BusinessMagazin

Tag: randamente

  • Recolta de toamnă: o nouă emisiune de euroobligaţiuni

    Momentul emisiunii, estimat de secretarul de stat Enache Jiru pentru Bloomberg, este într-adevăr prielnic, având în vedere iminenţa unor noi măsuri de relaxare monetară din partea BCE şi/sau a Rezervei Federale a SUA, dar şi faptul că România dispune de suficiente fonduri de rezervă încât să nu depindă total de ceea ce oferă piaţa internă sau investitorii externi pentru a-şi satisface nevoile de finanţare şi a-şi plăti datoriile.

    “Rambursarea creditului de la FMI ar putea exercita presiuni asupra rezervelor valutare în următorii doi ani, însă impactul negativ va fi contrabalansat cel puţin parţial de emisiunile de titluri planificate de MFP pe pieţele externe şi de aşteptata creştere a absorbţiei fondurilor europene”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că rezervele valutare sunt mari, acoperind în medie 7,4 luni de importuri.

    “O emisiune de eurobonduri ar putea fi lansată în această toamnă, ceea ce ar consolida rezervele valutare ale băncii centrale si ar ţine în frâu cresterea randamentelor la obligaţiuni pe piaţa locală în ultimul trimestru din acest an”, notează la rândul lor analiştii BCR, care estimează, în acest context, că leul va fluctua în intervalul 4,4-4,6 în perioada rămasă din acest an.

  • Randamentele obligaţiunilor Franţei şi Olandei cresc, din cauza riscurilor politice

    Extinderea tensiunilor din piaţa financiară la obligaţiunile statelor cu rating mai sigur marchează o nouă etapă în criza datoriilor şi reflectă capacitatea tot mai redusă a ţărilor din zona euro de a face faţă unor noi măsuri de austeritate, scrie Wall Street Journal. Lideri politici din Grecia, Italia şi Spania au fost înlăturaţi din motive similare, însă nemulţumirea pare să se manifeste chiar şi în ţări care au promovat soluţia austerităţii. Randamentul obligaţiunilor franceze a urcat cu 0,04 puncte procentuale, la 3,11%, iar al celor olandeze cu 0,07 puncte, la 2,39%, potrivit Tradeweb. Obligaţiunile cotate mai slab din zona euro au avut o evoluţie asemnănătoare. Randamentul pe zece ani al Italiei a urcat cu 0,07 puncte, la 6%.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Raiffeisen Capital Management prevede pentru Romania instabilitate politica si proteste ale populatiei

    Spre deosebire de moneda Bulgariei, leul romanesc “s-a depreciat
    semnificativ in contextul crizei”, apreciaza austriecii, “fapt care
    ar trebui sa conduca la o crestere a competitivitatii”. Raportul
    RCM noteaza ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din regiune
    cu un PIB in scadere, insa pentru anul 2011 in ambele tari este
    anticipata o crestere a PIB.

    In noiembrie, randamentele euroobligatiunilor est-europene au
    crescut, miscare indusa de agravarea crizei datoriilor din zona
    euro. In mod deosebit monedele poloneza şi maghiara s-au depreciat:
    este vorba aici de tarile care au profitat cel mai mult in aceasta
    toamna de redresarea economica puternica constatata in Europa
    Occidentala, in special Germania. “Pe termen lung, nivelurile
    actuale ale randamentelor continua sa fie atractive. Volatilitatea
    ar trebui sa ramana ridicata atata timp cat temerile legate de
    indatorarea tarilor periferice ale zonei euro se mentin”, considera
    autorii raportului.

    Economiile din Europa Centrala şi de Est continua sa prezinte
    semne de redresare; este in special cazul Poloniei şi al Cehiei.
    Situatia este, de asemenea, pozitiva şi in cazul Turciei.
    Intensificarea eforturilor de consolidare bugetara se va resimti
    “semnificativ” in anii urmatori la nivelul creşterii economice in
    Uniunea Europeana, asa incat cererea interna va juca un rol din ce
    in ce mai important in redresarea economica sustenabila a Europei
    Centrale şi de Est, apreciaza Raiffeisen Capital Management.

    RUSIA
    In trimestrul al treilea economia Rusiei a inregistrat o scadere
    uşoara; la nivel anual, cresterea PIB este acum de doar 2,7%. Piata
    rusa de actiuni a fost caracterizata in ultimul timp prin lansarea
    de numeroase oferte publice initiale (in special in constructii,
    transporturi, internet şi comert). Dezbaterile legate de o reforma
    in ceea ce priveşte impozitarea sectorului petrolier continua. In
    ansamblu, schimbarile fiscale cel mai probabil vor inaspri povara
    impozitarii decat sa o reduca, astfel incat incertitudinile legate
    de acest aspect vor continua.

    UNGARIA
    Situatia economica ramane pozitiva, sustinuta fiind de cererea
    externa robusta care a condus la o creştere a productiei
    industriale şi a contribuit la mentinerea unei balante comerciale
    din nou pozitive de la inceputul anului. Perspectivele de creştere
    economica sunt umbrite de vulnerabilitati structurale, de genul
    celei evidentiate de cresterea inflatiei peste asteptari, la 4,2%.
    Pe termen lung, nivelul de randament al obligatiunilor maghiare
    pare atractiv. Cel mai probabil, randamentele işi vor pastra
    volatilitatea, in special avand in vedere incertitudinile existente
    cu privire la reformele viitoare.

    POLONIA
    Economia Poloniei se mentine solida. Datele privind creşterea
    economica date publicitatii recent pentru al treilea trimestru din
    2010, au surprins printr-o creştere a PIB-ului de 4,2% anual.
    Trebuie mentionata reducerea dinamicii comertului extern; creşterea
    economica a fost sustinuta in special de o cerere interna pozitiva
    şi de refacerea stocurilor. In comparatie anuala, inflatia a
    crescut la 2,8%, in special datorita majorarii preturilor la
    produsele alimentare. in cursul urmatoarelor luni, banca centrala
    ar putea inaspri politica monetara, majorand dobanda de
    referinta.

    CEHIA
    Economia ceha continua sa recupereze puternic, sustinuta in special
    de o cerere externa crescuta. Rata inflatiei a crescut uşor,
    ajungand la 2%, valoare anuala. Daca acesta valoare corespunde
    limitei superioare a nivelului dorit de banca centrala, pentru
    urmatoarele luni nu trebuie sa ne aşteptam la nicio majorare a
    dobanzii de referinta – cu atat mai mult daca dobanzile de
    referinta din zona euro işi mentin nivelurile scazute.

    TURCIA
    In al doilea trimestru din 2010, creşterea economiei Turciei,
    sustinuta de o cerere interna solida, a fost de 10,3% in valoare
    reala (valoare anuala). Productia industriala continua un proces de
    apreciere accentuat, cu 12,9% valoare ajustata raportat la numarul
    zilelor de lucru (valoare anuala); nivelul de utilizare al
    capacitatilor a atins aproape valoarea inregistrata inainte de
    criza. In schimb, rata somajului a continuat sa urce. Rata
    inflatiei a crescut neasteptat de mult, cu scumpiri in special la
    alimente ( circa 17% valoare anuala). Inainte de 2011 nu pot avea
    loc majorari ale dobanzii de referinta.

  • Ce randamente au avut fondurile de pensii private in 2010

    In ultimele 12 luni, fondurile obligatorii au realizat un
    randament de 20,7%, iar cele facultative de 15,4%. Performantele
    inregistrate difera in functie de categoria de risc a fondurilor de
    pensii si de alocarea investitiilor pe clase de active.

    Plasamentele in actiuni listate au influentat cel mai mult
    diferentele de performanta intre fondurile de pensii private,
    pietele bursiere manifestand o volatilitate foarte ridicata in
    primul semestru al acestui an. Datorita politicii investitionale
    prudentiale si de diversificare a riscurilor, toate fondurile de
    pensii private au inregistrat randamente atractive.

    “Performantele obtinute de fondurile de pensii private in prima
    jumatate a acestui an sunt cu atat mai importante cu cat climatul
    investitional a fost neprielnic. Totusi, chiar si in acest mediu
    nefavorabil, fondurile de pensii private au reusit sa investeasca
    inteligent si echilibrat si sa isi conserve rezultatele pozitive
    inregistrate pana acum”, spune Crinu Andanut, presedintele APAPR.
    Activele nete administrate de toate fondurile de pensii private din
    Romania au depasit 3,6 miliarde de lei la mijlocul acestui an.

    De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private
    obligatorii au inregistrat un randament mediu anualizat de 16,6%,
    in timp ce fondurile facultative) au realizat un randament mediu
    anualizat de 8,9%.

  • Randamentele fondurilor de pensii au crescut in 2009. Vezi aici ce randament a avut fondul tau

    Potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din
    Romania (APAPR), pe pilonul II, performantele fondurilor s-au
    situat intre 10,2% si 19,4%, iar pe pilonul III performantele au
    fost intre 7,6% si 23,2%. Randamentele fondurilor de pensii au
    diferit in functie de profilul de risc asumat de fiecare fond si de
    structura de investire a portofoliului.

    In cursul anului 2009 titlurile de stat au produs pentru
    investitori randamente de 10%-11%, dobanzile medii la depozitele
    bancare au fost intre 12%-13%, iar inflatia estimata pentru
    sfarsitul anului 2009 este de 4%-5%.

    “Rezultatele investitionale pe anul 2009 arata ca
    administratorii fondurilor de pensii au reusit sa obtina echilibrul
    fragil intre performanta si siguranta. In pensiile private este
    important ca fondurile de pensii sa sporeasca valoarea economiilor
    participantilor in conditii de risc cat mai redus, adica atingerea
    unui raport optim intre risc si randament”, a comentat Crinu
    Andanut, presedintele APAPR.

    In 2008, adica in anul lansarii, fondurile de pensii private
    obligatorii (pilonul II) au obtinut un randament mediu de 7% (pe o
    perioada de 7 luni si 10 zile), iar fondurile de pensii private
    facultative (pilonul III) au obtinut un randament mediu de
    2,7%.

    Click aici pentru a vedea randamentele fondurilor de pensii private obligatorii in
    anul 2009.

  • ING Pensii: “Circa 50.000 de noi participanti vor adera la un fond de pensii facultative”

    Desi in 2010 se anunta noi cresteri ale numarului de someri,
    administratorii fondurilor de pensii facultative spun ca piata isi
    va relua avantul, in special pe segmentul corporate, care anul
    acesta le-a stricat planurile.

    “Estimam ca anul urmator circa 50.000 de noi participanti vor
    adera la un fond din Pilonul 3, iar volumul activelor va atinge
    aproximativ 309 milioane lei la finalul anului 2010”, spune
    Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata si
    presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond de
    Pensii.

    La sfarsitul lunii noiembrie, la cele 13 fonduri de pensii
    facultative contribuiau peste 183.000 de participanti, in crestere
    cu 22% fata de sfaritul anului trecut.

    Dorin Boboc, directorul de investitii de la Allianz-Tiriac
    Pensii crede insa ca nu 2010 va fi anul adevaratei reveniri, ci
    2011. “Cred, mai degraba, 2010 va fi un an pregatitor pentru 2011,
    c`nd ma astept la cresteri importante pentru pensiile
    facultative”.

  • Randamente de peste 10% pentru PII si PIII, la noua luni

    Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la sfarsitul
    lunii septembrie 2009 la aproape 4,84 milioane de participanti,
    dintre care pentru 4,46 milioane a fost virata pana acum cel putin
    o contributie in contul lor personal de pensie privata, potrivit
    Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
    Activele nete administrate au ajuns in acelasi timp la aproape
    1,996 miliarde de lei, dupa incasarea a 17 runde de contributii, in
    valoare totala de 1,827 miliarde de lei.

    Diferenta dintre contributiile brute si activele nete este
    reprezentata de profitul net realizat pana acum de fondurile de
    Pilon II pentru participantii lor, adica aproape 169 de milioane de
    lei.

    Fondurile de pensii private facultative au ajuns la sfarsitul
    lunii septembrie 2009 la aproape 179.000 de participanti si active
    nete in administrare in valoare de 172,6 milioane de lei.

    Fondurile de pensii obligatorii au obtinut un randament mediu de
    13,61% pe primele noua luni ale acestui an si de 17,4% in ultimele
    12 luni (cand inflatia a fost de 4,94%). De la lansare si pana in
    prezent, randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de
    pensii private obligatorii este de 15%.

    Pe al treilea pilon, s-a obtinut un randament mediu de 12,97% pe
    primele noua luni ale acestui an si de 13,18% in ultimele 12 luni.
    De la lansare si pana in prezent, randamentul mediu anualizat al
    tuturor fondurilor de pensii private obligatorii este de 7,62%.

  • Ce bine ca suntem atat de mici

    “Daca ar fi dupa mine, as fi tentat sa intru in piata de actiuni chiar si acum”, spune Eugen Voicu, directorul general al Aviva Investors, compania care administreaza strategia de investitii pentru fondurile de pensii ale Aviva Romania. Actiunile cumparate acum, cand preturile sunt la minime istorice, puse de-a dreptul la pamant de furtuna fara precedent de pe pietele financiare internationale, ar putea aduce peste ani “randamente uriase”. E insa vorba de ani multi, “revenirea nu se va produce de azi pe maine, iar noi nu ne permitem acum sa aratam pierderi clientilor, pentru ca impactul emotional ar fiimens”, spune Voicu.

    Pana la momentul cand cei 14 administratori de pensii private obligatorii care mai sunt activi in prezent pe piata romaneasca (din 18 cati au luat startul in septembrie 2007) vor fi“judecati” intaia oara pentru rezultatele obtinute mai este circa un an si jumatate. Legea spune ca dupa primii doi ani de functionare se vor calcula oficial pentru prima data randamentele obtinute de fondurile de pensii, iar cine iese abrupt din media pietei iese din joc. “Mergem, din acest motiv, cu grupul si investim cu totii cam la fel”, spunea in urma cu putina vreme intr-o discutie cu BUSINESS Magazin Crinu Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private si presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) – dar “un astfel de comportament nu se poate dovedi benefic pentru client pe termen lung”.

    Goana dupa randamente pe termen scurt, cu orice pret, nu poate aduce nimic bun pentru o industrie afl ata la start, cu atat mai mult cu cat nici pietele financiare nu o duc deloc bine. Oportunitatile cele mai mari vor veni din investitiile pe termen lung – din plasamentele in actiuni, mai precis -, “pentru ca odata si odata trebuie sa iasa din criza asta si cine le va avea in portofoliu va ficategoric un castigator”, sustine Andanut. Pe termen lung, “nu acum, dar cand lucrurile se vor mai linisti putin, cand lucrurile se vor mai aseza si noile centre de influenta se vor clarifica pe pietele financiare”, investitiile pe plan international ar putea fi, la randul lor, o buna oportunitate pentru plasamente.

    Cat priveste masuratoarea randamentelor, Andanut crede ca o perioada corecta dupa care ar trebui sa se realizeze ar fi de minim cinci ani. “Ce poti sa arati dupa doi ani de criza?”, se intreaba retoric, adaugand ca, in opinia sa, si 2009 va fi un an marcat puternic de efectele crizei internationale. Industria de pensii ar putea sa fie, de altfel, printre putinii castigatori din aceasta intreaga perioada de zbucum. “Am avut un noroc chior ca piata s-a lansat atat de tarziu”, spune Radu Vasilescu, consultant financiar si fostul sef al ING Fond de Pensii.

    Decalajul enorm fata de alte piete central si est-europene (unde fondurile private de pensii existau de ani buni) “ne-a scapat de pericolul de a simti in plin socul”, adauga Vasilescu. In plus, investitiile facute pana acum de companii au fost mai degraba “timide” din cauza volumului inca foarte redus de active de care dispun si s-au indreptat cu precadere spre plasamente sigure (depozite, titluri de stat). Cele mai recente date ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) arata ca la sfarsitul lunii octombrie fondurile de pensii obligatorii aveau plasate 67,81% din active in titluri de stat si municipale, 16,52% in obligatiuni corporative, 13,29% in depozite bancare, 2,07% in actiuni listate si 0,31% in fonduri mutuale. La randul lor, administratorii de pensii facultative (sapte la numar in prezent) au pastrat o linie extrem de prudenta.

    Astfel, daca la inceputul anului ponderea plasamentelor in titluri de stat si municipale era de 37%, la finele lunii septembrie a trecut de 66%. In urma cu doua saptamani a intrat in vigoare si o decizie a CSSPP care le va permite administratorilor ca in urmatorul an sa poata sa investeasca pana la 100% din active in titluri de stat, peste plafonul prevazut de legislatia in vigoare. “O decizie absolut normala in conditiile actuale de piata”, apreciaza Radu Vasilescu, consultant independent si fost sef al ING Fond de Pensii; daca nu ar filuat aceasta decizie, autoritatile i-ar fifortat pe administratori sa investeasca in instrumente “foarte periculoase in acest moment”.

    Migrarea in masa spre investitii sigure este o miscare cat se poate de naturala in conditiile actuale; la fel au facut in ultimul an si cehii, si polonezii, si ungurii, si bulgarii. Spre comparatie, fondurile poloneze de pensii aveau peste 67% din plasamente in titluri de stat la finele trimestrului al treilea, fata de circa 56% la mijlocul anului trecut, in timp ce ponderea actiunilor s-a redus de la 38,5% in 2007 la 25% in prezent. In Cehia, la jumatatea anului, administratorii de pensii facultative (singurul tip de pensii private care exista) plasasera in titluri de stat peste 78,6% din totalul celor 7,4 miliarde de euro active nete – nivel aproximativ similar cu cel de la finele anului trecut.

    In Bulgaria, titlurile de stat reprezinta circa un sfert din investitiile fondurilor de pensii obligatorii, in crestere de la 18,5% la finele anului trecut, iar actiunile si unitatile de fond detin in jur de 21,6% (fata de aproape o treime in 2007). “Multi au ramas blocati cu aceste investitii pe piata de capital”, explica Eugen Voicu; pentru ca portofoliile erau consistente, “nu au mai putut scapa de ele, pur si simplu”. O vanzare in masa ar fidestabilizat cu totul piata de capital locala, volumele de active din administrarea acestor fonduri fiind consistent mai mari decat cele din piata romaneasca datorita istoricului mai indelungat. “Noi am avut mare noroc ca portofoliile de actiuni au fost atat de mici”, completeaza Radu Vasilescu.

    Ba mai mult, pe masura ce pietele financiare se vor mai calma, iar fondurile de pensii romanesti vor ajunge sa aiba in administrare active mai consistente, “prindem piata de capital la nivelurile cele mai bune de intrare, cum nici n-am fiputut spera acum un an”, adauga Vasilescu. Peste 20 de ani, plasamentele facute acum in actiuni vor fi“aur curat”, sustine el. Deocamdata, aur curat este pentru administratori posibilitatea de a investi pe termen scurt toti banii in instrumente sigure si cu randamente ridicate, cum sunt titlurile de stat sau depozitele bancare. In acest fel, confruntarea de peste un an si jumatate cu momentul adevarului – calculul si afisarea randamentelor – poate produce surprize placute, spune Vasilescu, “chiar daca randamentele nu vor fispectaculoase”.

  • Banii investitorilor in fonduri de actiuni s-au evaporat

    Pierderile fondurilor de actiuni in primele noua luni ale anului se situeaza intre 30% si 60%, fiind conditionate si de expunerea pe care aceste fonduri au avut curajul sa o mentina pe piata actiunilor. Astfel, cele mai drastice scaderi au fost raportate de fondurile de actiuni care si-au mentinut peste 80% din active in piata actiunilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro