BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Gregg L. Semenza, Peter J.Ratcliffe şi William G.Kaelin sunt laureaţii Nobel pentru medicină 2019

    Cei trei cercetători au fost premiaţi pentru descoperirile privind ”modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu”.

    William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza au identificat mecanismele moleculare prin care sunt reglate la nivel genetic răspunsurile organismului la variaţiile nivelului de oxigen”. Printre aplicaţiile descoperirilor lor se numără şi posibilitatea stopării dezvoltării diferitelor tipuri de tumori canceroase.

    William G. Kaelin Jr s-a născut în 1957 la New York. Are propriul său laborator de cercetare la Dana-Farber Cancer Institute şi este profesor la Harvard Medical School din 2002. Lucrează la Howard Hughes Medical Institute din 1998.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevărul despre ţigările electronice. Este suficient să vapaţi o singură dată ca să se întâmple acest lucru

    Vaparea, adică procesul de inhalare a aburilor creat de ţigările electronice, poate afecta vasele de sânge, să reducă ritmul circulaţiei sângelui şi să creeze toxine periculoase, potrivit unui studiu recent care a apărut în publicaţia Radiology.
    Studiul relevă faptul că odată cu transformarea lichidului în vapori, căldura creată transformă componentele acestui lichid în particule toxice, care afectează vasele de sânge.


    Pentru derularea studiului, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Perelman din Pennsylvania au efectuat un RMN pe 31 de non-fumători sănătoşi atât înainte, cât şi după ce au vapat ţigări electronice, fără nicotină. Participanţii la studiu au inhalat de 16 ori, timp de câte trei secunde, vaporii ţigărilor electronice care aveau arome de tutun şi îndulcitor, potrivit NBC News.

    Cercetătorii au descoperit că după vapare, ritmul circulaţiei sângelui a scăzut în artera femurală – principala arteră care „livrează” sânge spre coapse şi picior. De fapt, participanţii la studiu au avut o circulaţie mai proastă, artere mai puţin flexibile şi mai puţin oxigen în sângele lor.„Rezultatele studiului nostru combat ideea că vaparea ţigaretelor electronice nu este dăunătoare”, spune Felix Wehrli, cel care a condus studiul, potrivit Wired. Mai exact, cercetătorii au o observat o reducere cu 34% a dilatării arterei femurale. Au observat de asemenea că vaparea a condus la o reducere cu 17,5% a ritmului de circulaţie a sângeului şi cu 20% a oxigenului din vene, potrivit unei declaraţii de presă.


    Autorul studiului, Alessandra Caporale, a spus într-o declaraţie de presă că aceste descoperiri sugerează faptul că vaparea poate cauza schimbări importante în componenţa interioară a vaselor de sânge. „Ţigaretele electronice sunt promovate ca fiind deloc dăunătoare, iar mulţi utilizatori sunt convinşi că doar inhalează vapori de apă”, a spus Caporale într-o declaraţie. „Dar solvenţii, aromele şi aditivii din lichidul folosit, după evaporare, expun utilizatorii asupra multor riscuri pentru tractul respirator şi vasele de sânge.”

    Ideea că ţigaretele electronice nu sunt dăunătoare a început să genereze reacţii negative pentru promovarea în acest fel după ce copii au început să inhaleze lichidele dulci. Recent, aproximativ 100 de adolescenţi din 14 state americane au raportat probleme cu plămânii după vapare, inclusiv unele care au generat internarea, potrivit organizaţiei EcoWatch. Problema a devenit atât de gravă încât Centrul pentru Controlul Bolilor (Centres for Disease Control) din Statele Unite va lansa o investigaţie asupra consecinţelor de sănătate ale fumării ţigărilor electronice. În timp ce anumiţi doctori cred că  vaparea este mai sănătoasă pe termen lung, efectele necunoscute pe o perioadă mai lungă ale inhalării aromelor, particulelor, metalelor şi altor componente incluse în ţigările electronice ridică îngrijorări, scrie CNN.

    În primăvara acestui an, un alt studiu publicat de CNN a indicat faptul că aromele ţigărilor electronice sau sucurile folosite pentru acestea au efecte toxice, inclusiv referitoare la supravieţuirea celulelor. „Să inhalezi substanţe chimice în plămâni este periculos”, a spus Erika Sward, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane a Plămânilor (American Lung Association), care nu recomandă nimănui să folosească ţigări electronice, scrie Wired.

