fondul de investiţii Advent International, care mai deţine în România afaceri în fabricarea cărămizilor şi ţiglelor ceramice şi în producerea de vopseluri decorative. Reţeaua Medicover este deţinută de miliardarul suedez Jonas af Jochnick, proprietar al companiei de cosmetice Oriflame şi al fondului de investiţii Oresa Ventures. Oresa are în România acţiuni la producătorul de lacuri şi vopsele Fabryo Corporation, la producătorul de materiale de construcţii Somaco Grup Prefabricate şi la brokerul de credite Kiwi Finance.

  • Nicolăescu: Programele naţionale de sănătate, de la 1 august. Pachetul minimal, din 1 ianuarie 2015

     “Introducerea pachetului de bază va face ordine în sistem uşor, uşor. Tot mai multe servicii se vor transfera spre ambulatoriul de specialitate, mai ales cel al spitalelor publice, unde fie lipseşte, fie nu este utilizat pentru că nimeni nu doreşte acest lucru. Pachetul aşază o serie de servicii medicale, de unde nu trebuie şi unde se dau bani mulţi, în servicii care se acordă cum trebuie, cu eficienţă. Astfel, vom avea mai puţini bani deturnaţi şi mai mulţi bani cheltuiţi chibzuit”, a declarat ministrul Sănătăţii, joi, la o dezbatere privind asigurările de sănătate.

    Cu acelaşi prilej, ministrul Sănătăţii a spus că primul oponent al reformei este sistemul, de aceea trebuie să se înţeleagă faptul că medicii din spital nu vor fi scoşi din sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România e cu 50 de ani în urmă la capitolul asigurări private de sănătate. Care sunt tendinţele în domeniu?

    În viitor se intenţionează ca asigurările private de sănătate să acopere o parte din serviciile medicale acordate inclusiv în spitalele de stat din România. „Tendinţa în domeniul asigurărilor private de sănătate este ca angajatorii să acopere o parte din costurile unei poliţe de sănătate pentru angajaţi. Angajatorii pot fi stimulaţi prin scutirea de la contribuţii sociale. În aceste circumstanţe angajatorii vor asigura angajaţilor lor asigurări private de sănătate”, a precizat preşedintele Metropolitan Life.

    Ofertele companiilor de profil sunt destul de restrânse pe piaţa din România. Motivul? „Nu există masă critică. O poliţă de asigurare privată de sănătate are un cost mult mai ridicat decât îşi poate permite un român care are un venit mediu lunar. Studiile au arătat că o persoană este dispusă să îşi încheie o asigurare privată de sănătate doar atunci când costul unei astfel de poliţe este 8% din venitul lunar al clientului”, a mai spus Alexandrescu.

    Reprezentantul Metropolitan Life menţionează că ofertele existente pe piaţa din România în ceea ce priveşte asigurarea privată de sănătate sunt unele într-o formă simplă. „Asiguratorul păstrează legătura cu clientul şi, mai mult, acestuia din urmă i se decontează serviciul medical suportat. Furnizorul medical este păstrat numai la nivel de diagnostic”, spune Theodor Alexandrescu, în cazul în care clientul optează pentru o asigurare privată de sănătate individuală.
    Asigurarea privată de sănătate de grup este o formă mai evoluată. „Avem un contract semnat cu clientul, iar serviciile medicale le decontăm direct cu furnizorul. În cazul unei asigurări de grup costul unei astfel de asigurări scade şi până la 50%, în funcţie de numărul de persoane incluse”, menţionează preşedintele Metropolitan Life, concluzionând: „În asigurările de sănătate, tendinţa este de a evolua de la asigurările individuale la asigurările de grup şi către asigurările de sănătate care prevăd rambursarea costurilor medicale şi preiau riscul condiţiilor medicale pre-existente ale pacientului

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” susţinută de Metropolitan Life.
    Urmăreşte campania şi pe Facebook

  • După 20 de ani de aşteptare, pachetul de bază în sănătate prinde contur

    IN STUDIU REALIZAT DE EXACT CERCETARE ŞI CONSULTANŢĂ ÎN COLABORARE CU LINK RESOURCE ARATĂ NIVELUL SCĂZUT DE INFORMARE A ROMÂNILOR ÎN LEGĂTURĂ CU ASIGURAREA DE SĂNĂTATE OBLIGATORIE. Rezultatele studiului indică faptul că peste 30% dintre români nu ştiu cât plătesc pentru asigurarea obligatorie de sănătate, iar mai mult de 80% ştiu foarte puţin despre avantajele pe care le oferă acest tip de asigurare. Rezultatele demonstrează că românii au foarte puţine informaţii referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie şi beneficiile acesteia. Atunci când au fost întrebaţi dacă ştiu cât plătesc lunar pentru acest serviciu, 38% au răspuns negativ, în timp ce 62% dintre respondenţi au ştiut valoarea exactă.

    În ce priveşte drepturile contribuabililor, situaţia nu este la fel de clară: doar 18% îşi cunosc exact beneficiile, în timp ce 82% ştiu foarte puţin, sau chiar deloc, despre avantajele pe care le oferă asigurarea obligatorie de sănătate. MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, EUGEN NICOLĂESCU, şi-a pus la bătaie propriul mandat, spunând, în cadrul unei emisiuni de televiziune, că termenul limită de intrare în vigoare a pachetului de bază introdus în spitalele publice de către autorităţi va fi februarie 2014: „Dacă pachetul de bază nu va intra în vigoare de la 1 februarie, nu am ce să mai caut în fruntea ministerului„.

    Ministrul a explicat că scopul pachetului de bază este să îmbunătăţească accesul pacienţilor asiguraţi la servicii medicale de calitate. Pacienţii ar trebui să se adreseze în primă instanţă medicului de familie şi abia apoi să meargă la spital, pentru ca unităţile spitaliceşti să nu mai fie atât de aglomerate, iar resursele financiare din sistemul de sănătate să fie mai bine cheltuite, a arătat Nicolăescu, precizând că, în medie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează un serviciu medical în spital cu 1.800 de lei pe pacient, iar în prespital cu maximum 100 de lei. Conform pachetului, cetăţenii sunt obligaţi să facă o vizită la medicul de familie, la un anumit interval, în funcţie de vârstă şi de riscurile de sănătate.

    „Dacă sunt un cetăţean cu vârsta între 18 şi 30 de ani sunt obligat, conform acestui pachet, să mă duc o dată la trei ani la medicul de familie să îmi facă un control medical de prevenţie. (…) Dacă eşti peste 40 de ani, un control preventiv se face în fiecare an. Dacă sunt riscuri mai multe, se intră într-un program de monitorizare mai accentuat, fără cost„, a precizat ministrul.

  • Abonamentele medicale câştigă lupta cu asigurările private de sănatate. Ce câştigă pacientul?

    Abonamentele de sănătate au o istorie de aproape 18 ani în România. Ele au făcut practic cunoştinţă pacienţilor cu serviciile de medicină în cadru privat, iar creşterea numărului de companii care au oferit asigurarea ca beneficiu angajaţilor a condus la dezvoltarea pieţei până la o valoare de peste 200 de milioane de euro. Între timp, serviciile s-au rafinat, aşteptările pacienţilor au crescut, iar asigurările private de sănătate, principala formulă utilizată în ţările vest-europene, reprezintă în România o piaţă cu o valoare de 10% din cea a abonamentelor. Vorbim despre o preferinţă a pacientului, despre diferenţe în cadrul legislativ sau despre jucători mai agresivi sau mai puţin interesaţi de piaţa locală?

    „Îi felicit pe cei care au lansat abonamente medicale, pentru că au creat o piaţă“, spunea Theodor Alexandrescu, preşedintele Metropolitan Life, în deschiderea evenimentului ZF Pharma, organizat în luna septembrie de Ziarul Financiar. Discuţia legată de dilema asigurări versus abonamente a fost subiectul principal al anului în industria serviciilor medicale private, unde asigurătorii încearcă să îşi ofere serviciile intrând într-o competiţie dură cu oferta făcută de clinicile private, care vând abonamente medicale în special către companii.

    „Abonamentele medicale au apărut pe piaţă într-o perioadă când apăreau şi companiile multinaţionale în România: ne-am dezvoltat constant pentru a oferi oamenilor o alternativă reală la serviciile publice“, spune Fady Chreih, director executiv al reţelei private de sănătate Regina Maria. Oficialul de la Regina Maria explică şi de ce s-au putut dezvolta clinicile private care au fost în piaţă încă de la început: „Tot ce a însemnat încasări din abonamente a fost integral reinvestit pentru a putea deschide policlinici în Bucureşti şi în celelalte oraşe în care deserveam cel mai mare număr de abonaţi. Ulterior, am obţinut surse suplimentare de finanţare pentru a creşte gama serviciilor, pentru a procura tehnologia de ultimă generaţie şi pentru a angaja medicii cei mai experimentaţi şi mai valoroşi din piaţă“. 

    În timp ce clinicile private au de partea lor timpul în care au putut construi business pe piaţa locală, principala obiecţie a asigurătorilor este aceea că abonamentul medical a evoluat de-a lungul timpului dintr-un serviciu preplătit cu beneficii definite oferit de clinică într-un pachet cu servicii nelimitate, ceea ce înseamnă o cvasiasigurare. Iar acesta ar fi principalul obstacol în calea dezvoltării sectorului asigurărilor de sănătate, aflat la cel mai scăzut nivel dintre statele Uniunii Europene. Exemplul polonez este scos în faţă de asigurători: statul a limitat valoarea abonamentelor la 3 euro lunar, asigurările încep să ia amploare, iar investitorii au devenit tot mai activi. „Nu suntem împotriva abonamentelor, putem convieţui. Dar trebuie să o facem în condiţii egale de deductibilitate. În condiţii egale, diferenţele sunt semnificative. Când ai un abonament, mergi doar la clinica unde ai abonamentul. Când ai asigurare, mergi unde vrei tu“, subliniază Alexandrescu.

     

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Metropolitan Life – Noi suntem pregătiţi să preluăm riscurile neacoperite de pachetul de bază

     “Noi, ca şi asiguratori, suntem pregătiţi să preluăm riscurile care nu vor fi acoperite de pachetul de bază”, a spus Theodor Alexandrescu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Preşedintele Metropolitan Life a precizat că nu sunt foarte mulţi asiguratori care doresc să preia riscul de morbiditate, pentru că acesta este foarte greu de controlat, având în vedere statisticile “deteriorate” potrivit cărora media de spitalizare este de aproximativ şase zile, lucru care duce la un cost al pachetului foarte ridicat.

    “Un pachet obligatoriu are cost undeva la jumătate faţă de unul voluntar, pentru că avem dispersia riscului”, a mai spus Theodor Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumătate din populaţie oferă recompense financiare personalului medical

    Studiul a fost iniţiat la începutul acestui an pe 1154 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidenţi în mediul urban.
    62% dintre ei au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.  Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7%  medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
    În urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, 24% dintre pacienţi sunt  trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.

    În situaţia ipotetică în care în următoarele trei luni pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică. Apelarea la instituţiile medicale private se regăseşte în intenţiile pacienţilor într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor.

    Studiul conţine date extinse privind serviciile medicale şi asistenţa farmaceutică, oferind informaţii pe regiuni geografice, categorii demografice, preferinţele consumatorilor pentru instituţiile medicale publice şi private, percepţiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât şi de farmacist şi topuri ale instituţiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe poziţia numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Aşadar, în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe poziţia numărul 3.
    De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.

    În ce priveşte încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani, în topul clasamentului se află Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor.