Tag: reciclare

  • Ce ţie nu-ţi place, poate fi cea mai mare pasiune a altcuiva. ”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc, sushiul ieftin – sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“

    ”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc cu display digital, sushiul ieftin – toate acestea sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“ aşa îşi începe ”prezentarea“ Ryan Bingham, personajul principal din filmul ”Up in the air“ din 2009, interpretat de George Clooney. Şi trebuie să recunosc că, măcar şi parţial, mă identific cu ce spune.

    De la începutul anului am bifat 15 zboruri, iar în mod normal nu trece o lună fără să zbor măcar o dată. Am rău de înălţime, şi totuşi în aer, la câteva mii de metri altitudine, nu am nicio problemă să privesc pe geam şi să admir păturile de nori. Dar zborurile nu se rezumă doar la perioada petrecută efectiv în aer, ci şi la orele uneori lungi prin aeroporturi, la dimineţile când soarele refuză să se trezească încă şi la nopţile târzii când oraşul deja doarme.

    Recent am pierdut un avion şi am aflat că unele companii aeriene de linie oferă cazare gratuită şi transport inclus. Iar în unele cazuri, cazarea poate fi înlocuită cu un tur de oraş cu mesele asigurate. Hotelurile pot fi în centrul oraşului sau în apropierea aeroportului, în funcţie de politica liniei aeriene, de timpul rămas până la următorul zbor şi, uneori, de preferinţele pasagerilor.

    Vedeţi aici toată povestea 

  • În aer, printre stele

    De la începutul anului am bifat 15 zboruri, iar în mod normal nu trece o lună fără să zbor măcar o dată. Am rău de înălţime, şi totuşi în aer, la câteva mii de metri altitudine, nu am nicio problemă să privesc pe geam şi să admir păturile de nori. Dar zborurile nu se rezumă doar la perioada petrecută efectiv în aer, ci şi la orele uneori lungi prin aeroporturi, la dimineţile când soarele refuză să se trezească încă şi la nopţile târzii când oraşul deja doarme.

    Recent am pierdut un avion şi am aflat că unele companii aeriene de linie oferă cazare gratuită şi transport inclus. Iar în unele cazuri, cazarea poate fi înlocuită cu un tur de oraş cu mesele asigurate. Hotelurile pot fi în centrul oraşului sau în apropierea aeroportului, în funcţie de politica liniei aeriene, de timpul rămas până la următorul zbor şi, uneori, de preferinţele pasagerilor.
    Şi aşa mi-am adus aminte de filmul ”Up in the Air„ şi de George Clooney. Personajul interpretat de el îşi petrecea uneori nopţile în hoteluri din incinta aeroporturilor şi m-am întrebat dacă există acest model şi în Europa.

    Răspunsul este da, iar un exemplu este aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Nu mai trebuie să ieşi din aeroport şi nu mai trebuie să treci din nou prin procesul de check in şi control paşapoarte. Pe cel mai important aeroport din Paris şi unul dintre cele mai mari din Europa, tranzitat anual de peste 40 de milioane de oameni, a fost inaugurată o zonă pentru acei pasageri aflaţi în tranzit între două zboruri internaţionale. Această zonă din interiorul terminalului 2E, hubul companiei aeriene Air France, poartă numele de Instant Paris. De ce? Pentru că are un aer parizian şi este inspirată din viaţa de zi cu zi a locuitorilor acestui oraş al iubirii. Pe ferestre este proiectată o hologramă a Turnului Eiffel, care în funcţie de vremea de afară se schimbă. Designul întregului concept te duce cu gândul la Paris, de la sculpturi la tablouri şi piese de mobilier. O boare de aer parizian pentru aceia care nu au timp să iasă din aeroport şi să viziteze Notre Dame sau Tour Eiffel.

    Zona Instant Paris, dezvoltată de Compania Aeroportului din Paris, cuprinde un lounge deschis nonstop publicului larg (ce deţine un boarding pass către un zbor internaţional), un restaurant, sub brandul Naked, o bibliotecă şi un hotel sub brandul YotelAir. Aici, pasagerii pot rezerva o cameră pentru 24 de ore sau pentru 4 ore. Iar cei care doar doresc să facă duş pot închiria o cabină pentru 45 de minute.

