Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
lunii iunie.
In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
de colectare a veniturilor.
Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
respecte.
Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
Telekom, care detine 30%.
ESTE GRECIA SOLVABILA?
Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
reevaluarea lor.
Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
cele de anul acesta”.
Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.
(CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
furnizate de CMA Datavision)
Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
aflate in proprietatea statului.
Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
reduceri de salarii si pensii”.
