BusinessMagazin

Tag: pensii private

  • Paradoxul pensiilor private: numarul participantilor creste desi sunt mai multi someri

    La sfarsitul anului 2008, fondurile de pensii private
    obligatorii aveau putin peste patru milioane de participanti. La
    acelasi moment, in Romania erau aproximativ 400.000 de someri. Dupa
    un an, cresteri si de o parte si de cealalta: 4,5 milioane de
    persoane care contribuiau la sistemul de pensii private obligatorii
    si peste 700.000 de oameni ramasi fara un loc de munca. Datele sunt
    evident contradictorii, atat timp cat, pe masura ce au aparut
    oameni care ieseau de pe piata muncii, angajatorii au sistat in mod
    firesc platile in conturile de pensii private ale fostilor
    angajati, iar fondurile au ramas cu mai putini participanti
    activi.

    Cum se explica atunci fenomenul? “O parte dintre nou-intratii
    participanti sunt, probabil, absolventi de facultate care au apucat
    sa se angajeze in ciuda faptului ca in multe companii au avut loc
    concedieri”, a spus Mircea Oancea, presedintele Comisiei pentru
    Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in cadrul
    seminarului organizat de Mediafax, “Mediafax Talks About Private
    Pensions”. In afara de absolventii care, intr-o forma sau alta, au
    intrat pe piata muncii in ultimul an, mai trebuie adaugati si cei
    ale caror contributii au fost reluate odata ce s-au reangajat,
    pentru ca in timp ce un numar semnificativ de companii din piata au
    renuntat la o parte din angajati, altele au continuat sau chiar au
    inceput recrutarea. Cifrele arata insa ca numarul celor angajati in
    ultimul an nu a fost mai mare decat al celor concediati, motiv
    pentru care inca ramane surprinzatoare evolutia numarului de
    participanti.

    Desi nu vorbim de cresteri exponentiale, numarul participantilor
    la pilonul al doilea de contributii s-a majorat anul trecut cu mai
    mult de 10.000 pe luna. Implicit, a crescut si valoarea activelor
    nete administrate – de la 832 de milioane de lei la sfarsitul
    anului 2008 la 2,3 miliarde de lei un an mai tarziu.

    Cresteri – desi mai mici – s-au observat si la fondurile care
    administreaza pensii private facultative (pilonul al treilea al
    sistemului), segment ce insa nu a luat suficient avant, desi a fost
    lansat inaintea celui obligatoriu. De la sfarsitul anului 2008 si
    pana la finele lui 2009, circa 36.000 de participanti au incheiat o
    pensie facultativa, iar aproximativ 200.000 de persoane detin acum
    un astfel de produs. Criza a avut o influenta vizibila, avand in
    vedere ca multi dintre contributori aveau trecut in pachetul
    extrasalarial un astfel de beneficiu, platit de angajator. Odata cu
    regandirea pachetelor salariale, au fost eliminate o serie de
    beneficii, printre care si pensiile facultative. Desi aveau
    posibilitatea de a prelua platile lunare in locul angajatorului,
    multi dintre beneficiari au decis sa opreasca platile, care vor fi
    reluate, cel mai probabil, odata cu calmarea apelor in
    economie.

  • Eureko si GarantiBank, parteneriat pentru pensii private

    “Suntem incantati sa includem pensiile private in gama noastra
    de produse si servicii, mai ales ca intentionam sa oferim o
    abordare de tip <<one stop shopping>> clientilor
    nostri”, a declarat Okan Yurtsever, director de retail
    banking&bancassurance, GarantiBank va distribui prin reteaua
    proprie de agentii pensii private obligatorii si facultative,
    administrate de Eureko.

    “Eureko si GarantiBank au deja o intensa relatie de colaborare
    in Turcia, iar aceasta initiativa reprezinta o evolutie fireasca a
    acestui parteneriat”, spune Shaun Russell, directorul comercial al
    Eureko in Romania.

  • Fondurile de pensii, pe plus dupa an de criza

    De altfel, fondurile de pensii private obligatorii au obtinut in
    ultimul an randamente semnificativ mai bune decat toate
    instrumentele financiare cu venit fix, in care au investit circa
    90-95% din active. De exemplu, randamentul mediu al titlurilor de
    stat emise in aceeasi perioada (31 august 2008-31 august 2009) a
    fost de aproximativ 11%. in acelasi timp, obligatiunile municipale
    existente si nou-emise au furnizat un randament mediu de circa 14%,
    in timp ce obligatiunile supranationale si obligatiunile
    corporative au avut, in ultimul an, randamente medii ponderate de
    8,57, respectiv 8,84%. |n aceeasi perioada de un an, bancile au
    remunerat depozitele in lei ale populatiei cu o dobanda medie
    estimata la 13,47%.

    In aceste cinci clase de active, fondurile de pensii private
    obligatorii au investit in ultimul an circa 90-95% din active.
    Restul banilor au fost investiti in actiuni si fonduri mutuale,
    care au ajutat mai ales in 2009 la cresterea perfomantei fondurilor
    de pensii.

    Fondurile de pensii facultative au obtinut in ultimul an un
    randament mediu de 10,65%, de peste doua ori mai mare decat rata
    inflatiei din aceeasi perioada. Performanta ceva mai redusa fata de
    cea a fondurilor de Pilon II se explica prin ponderea mai ridictta
    a actiunilor in portofoliile fondurilor facultative.

    “Mai ales pe Pilonul II de pensii private obligatorii, aceste
    randamente recomanda revenirea inca din 2010 la calendarul initial
    de contributii, adica 3%, nu 2,5% din salariul brut al
    participantilor. |n plus, ce rost au aceste randamente de 10%-15%,
    daca le asezam peste contributii de 400-500 de lei pe an, asa cum
    sunt acum in Pilonul II?”, a comentat Crinu Andanut, presedintele
    APAPR, rezultatele obtinute de fondurile de pensii private in
    primul an de criza.

    Pana la sfarsitul lunii august 2009, cele 12 fonduri de pensii
    private obligatorii au colectat de la CNPAS contributii brute
    totale in valoare de peste 1,7 miliarde de lei. La sfarsitul lunii
    august, activele nete ale fondurilor erau de 1,85 de miliarde de
    lei. Diferenta o reprezinta profitul net realizat de fonduri pentru
    participanti, adica 132,83 demilioane de lei. Tot la sfarsitul
    lunii august, fondurile de pensii obligatorii aveau un numar total
    de 4,82 de milioane de aderenti, dintre care 4,42 de milioane erau
    participanti activi (cu cel putin o contributie virata, din cele 16
    de pana acum).

    In acelasi timp, cele 13 fonduri de pensii private facultative
    aveau un numar total de aproape 175.000 de participanti si
    gestionau active nete in valoare de 161,2 milioane de lei.

  • Fuziunile Prima Pensie si OTP cu BCR Fond de Pensii au primit autorizarea prelabila

    Participantii care nu sunt de acord cu noile conditii ale
    fondului absorbant se vor putea transfera fara penalitati de
    transfer la orice alt fond de pensii administrat privat, in termen
    de 90 de zile calendaristice de la data publicarii anuntului
    privind fuziunea. Fuziunea se va putea finaliza ulterior acestui
    termen de trei luni.

    Procesul de autorizare a fuziunii in sistemul de pensii private
    – Pilonul II – cuprinde doua etape, prealabila si
    definitiva..Autorizarea definitiva a fuziunii va putea fi decisa
    numai dupa consultarea participantilor cu privire la noile conditii
    ale fondului absorbant.

    Administratorul fondului absorbit are obligatia de a trimite
    participantilor, in scris, cu confirmare de primire, noile conditii
    ale prospectului fondului absorbant si de a ii informa asupra
    posibilitatii de transfer fara penalitati.

    Preluarea participantilor care nu s-au transferat, cat si
    preluarea activelor ramase dupa transferul participantilor la alte
    fonduri de pensii administrate privat se vor efectua dupa tbtinerea
    autorizarii definitive a fuziunii, atunci cand va incepe derularea
    efectiva a operatiunii de fuziune a fondurilor de pensii
    administrate privat.

  • Ponderea pensiilor private din PIB in Romania

    In total, la sfarsitul anului trecut, cetatenii celor 30 de state membre OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) aveau economii sub forma pensiilor private in valoare de circa 15-16 mii de miliarde de dolari. Intre acestea, Elvetia, Olanda si Islanda au cele mai consistente economii pentru pensionare, activele fondurilor de pensii private depasind valoarea Produsului Intern Brut.

    In Australia, ponderea pensiilor private in PIB este de 92%, in Marea Britanie ajunge la 79%, iar in Finlanda, Statele Unite ale Americii si Canada depaseste 50%. Dintre statele din Europa Centrala si de Est, cele mai multe economii pentru pensionare le au Polonia (11% din PIB), Ungaria (9,6%), Cehia (5,2%) si Slovacia (4,7%). Spre comparatie, ponderea din Romania este de doar 0,18% din PIB. „Economisirea privata pentru pensie reprezinta un indicator atat pentru bunastare, cat si pentru gradul de dezvoltare al unui stat. In mod evident, statele dezvoltate, in marea lor majoritate culturi occidentale, au pus accent in ultimele decenii pe stimularea pensiilor private, care aduc bunastare si mai multa liniste si siguranta indivizilor.

    Mai mult, fondurile de pensii private joaca un rol hotarator in aceste state, investind si alocand mai bine resursele economice, stabilizand pietele financiare si completand veniturile pe care oamenii le obtin din pensiile de stat, care sunt tot mai mici si mai nesigure”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, datele publicate de OECD. "In acest moment, cea mai importanta masura pe care statul trebuie sa o ia este revenirea inca din 2010 la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II – pensiile private obligatorii – adica virarea unei contributii de 3%, nu de 2,5%, catre conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanti activi din sistem", a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR.

  • Radu Craciun, Eureko: Oamenilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca

    “Numarul celor care vor contribui in mod constant la pilonul 2 de pensie va scadea, o parte din clienti pierzand locurile de munca sau intrand in somaj tehnic. Cu privire la pilonul 3 firmele nu sunt interesate sa furnizeze angajatilor astfel de servicii”. Interesul pentru astfel de produse va scadea, potrivit lui Craciun, pentru ca clientilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca si ca efectele crizei vor fi resimtite mai mult din toamna.
    “O masura importanta e sa ne intoarcem la graficul de crestere al contributiilor la pensiilor private de pensii. Se spera ca la anul va creste contributia de la 2% la 2,5%”. Pe de alta parte, crede Craciun, Ministerul de finante ar trebui sa se finanteze prin titluri cu maturitati mai lungi, care sa depaseasca 5 ani, pentru ca dobanzile pe termen scurt si mediu sunt in scadere “si asftel devine din ce in ce mai interesant sa investesti”.

     

  • Contul bancar, creditul si asigurarea, reteta bancherilor pentru profituri

    O matrice clara de adunari, scaderi si permutari, comuna pentru toate companiile din sistemul financiar si care sa arate cat de mare este apetenta romanilor pentru produsele financiare inca nu exista. Cu toate acestea, nu este foarte greu de conturat combinatia standard pentru clientul roman. “Printre cele mai uzuale produse financiare se numara creditele bancare si asigurarile de raspundere civila auto, mai ales ca acestea au si o componenta obligatorie”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Exista, pe de alta parte, peste 4,35 mil. participanti la sistemul de pensii private obligatorii pentru care s-au virat contributii – astfel incat, in mod sigur, pensia privata e unul dintre produsele financiare cele mai comune in randul populatiei angajate. Acelasi lucru il putem spune si despre contul curent – cel mai vandut produs al bancilor, “caruia ii poate fi atasat un card si un descoperit de cont si/sau un credit de consum. Dar combinatia cea mai frecventa este cont curent-card-descoperit de cont”, enunta Rozaura Stanescu, directorul executiv delegat al departamentului de strategie si marketing din cadrul BRD-Groupe Société Générale. Luate separat, pe fiecare dintre cele trei mari categorii in parte – banci, asigurari si pensii – lucrurile arata putin mai clar. De departe, bancile par sa starneasca apetitul cel mai solid pentru astfel de produse, in timp ce asigurarile si fondurile de pensii inca au o baza de clienti limitata. Exceptie face doar pilonul II de pensii (obligatorii), care a atras peste 4,7 milioane de participanti.

    “La inceputul relatiei cu banca, un client standard detine un card si un descoperit de cont, adesea incadrate intr-o conventie”, explica Rozaura Stanescu. “Cand relatia se extinde la trei-patru produse, avem de obicei de-a face cu o clientela mai dinamica, pentru care timpul este important. Pentru acestia, produsele de internet si mobile banking sunt foarte importante.” Un client ajuns la maturitate incepe deja sa economiseasca si contului i se adauga, in acest caz, si un produs de economisire. Astfel, in versiunea “pachet”, un client poate ajunge si la sase produse. “In general, se recomanda ca nu mai mult de 25% din venituri sa fie destinate unui mix de produse financiare”, sustine Shah Rouf, CEO al Aviva Group Romania.

    In ceea ce priveste segmentul asigurarilor de viata, cele mai vandute tipuri de polite sunt cele pentru credite, impuse de banci, cu rolul de a proteja atat beneficiarul, cat si pe mostenitorii acestuia. Daca se intampla un eveniment neprevazut pe durata contractului de creditare, iar familia se afla in imposibilitatea de a mai plati creditele catre banca, diferenta creditului ipotecar ramas este preluata de compania de asigurari de viata. “Celelalte tipuri de asigurari, care includ atat produse de economisire, cat si de protectie, sunt incluse de majoritatea clientilor in categoria cheltuielilor optionale, iar perceptia si intelegerea acestor produse joaca un rol major in abordarea financiara”, constata Shah Rouf.

    Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor de viata in Romania este inca foarte mic – 0,4% din PIB; in Germania, de pilda, gradul de penetrare este de 3,1%. “Nu trebuie sa uitam insa ca piata de asigurari din Romania a demarat abia dupa Revolutie, iar in Germania are o istorie de peste 100 de ani”, completeaza Cornelia Coman. In plus, salariul mediu pe economie este inca scazut (aproximativ 400 de euro pe luna), iar preturile la anumite bunuri si servicii sunt similare celor din Europa de Vest, astfel ca e greu de alocat bani si pentru asigurari.

     

  • INVESTITII: Randamente mari cu riscuri mici – VIDEO

    Performanta pietei de pensii private din Romania se dovedeste remarcabila in conditii foarte dificile in economie si pe pietele financiare, sustine Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii. Mai exact, administatorii fondurilor din pilonul II (PII – pensii private obligatorii) au avut in primul semestru un randament mediu ponderat de 7% si au depasit cu putin nivelul inregistrat de fondurile de pensii facultative, al treilea pilon al sistemului (PIII), care au avut o performanta de 6,94%. Aceste rezultate au fost realizate in conditii de risc minim pentru participanti, avand in vedere ca mai mult de jumatate din portofoliile de investitii ale administratorilor inseamna titluri de stat, cele mai sigure si mai prudente instrumente de investitii in momentul de fata.

    Astfel, investitiile fondurilor de pensii private obligatorii in titluri de stat se situau, dupa primele sase luni ale anului, la aproape 55% din totalul investitiilor, in timp ce obligatiunile corporative au atras 26,6% din investitiile administratorilor. “Avem un comportament investitional de grup, de aceea portofoliile de investitii sunt atat de asemanatoare. Prea asemanatoare, pentru gustul meu”, spune Andanut. Din punctul sau de vedere, dar si al celorlalti administratori din piata, inca nu exista suficient curaj sau suficiente optiuni pentru a crea portofolii “indraznete”, in care investitiile in actiuni, spre exemplu, sa se ridice la un procent semnificativ din portofoliul total, de aproximativ 20-30% sau chiar mai mult.

    Potrivit lui Dorin Boboc, directorul de investitii de la Allianz-Tiriac, pentru urmatorii trei-cinci ani nici nu ar trebui sa ne asteptam la schimbari foarte mari. Ierarhia si ponderea instrumentelor de investitii vor ramane foarte asemanatoare cu ceea ce vedem acum. Tot el spune insa ca, pana atunci, unul dintre putinele elemente care vor aduce diversitate consta in posibilitatea pe care incep sa o aiba fondurile de a investi in titluri de stat straine care, in majoritatea cazurilor, ofera randamente mai bune decat cele de la noi. Un semnal incurajator, desi timid, este reorientarea fondurilor catre noi motoare de crestere fata de sfarsitul anului trecut: de la titluri de stat si conturi bancare au inceput sa fie mai deschise la investitiile in obligatiuni emise de companii si actiuni. Aceasta deschidere s-a facut pe o strategie prudenta, concentrata pe randamentul foarte bun in conditii de risc minim.

    Pe langa imaturitatea pietei, administratorii mai au o explicatie pentru deciziile investitionale pe care le iau: trebuie, cu orice pret, sa-si pastreze clientii. “Noi avem afaceri cu rezultate pe termen lung, dar daca participantii vad, chiar si dupa un an-doi de activitate, ca nu ai performante bune, risti sa-i pierzi si sa se transfere la alt fond”, spune Crinu Andanut. Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, care detine pozitia de lider de piata, cu o cota de peste 33%, adauga ca o presiune la fel de mare vine din partea incercarilor din ultimul timp de a se introduce randamentul minim garantat. “Chiar si fara aceasta obligativitate, fondurile de pensii au aratat ca pot avea randamente nu egale cu inflatia, ci chiar mai mari”, comenteaza ea.

    Pentru pilonul II, fondurile au obtinut in ultimul an, din iunie 2008, un randament mediu ponderat de 13,54%, iar media anuala de la lansarea sistemului, in mai 2008, a fost de 12,91%, respectiv de 6,56%, adica peste nivelul inflatiei. Media anuala a pilonului III, de la lansarea din 2007, a fost de 5,8%. Si la fondurile de pensii facultative, directorii de investitii au jucat aceeasi carte: portofolii prudente, in care titlurile de stat reprezinta cele mai importante instrumente. “Pentru pilonul III suntem sub asteptarile dinaintea crizei, dar ne mentinem in graficul contextului actual. Oricum, pentru acest an, nu am estimari pozitive”, mentioneaza presedintele APAPR.

    In prima jumatate a anului, numarul total de aderenti la sistemul de pensii private obligatorii a crescut cu 5,4%, adica cu 243.694 de noi participanti, in timp ce administratorii fondurilor de pensii facultative au atras 18.864 de participanti, crescand numarul total cu 12,5%. La sfarsitul lunii iunie, pilonul II cumula 4,775 milioane de participanti, iar pilonul III – 169.609. De la momentul zero al pietei de pensii private obligatorii si pana acum, fondurile au realizat un profit net de 74 de milioane de lei pentru participanti. In ceea ce priveste evolutia conturilor goale, numarul celor fara nicio contributie de la start a scazut de la 11% la 8,7%, dar numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii a crescut de la 24% la 29%, din cauza cresterii somajului si a dificultatilor financiare prin care trec angajatorii.

    Politica investitionala pentru pensiile private
    Primele 10 fonduri de pensii private

  • In februarie, au fost virate circa 29 de milioane de euro, pe Pilonul II de pensii

    Potrivit buletinului lunar al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in luna februarie 2009, au fost virate contributii in valoare de circa 29 de milioane de euro pentru aproximativ 3,449 milioane de participanti. Acealsi raport arata ca numarul de contributori la sistemul de pensii private si facultative a crescut cu 1,82% pentru PII, respectiv 2,49% pentru PII, fata de luna anterioara. Astfe, in Pilonul II erau 4,2 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem – mai 2008, din totalul de 4,64 milioane de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Acest numar reprezinta 88% din efectivul total al salariatilor din România.

    Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost, in februarie, de circa 251 de milioane de euro, cu 13,36% mai mari fata de luna ianuarie 2009. Pe parcursul lunii februarie 2009, administratorii fondurilor de pensii private au pastrat tendintele anului trecut si au continuat sa investeasca preponderent in active cu grad scazut de risc. In ceea ce priveste Pilonul III, de pensii facultative, la finalul lunii februarie, 158.790 de participanti contribuiau la cele 10 fonduri de pensii facultative, administrate de 8 companii, in crestere cu 2,49% fata de ianuarie 2009 si de circa 2,2 ori fata de februarie 2008.

    Pentru 57% dintre participanti, contributiile au fost platite de catre angajatori, 31% dintre participanti au platit singuri contributiile, iar circa 12% dintre participanti au platit contributiile impreuna cu angajatorii lor. Activele nete au inregistrat o crestere constanta in februarie 2009, ajungand la aproximativ 23 de milioane de euro, cu 8,15% mai mari fata de luna ianuarie 2008 si de 3,7 ori mai mari decat cu un an in urma. Si in cazul Pilonului III, s-au pastrat tendintele semnalate anul trecut. Investitiile fondurilor de pensii facultative au fost preponderent in active cu un grad de risc scazut: circa 65,48% au fost reprezentate de titluri de stat, obligatiuni municipale.
     

  • CSSPP a autorizat prealabil fuziunea fondurilor BCR Pensii si Omniasig Pensii, pe Pilonul II

    Procesul de autorizare a fuziunii celor doua fonduri din Pilonul II cuprinde doua etape, prealabila si definitiva. Astfel, autorizarea definitiva a fuziunii va putea fi decisa numai dupa o consultare a participantilor cu privire la noile conditii ale fondului absorbant. Administratorii fondurilor care fuzioneaza trebuie sa faca public anuntul de fuziune a celor doua fonduri de pensii administrate privat prin publicarea acestuia in cel putin doua cotidiane de circulatie nationala si pe site-urile celor doi administratori. De asemenea, administratorul fondului absorbit va trimite participantilor, in scris, cu confirmare de primire, noile conditii ale prospectului fondului absorbant si ii va informa asupra posibilitatii de transfer fara penalitati.

    Astfel, in termen de 90 de zile calendaristice de la data publicarii anuntului privind fuziunea, participantii care nu sunt de acord cu noile conditii ale fondului absorbant se vor putea transfera fara penalitati de transfer la un alt fond de pensii administrat privat. Incepand cu data comunicarii deciziei de autorizare prealabila a fuziunii fondurilor de pensii, administratorului ii este interzisa incheierea de noi acte individuale de aderare la fondul de pensii absorbit. Consiliul CSSPP a mai decis, astazi, avizarea Bancii Romanesti, membra a Grupului national bank of Greece, ca depozitar pentru fonduri de pensii administrate privat si pentru fonduri de pensii facultative. Pe piata pensiilor private activeaza, in prezent, cinci depozitari in sistemul pensiilor administrate privat si patru depozitari in sistemul pensiilor facultative.