    Instant Paris nu este singura zonă din aeroport care găzduieşte un lounge, compania aeriană fanion a Franţei are în total opt lounge-uri pe aeroportul Charles de Gaulle pe care-l poate considera acasă. Acestea sunt deschise însă doar pasagerilor care călătoresc la business sau first class – redenumit La Première – sau celor care sunt membri ai Flying Blue, programul de loialitate al liniei aeriene, şi ai companiilor partenere, printre care şi Tarom. ”There’s nothing cheap about loyaIty“, spunea Ryan Bingham în ”Up in the Air“ când prezenta avantajele unui astfel de program.

    Air France are şapte lounge-uri de business şi unul La Première pentru pasagerii care zboară first class şi care ajung să plătească până la 14.000 de euro pentru un astfel de zbor. Preţul unei maşini sau avansul pentru o casă. Salariul mediu câştigat de un român după mai bine de doi ani de muncă. Dar ce înseamnă această sumă pentru executivul unei companii cu afaceri de miliarde şi care câştigă salariu de milioane de euro? Uneori este chiar o clauză din contract să zboare la first class.

    Pasagerii care călătoresc la first class au acces la lounge-ul La Première unde au o zonă de relaxare şi spa şi unde sunt serviţi cu preparate din meniul realizat de cheful Alain Ducasse. El este unul dintre cei mai cunoscuţi chefi din Franţa şi din lume, cu mai multe restaurante, dintre care Alain Ducasse at the Dorchester din Londra cu trei stele Michelin – maximul posibil. Alain Ducasse au Plaza Athénée din Paris a fost pe locul 13 în topul celor mai bune 50 din lume anul trecut. Iar după cină şi masaj, aceiaşi pasageri sunt conduşi cu o maşină Jaguar către aeronavă. Pare o scenă desprinsă dintr-un film, dar nu este.

    Pentru pasagerii business class mâncarea nu este încununată cu stele Michelin, dar există o zonă de spa operată de Clarins.
    Zi de zi, 100.000 de oameni zboară pe una dintre cele 1.000 de curse Air France. Destinaţii din peste 100 de ţări îi aşteaptă. Dintre aceştia însă, câteva mii călătoresc first sau business class. Pentru toţi ceilalţi am păstrat la final un secret. Pe zbor, la clasa economic, nu se serveşte şampanie, dar dacă ceri, ţi se va oferi. Nu degeaba călugărul benedictin Dom Perignon în momentul în care a gustat prima dată şampania a spus: ”Come quickly, I am tasting the stars!„ (”Vino repede, gust stelele!“).
     

  • Clienţii unui lanţ de supermarketuri care reciclează sticle, PET-uri şi doze primesc bonuri de discount la cumpărături

    În această săptămână şi săptămâna viitoare, pentru cinci ambalaje introduse în automatul de reciclare, clienţii vor primi un cupon de 15% reducere la produsele Bergenbier. Cupoanele de reducere se eliberează la un minim de 5 articole introduse şi multiplu de 5, care pot fi utilizate în magazin.

    Automatele de reciclare acceptă trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă şi doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), aceste containere fiind complet tehnologizate cu o capacitate de procesare a ambalajelor de până la 60 de recipiente pe minut.

    „Clienţii pot introduce recipientele într-o ordine aleatorie în aparat, iar acesta le identifică, le sorteză automat şi le direcţionează în pubela alocată fiecărui tip de material. Imediat ce clienţii depun ambalajul în automat, acesta scanează materialul şi eliberează cuponul. Aparatele sunt dotate cu senzori de măsurare a gradului de umplere, senzori de mişcare, camere de supraveghere şi linie de sortare. La fiecare cinci ambalaje depuse, indiferent de tipul lor, aparatul va elibera automat un cupon de discount la achiziţionarea unor produse selectate în acest sens”, au precizat iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provocare lansată de Starbucks. Cum poţi primi o suma foarte mare de bani dacă îi ajuţi să rezolve o problema foarte importantă pentru ei

    Compania este dispusă să ofere o sumă uriaşă – zece milioane de dolari, celui sau celei care va reuşi să deseneze sau să proiecteze un model de recipient de cafea mai uşor de reciclat. Asta pe fondul parteneriatului pe care l-au încheiat cu Closed Loop Partners, un investitor focusat pe activităţi de reciclare.

    În prezent, recipientele de cafea folosite de companie sunt făcute din carton, şi au un capac subţire de plastic, pentru a împiedica vărsarea cafelei, dar care face paharul foarte dificil de reciclat.  Este nevoie de 20 de ani pentru a se descopune un capac de plastic folosit la cupele Starbucks.

    În 2008, compania şi-a stabilit câteva obiective foarte clare pentru a reduce poluarea. Astfel, în 2010, şi-a luat angajamentul ca până în 2015, cupele sale să fie 100% reciclabile, însă nu au reuşit să îşi respecte promisiunea. Recipientul actual se fabrică cu doar 10% fibre reciclate. Starbucks a declarat că va efectua şi cel de-al 13-lea test intern pe o ceaşcă de cafea realizată din plante, pentru a vedea dacă poate fi împiedicată scurgerea lichidelor fierbinţi. De curând, compania şi-a reînnoit promisiunea, şi şi-a asumat ca până în 2020 să înlocuiască cupele actuale cu unele din hârtie reciclabilă.

    McDonald’s este o altă companie internaţională care a declarant la începutul acestui an că va înlocui toate ambalajele cu unele din materiale regenerabile sau reciclabile, până în 2025.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Nokian Tyres îşi propune să reducă cu 500 de milioane de kilograme emisiile de CO2 din trafic până în 2020

    Printre obiectivele de sustenabilitate enunţate de Nokian Tyres pentru a fi atinse până în 2020 se numără şi reducerea rezistenţei la rulare a anvelopelor sale cu 7%, creând astfel o scădere de 500 milioane kg a emisiilor de CO2 din trafic, până in 2020. Acest obiectiv a fost realizat anul trecut, cu mult înainte de termen, odată cu atingerea obiectivului de a reduce cu 20% emisiile de CO2 rezultate din producţiei. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.

    Compania Nokian Tyres a fost nominalizată drept una dintre cele mai sustenabile companii din lume. În urma acestei nominalizări, compania a primit distincţia Bronze Class în categoria Auto Components (Componente auto) a anuarului RobecoSAM Sustainability Yearbook 2018, publicat în decursul săptămânii trecute. RobecoSAM este o companie cu experienţă în analiza sustenabilităţii, a cărei evaluare anuală se concretizează într-un raport deosebit de cuprinzător şi echitabil despre modul în care este implementată sustenabilitatea în cadrul companiilor din întreaga lume.

    Nokian Tyres şi-a asumat de asemenea obiectivul de a audita toţi parteneri săi majori de procesare a cauciucului şi să elimine din producţie toate deşeurile nereciclate. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.
     

  • Tranzacţie URIAŞĂ: Companiile româneşti EcoPack şi EcoPaper vor fi cumpărate de DS Smith, cu 245 de milioane dolari

    DS Smith susţine că EcoPack şi EcoPaper şi o maşină de fabricat hârtie specializată în hârtia de categorie uşoară ar contribui la creşterea companiei şi la reducerea costurilor.

    DS Smith va folosi bani lichizi şi credite pentru a finanţa acordul, împreună cu acţiuni în valoare de 35 de milioane de euro, a transmis compania.

    Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în al treilea trimestru fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minunea din Maramureş. Oraşul în care se reciclează de 10 ori mai mult decât în restul ţării

     În mod paradoxal, nu aceasta este cifra care ne arată adevărata dimensiune a incompetenţei şi a lipsei de viziune de la vârful statului român. Toate acestea sunt scoase în evidenţă de exemplele câtorva comunităţi care, prin propriile forţe, au dovedit că reciclarea gunoiului nu este o treabă chiar atât de complicată. 
     
    La Târgu-Lăpuş, în nordul ţării, se reciclează între 40% şi 60% din deşeuri, cam la nivelul Belgiei sau Austriei. S-a ajuns aici după ce autorităţile locale au hotărât să nu mai aştepte implementarea unor proiecte de la centru şi au accesat fonduri europene care le-au permis să pună pe picioare propriul sistem de colectare selectivă. În loc să sprijine comunitatea, statul român a găsit că succesul lăpuşenilor e cam suspect, aşa că a încercat să le ia oamenilor pubelele din curte şi să integreze sistemul local, care funcţionează foarte bine, în actualul sistem naţional, care este un eşec.
     
    În oraşul Târgu-Lăpuş din Maramureş, toată lumea ştie să colecteaze selectiv. Cei care n-u ştiut sau n-au vrut să ştie, au fost amendaţi şi au învăţat. Când unul a greşit, tot blocul a primit amendă. Nu se gândesc oamenii prea mult la natură, că gunoiul aruncat unde nu trebuie otrăveşte pământul şi apa, dar uite că s-au obişnuit cu ideea selectării. Au primit pe gratis pubele şi containere, iar acum sunt obligaţi să le folosească.
     
  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.