    „Nimeni nu ştie ce va face inhalarea acestor vapori în mod repetat. Este un experiment, sincer”, a spus Dr.Robert Jackler, fondatorul unei organizaţii care cercetează modul în care se promovează producătorii de produse din tutun (Stanford Research Into the Impact of Tobacco Advertising), la o audiere care a avut loc în iulie. „Vom afla, peste ani, rezultatele acestui experiment”, concluzionează el.

     

  • Povestea antreprenorului care a inventat produsele folosite astăzi de milioane de şoferi

    John Boyd Dunlop s-a născut pe 5 februarie 1840 în Scoţia, la o fermă din Dreghorn, North Ayrshire. În 1867 s-a mutat în Irlanda, pentru a studia medicina veterinară în cadrul Universităţii din Edinburgh, meserie pe care o practica deja de acasă de peste zece ani. În 1871 s-a căsătorit cu Margaret Stevenson şi au avut împreună un fiu şi o fiică. Pentru o perioadă, a condus o clinică veterinară în localitatea Downpatrick alături de fratele său, James Dunlop.

    În octombrie 1887, folosindu-şi cunoştinţele în lucrul cu cauciucul, John Dunlop a inventat în curtea casei o anvelopă pneumatică pentru tricicleta fiului, care a funcţionat mai bine decât se aşteptase. Ulterior, a îmbunătăţit calitatea acestora şi a fabricat o serie de anvelope mai mari, pentru biciclete. Pe 7 decembrie 1888 Dunlop a obţinut un brevet pentru invenţia sa. Nu ştia însă că un alt scoţian, Robert William Thomson, pantentase deja o anvelopă pneumatică în 1846. Ciclistul Willie Hume a fost primul client al antreprenorului şi cel care a demonstrat calităţile roţilor Dunlop în 1889, când a câştigat şapte curse de biciclete din Irlanda iar mai apoi în Anglia cu o bicicletă dotată cu noile anvelope. Printre cei învinşi în cursă se afla şi fiul preşedintelui Asociaţiei Cicliştilor Irlandezi, Harvey Du Cros, care a întrezărit oportunitatea de a porni un business de succes şi s-a asociat cu Dunlop, punând bazele companiei Pneumatic Tyre and Booth’s Cycle Agency.

    Antreprenorul a fost de acord să îi vândă drepturile asupra invenţiei sale lui Du Cros pentru o sumă de bani nu foarte importantă şi o mică parte din acţiuni.
    La doi ani distanţă însă, Dunlop a fost informat oficial că patentul era invalid deoarece William Thomson patentase deja anvelopa pneumatică în 1846 în Franţa, iar în 1847, în Statele Unite. În 1895 Dunlop s-a retras din companie.

    Un an mai târziu, Du Cros a vândut întregul business omului de afaceri britanic Terah Hooley pentru 3 milioane de lire sterline. Hooley a reorganizat compania şi a vândut-o pentru 5 milioane de lire sterline. Du Cros a rămas însă la conducerea acesteia până la moartea sa. Producţia de anvelope Dunlop pentru automobile a început abia după 1900, când inventatorul era deja retras, iar în 1910 au fost create primele anvelope pentru aeronave.

    Încă din copilărie, Dunlop a aflat că se născuse prematur, cu două luni înainte de termen, aşa că s-a autosugestionat de-a lungul anilor că are o stare de sănătate precară şi a acţionat în consecinţă. Cu toate acestea, nu a avut nicio problemă de sănătate până la vârsta de 81 de ani, când a contactat o răceală şi a murit pe neaşteptate, în Dublin, pe 23 octombrie 1921. Un bulevard din oraşul Campinas din sudul Braziliei a fost numit după el; fabrica de anvelope Dunlop avusese acolo sediul în 1953. În 2005, antreprenorul a fost inclus în Automotive Hall of Fame.

    În 1985 compania a fost fragmentată, dar sub brandul Dunlop s-au produs în continuare anvelope şi alte piese pentru producţia auto, aerospaţială, industrială şi sportivă din întreaga lume. În prezent brandul Dunlop este deţinut majoritar de Goodyear, companie cu venituri anuale de peste 5,3 miliarde de dolari.

  • Diagnostic pentru cinci ţări

    În ultimii ani afacerea a înregistrat creşteri constante de două cifre şi ne aşteptăm să avansăm în acelaşi ritm în continuare”, descrie Laurenţiu Luca evoluţia businessului de care este responsabil. El ocupă rolul de managing director pentru Europa de Sud-Est al Synevo, după ce anterior a condus businessul suedezilor timp de aproximativ doi ani pe piaţa locală. Cu promovarea recentă, a devenit responsabil de un business care ajungea la finalul anului 2017 la o valoare cumulată de 57 de milioane de euro şi o echipă de peste 1.600 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte Synevo România, afacerea a înregistrat în 2017 venituri de 46,9 milioane de euro, în creştere cu 18,3% faţă de anul anterior, iar numărul total de angajaţi a ajuns la 898. Datele mai recente arată că în primele trei trimestre ale anului trecut, Synevo România a ajuns la venituri de 39,4 milioane de euro, iar creşterea previzionată pentru întreg anul 2018 era tot de două cifre.

    Potrivit lui, funcţia dobândită anul trecut trece însă dincolo de cifre şi presupune o administrare eficientă a operaţiunilor Synevo din această regiune, compusă din România, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Georgia, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a grupului Medicover. De asemenea, rolul presupune şi identificarea oportunităţilor de piaţă care să ajute la extinderea businessului de laborator în regiune. „Un alt obiectiv de management al grupului Medicover, în ultimii ani, a fost integrarea operaţiunilor din ţările din regiune, astfel încât să ofere acces la tehnologii de ultimă generaţie şi teste de diagnostic avansat la un preţ accesibil, comparativ celor din Europa de Vest”, explică executivul. Compania oferă în prezent în această regiune peste 2.000 de tipuri de servicii, care au ajuns la peste 18 milioane de teste anual.

    Cum a ajuns însă să conducă acest business?

    Laurenţiu Luca povesteşte că alegerea medicinei este rezultatul unei întâmplări fericite, în contextul în care el visa la o carieră militară, în aviaţie sau marină. „Din cauza unui membru al familiei care fugise din România prin anii 80, dosarul meu de admitere la liceele militare a fost respins, deoarece nu prezentam încredere pentru armata acelor vremuri.” Astfel, a fost nevoit să aleagă, în lipsa altor opţiuni, să îşi continue educaţia la Liceul Sanitar din Constanţa, iar apoi la Facultatea de Medicină din acelaşi oraş, devenind pasionat de acest domeniu. „Însă, trebuie să recunosc, eram interesat în egală măsură şi de ideea de business, la modul general”, îşi aminteşte el. 

    Motivat şi de oportunităţile din perioada anilor ’90, povesteşte că în 1998 şi-a început cariera în domeniul promovării şi vânzării de produse farmaceutice, continuând apoi această activitate în diverse roluri şi companii, până în anul 2010, când a luat prima dată contact cu Synevo.

    Nu percepe trecerea de la profesia de medic spre cea de lider în domeniul farmaceuticelor drept una subită şi o descrie mai degrabă ca pe o evoluţie dinspre un număr limitat de pacienţi până la rezultate mai profunde în îngrijirea pacienţilor, dar şi a oamenilor sănătoşi.

    „Percepţia generală este aceea că medicina tratează oamenii bolnavi, însă eu cred că medicina este şi pentru oameni sănătoşi sau pentru cei care doresc să-şi menţină o stare bună de sănătate. Cred că evoluţia mea profesională a urmat acest traseu, de la pacienţi la oameni sănătoşi, de la tratamente la diagnostic preventiv, o evoluţie profesională neplanificată în prealabil, aşa cum poate părea acum, când povestesc despre ea”, explică el.

    De altfel, îşi autodescrie rolul drept unul care poate influenţa disponibilitatea unor proceduri de diagnostic care să contribuie la menţinerea stării generale de sănătate, nu doar la o diagnosticare corectă.

    Şi fiindcă activează în acest domeniu de mai bine de 15 ani, şi-a formulat şi câteva păreri ferme despre evoluţia sistemului.

    „Sistemul medical românesc, în ansamblu, este un conglomerat de unităţi sanitare de diverse specializări, care trebuie să asigure asistenţă medicală corectă pentru pacienţi, teoretic. În realitate, avem spitale conduse şi finanţate corespunzător, care produc performanţă, însă avem şi exemple concrete de management defectuos”, descrie Laurenţiu Luca sistemul medical românesc.

    Din punctul lui de vedere, există o nealiniere între conducerea locală a unor unităţi sanitare şi strategia naţională care prevede asigurarea unei sănătăţi corespunzătoare a populaţiei, care are mai multe cauze: finanţare insuficientă, uneori management defectuos, implicaţii sociale avute în comunităţile locale sau lipsa unor indicatori corecţi de evaluare a eficienţei cheltuirii fondurilor de sănătate. „De exemplu, indiferent de cât de mult ne-am strădui noi să organizăm sistemul în cel mai bun mod posibil, nu vom putea avea calitate vestică atât timp cât avem cel mai mic buget alocat pentru sănătate din întreaga Uniune Europeană”, consideră Laurenţiu Luca.

    Executivul citează cel mai recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care arată că România alocă anual pentru sănătate 983 de euro pe cap de locuitor, fiind pe ultimul loc în Europa. Alături de România, pe penultimul loc, este Bulgaria, cu o sumă de 1.234 de euro (care este totuşi cu peste 25% mai mult decât ceea ce alocă România).

    „Sigur, situaţia este mai complexă decât o arată cifrele statistice, însă, în realitate, ştim că nu se poate face medicină performantă cu fonduri insuficiente. Corecţia salarială din sistemul public, pentru medici şi personalul medical este una benefică, însă ea nu rezolvă probleme structurale de performanţă decât, poate, pe termen scurt”, punctează Luca. 

    Din punctul lui de vedere, trebuie aplicate strategii coerente pe termen lung, urmărind exemple de succes din alte ţări, care au dovedit că pot obţine performanţe medicale. „Până la urmă, ştim cu toţii că, fără educaţie şi sănătate, toţi vom avea de pierdut, atât acum cât şi-n viitor.”

    Laurenţiu Luca spune că este dificil de surprins în câteva rânduri diferenţele dintre cele cinci pieţe pe care le coordonează, însă a observat că toate au un numitor comun: „Nevoia pacienţilor de a avea acces la analize medicale de calitate şi la o ofertă variată de teste, care porneşte de la testele uzuale şi ajunge până la cele mai avansate (inclusiv genetică, histopatologie, biologie moleculară)”.

    Observă că fiecare dintre aceste ţări are sisteme diferite de finanţări publice, care oferă, mai degrabă, pentru pacienţi un acces limitat la servicii de calitate. De exemplu, în Serbia, sistemul public de sănătate nu contractează teste de laborator cu operatorii privaţi, oferind pacienţilor doar analizele medicale de bază prin sistemul public de sănătate. „Or, de cele mai multe ori, oferta de servicii publice este limitată, iar noi putem suplimenta cererea pieţei printr-o ofertă de teste avansate. În alte ţări lucrurile stau diferit, iar acolo putem suplimenta oferta şi lipsa alternativelor de diagnostic din sistemul public prin servicii de calitate”, precizează executivul.

    În ceea ce priveşte Synevo, strategia companiei implică menţinerea nivelului de investiţii alocat pentru dezvoltarea reţelei de laboratoare şi de puncte de recoltare, astfel încât să îmbunătăţească accesul clienţilor la servicii de laborator în toate ţările din regiunea Europei de Sud-Est. În acelaşi timp, şi-au propus să dezvolte liniile de diagnostic specializat (histopatologie, citologie şi genetică). „Credem că, prin investiţii continue în tehnologie, în educaţia oamenilor noştri şi asigurarea disponibilităţii serviciilor noastre recunoscute pentru calitatea lor, vom continua dezvoltarea în România şi în regiune, pe termen lung”, spune Luca, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiilor în aceste direcţii.

    Mai spune că vor beneficia şi de investiţiile făcute de grupul Medicover în Germania, unde compania a cumpărat anul trecut un centru pentru genetică umană şi diagnostic de laborator, ce va oferi acesul la o platformă de teste genetice avansate (pentru diagnosticul individualizat al unor patologii precum oncologie, afecţiuni ginecologice etc.)

    Când vine vorba de sfaturi pentru tinerii care care îşi încep cariera în domeniul serviciilor medicale, Luca numeşte asumarea riscurilor: „Cred că cel mai important, pe lângă obţinerea unui bagaj educaţional solid, este să caute oportunităţi profesionale şi să fie deschişi în a-şi asuma riscuri profesionale”. Precizează că nu se referă la identificarea unor oportunităţi în afara ţării, sau la a căuta soluţiile cele mai convenabile, ci la asumarea unor provocări care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională. Din punctul lui de vedere, primii 10 – 15 ani din cariera profesională sunt cei mai importanţi şi trebuie investiţi corespunzător – nu trebuie irosiţi.

    „Câştigul (material, emoţional, recunoaşterea profesională) apare după o perioadă solidă de succese profesionale. Nu sfătuiesc pe nimeni să caute scurtături, pentru că acestea nu există, iar dacă există, nu asigură succesul. Însă obţinerea succesului nu este echivalentă cu fericirea, astfel încât e important ca tinerii să-şi găsească împlinirea în ceea ce fac în primul rând.”

    Un sfert de secol de analize

    Divizia de laboratoare medicale Synevo, parte a grupului suedez Medicover, are o istorie pe piaţa locală de peste 24 de ani în medicina de laborator. Un reper important a fost inaugurarea, în 2010, a Laboratorului Central Synevo, de referinţă, gândit de la început ca un hub regional pentru ţările din Europa de Sud-Est.
    Anul trecut, Synevo a deschis în România 20 de puncte de recoltare, ajungând la 16 laboratoare şi la 98 de centre de recoltare în total, potrivit ZF.
    Medicover ocupă locul al treilea în piaţa de servicii medicale private din România, cu afaceri de 330 de milioane de lei în 2017, cifră care include şi veniturile Synevo. Liderul pieţei este MedLife, urmat de Regina Maria.

    Carte de vizită Laurenţiu Luca

    Este, din mai 2018, managing director al Synevo în Europa de Sud-Est;
    Din noiembrie 2016 a fost director general al Synevo România, iar între 2011  şi 2016 a fost directorul regional al companiei în Balcani şi Georgia;
    În 2003, şi-a început cariera în domeniul farmaceutic, ca reprezentant medical, şi a lucrat timp de câţiva ani în compania farmaceutică Ipsen Pharma;
    A absolvit Universitatea Ovidius din Constanţa (Facultatea de Medicină) în 2001 şi are şi un MBA la The Open University, obţinut în 2007.

  • Dragoş Damian, CEO / Terapia a Sun Pharma Company: “Fără şcoli profesionale, fără legea internshipului, fără a (re) educa millennialIi de pe băncile şcolii că miza carierei nu este întotdeauna, vrei – nu vrei, să ai licenţă, masterat şi doctorat şi să n-ai ce face cu ele, angajatorii industriali vor deveni o specie pe cale de dispariţie”

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993
    ¶ Între anii 1999 şi 2004 a condus biroul reprezentativ al Menarini/Berlin Chemie
    ¶ În 2010, după o pauză de doi ani, a preluat pentru a doua oară conducerea Terapia Ranbaxy, unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice din România

  • Medicul român care a transformat criza într-un succes. Cum a reuşit să ajungă la afaceri de peste 40 de milione de euro în perioada în care toată lumea pierdea bani

    Dragoş Anastasiu: “Reputaţia este clădită nu doar pe educaţie şi experienţă, pe muncă, printr-un proces continuu de învăţare şi adaptare la condiţiile de piaţă existente, este şi rezultatul unor decizii care au dus la succes sau eşec.”

    Carte de vizită

     După terminarea liceului, s-a mutat în Germania, unde a studiat medicina la Universitatea
    J.W. Goethe din Frankfurt

     A lucrat ca medic la Spitalul Universitar St. Markus din Frankfurt

    A revenit în România în 1995 şi a fondat compania Touring Europabus România SRL, care după doi ani a devenit membră a reţelei de transport internaţional de persoane Eurolines

     Câteva momente importante din evoluţia grupului au fost cumpărarea agenţiei de turism Danubius Travel, urmată de încheierea parteneriatului cu liderul mondial în turism, TUI Travel Plc., dar şi extinderea în domeniul hotelier prin cumpărarea complexului Green Village din Sfântu Gheorghe

     Are o fiică de 19 ani şi este pasionat de sport, călătorii şi interacţiunea umană 

    CITESTE POVESTEA LUI DRAGOS ANASTASIU

  • O anomalie din piaţa muncii, scoasă la iveală de salariul minim diferenţiat: „Dacă un absolvent de medicină veterinară se angajează ca operator în fabrică, ar trebui sau nu să îi crească salariul?“

     Ce se va întâmpla însă cu licenţiaţii care primesc salariul minim, dar care sunt, pe hârtie, supracalificaţi pentru joburile pe care le au?
     
    „Să presupunem, de exemplu, că un absolvent al unei facultăţi de medicină veterinară se angajează ca operator la o instalaţie, eu neavând în companie o specialitate conformă cu studiile absolvite de el. În aceste condiţii, eu nu aş avea de ce să îi dau salariul minim pentru studii superioare, având în vedere că nici specialitatea lui nu e ce trebuie şi nici postul nu reclamă nevoia de studii superioare“, a explicat Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alum Tulcea.
     

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro