BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Un grup de medici a fondat o asociaţie de medicină preventivă, un sector unde statul întârzie să joace rolul dorit

    Un grup de medici a fondat Societatea Română de Medicină Preventivă (SRMP), organizaţie non-profit al cărei scop este promovarea medicinei preventive în ceea ce priveşte bolile oncologice şi cronice. Societatea se va concentra pe scăderea mortalităţii provocate de cancerul de col uterin şi de cancerul de sân, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de sân şi a celui de col uterin.

    “Dezvoltarea medicinei moderne din punct de vedere al posibilităţilor tehnice şi informaţionale, al integrării individului într-un program de monitorizare a stării de sănătate, screening şi profilaxie, dezvoltarea conceptului de colaborare interdisciplinară în abordarea diverselor patologii, impun şi în cazul cancerelor genito-mamare necesitatea actualizării planului de depistare şi monitorizare a condiţiilor preneoplazice, a populaţiei cu risc crescut, a formelor preclinice, precum şi o trecere la un nivel superior al abordării terapeutice prin prisma aplicării cunoştinţelor ştiinţifice dovedite, acumulate în decursul ultimilor ani”, a declarat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea, Preşedintele Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP) şi medic primar obstetrică ginecologie, cu 22 de ani de practică medicală. Ea este conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti  şi autoarea principală a trei monografii şi a douăzeci de capitole de carte medicală, a 350 de articole şi studii publicate în reviste  indexate în baze de date internaţionale.

    „Totodată, dezvoltarea societăţii şi a educaţiei medicale româneşti din ultimii 30 de ani va permite sistemului medical repolarizarea din zona de asistenţă medicală a cazurilor avansate de boală, spre zona de prevenţie primară şi secundară, în acord cu eforturile mondiale de creştere a duratei şi calităţii vieţii indivizilor populaţiilor a căror stare de sănătate va fi astfel major îmbunătăţită”, a mai precizat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea.

    Printre activităţile societăţii planificate pentru anul 2023 se numără organizarea unei serii de campanii de conştientizare şi informare despre cancerul de col uterin şi cancerul de sân, campanii ce au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii pacientelor printr-o diagnosticare mai rapidă, şi în faze mai puţin avansate a bolilor neoplazice/cronice,  îmbunătăţirea asistenţei socio- medicale în zonele rurale,  sprijinirea diagnosticării din timp a pacienţilor şi facilitarea unui tratament adecvat.

    România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prevenibilă.

    În Uniunea Europeană, procentajul femeilor între 20 şi 69 de ani care au realizat screeningul anual pentru cancerul de col uterin a crescut de la 54% la 60% în ultimul deceniu, aproape dublându-se în Franţa. Însă doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual, în timp ce în Austria şi Suedia proporţia ajunge la 80%.

    Mai mult, România este codaşă în ceea ce priveşte procentajul femeilor care au fost supuse screeningului pentru acest tip de neoplazie, prin realizarea unei mamografii femeilor între 50 şi 69 de ani.

    Misiunea SRMP este de a îmbunătăţi sănătatea individuală şi publică a populaţiei prin dezvoltarea şi diseminarea eficientă de programe şi campanii informative despre bolile cronice şi oncologice,  promovarea de strategii de prevenire şi gestionare a acestora, promovarea şi facilitarea de colaborării interdisciplinare, educaţie şi sensibilizarea comunităţilor de pacienţi.

    Printre fondatorii acestei societăţi se numără şi Dr. Dimitrie Pelinescu Onciul, Medic Primar Obstetrică Ginecologie, Dr. Corina Aurelia Zugravu, Medic primar Igiena Alimentaţiei şi Nutriţie, Conf. Dr. Nicolae Bacalbaşa,  Dr. Vlad Dima, Medic primar Neonatologie în cadrul Spitalului Clinic Filantropia Bucureşti şi Teodor Salmen, Medic rezident în Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, bolile cronice, precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii şi tulburările metabolice, precum diabetul de tip 2 şi obezitatea, constituie principala cauză de deces şi dizabilitate în România. Cu toate acestea, 40% dintre decesele cauzate de tumorile canceroase sunt considerate a fi prevenibile.

    .

     

  • Musk vrea să revoluţioneaze acum medicina: În şase luni vom instala cipul Neuralink în creierul unei fiinţe umane

    Scopul este de a permite persoanelor cu paralizie să-şi recapete abilităţile motorii.
     
    „Mă aştept ca primul cip Neuralink să fie testat pe un om în termen de şase luni”, este noul proiect ambiţios al antreprenorului vizionar Elon Musk. „Oricât de miraculos ar părea – a continuat Musk în aplauzele timide ale oamenilor din sală pentru prezentarea care a avut loc miercuri seară la Fremont, California – plănuim să redăm funcţionarea deplină a organismului celor cu măduva spinării rupte”.

    În cadrul evenimentului, Musk a prezentat alte două produse, pe lângă interfaţa creier-calculator: implantul care poate intra în măduva spinării şi poate restabili mişcarea la cineva care suferă de paralizie şi altul destinat îmbunătăţirii sau restabilirii vederii.

    Pentru a reuşi în acest demers, primul pas al Neuralink va fi introducerea implantului său cerebral de computer de mărimea unei monede în pacienţii umani în termen de şase luni. Musk însuşi a anunţat că discuţiile în curs dintre Neuralink şi Food and Drug Administration au decurs „destul de bine”.

    O maimuţă a jucat un joc video

    Înfiinţată în 2016, compania Neuralink a efectuat până acum doar teste pe animale. Cel mai recent a fost prezentat publicului în urmă cu peste un an: o maimuţă capabilă, datorită unui implant cerebral, să joace singur un joc video.

    Este un dispozitiv cu fire şi electrozi, cam de mărimea unei monede, care poate fi implantat în corpul uman şi „citeşte” undele cerebrale, care sunt apoi interpretate şi traduse de un dispozitiv extern.

    Neuralink, cu sediul în San Francisco Bay Area şi Austin, Texas, s-a concentrat încă de la înfiinţare să permită persoanelor cu paralizie să-şi recapete abilităţile motorii, dar şi pe boli degenerative ale creierului, cum ar fi Parkinson şi Alzheimer. 

    Promisiunile miraculoasă: Neuralink va da vederea celor născuţi orbi

    „Ma aştept ca primul cip al lui Neuralink să fie testat pe un om în termen de şase luni”, a declarat Elon Musk, fondatorul companiei, în cadrul unui eveniment în care antreprenorul însuşi a vorbit despre viitoarele aplicaţii ale tehnologiei dezvoltate de Neuralink: restabilirea vederii chiar şi la cei care s-au născut orbi şi readucerea la normal în cazul în care măduva spinării a fost fost ruptă.

     

  • Cum a reuşit o tânără din Oneşti sa îşi deschidă o afacere uriaşa după ce la început a lucrat ca jurnalist. Până acum, a investit 650 000 de euro în afacerea ei

    Originară din Oneşti, Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce a dat curs unei pasiuni începute încă din timpul liceului. Totuşi, inspirată de poveştile personajelor pe care le-a întâlnit în primii ani de carieră, a decis să îşi schimbe parcursul într-un domeniu de activitate ce părea cu totul nou – stomatologia. După 15 ani de practică şi de cursuri internaţionale, a deschis propria clinică, pe nişa serviciilor de ortodonţie. Iar după ce a acumulat experienţă în ambele domenii, a observat că acestea nu sunt chiar atât de diferite.

    Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce în urma unei apariţii la o staţie locală de radio, i-a fost propusă realizarea unei emisiuni pentru adolescenţi. A ales să îşi dezvolte această pasiune, iar în timpul facultăţii a lucrat atât în televiziune, cât şi în presa scrisă. A fost implicată sau a realizat proiecte editoriale pentru publicaţii din Cluj-Napoca, însă, în cele din urmă, a realizat că îşi dorea o schimbare profesională, pe care a identificat-o în studiul medicinei.

    După ce a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Cluj Napoca şi-a dorit încă de la început să fie antreprenor în acest domeniu, dar, totuşi, a realizat că trebuia ca mai întâi să atingă maturitatea profesională ca practician: „Am lucrat vreme de 15 ani în domeniu, deservind mii de pacienţi şi investind fără oprire în cursuri şi programe de dezvoltare profesională, aşteptând momentul în care să mă simt pregătită pentru calea antreprenoriatului”. Din parcursul ei nu au lipsit stagiile de pregătire în clinici din Statele Unite, Germania, Spania şi Italia, cât şi cursurile internaţionale de perfecţionare.

    Cum se lansează însă un business în acest domeniu? Teodorina Secară spune că unul dintre principalele aspecte care crede că i-au asigurat reuşita a fost că a analizat temeinic fiecare aspect al afacerii, astfel încât să nu lase nimic la voia întâmplării – de la recrutarea echipei, până la aspectele ce ţin de legislaţie şi autorizaţii, achiziţionarea aparaturii ş.a.m.d.: „Este un business de nişă, pe care îl realizez într-o piaţă mai puţin educată comparativ cu cele din Vest, însă recunoaşterea mea ca practician, echipa de medici pe care am reuşit să o coagulez şi tehnologia de ultimă oră ne-au pus deja pe un drum bun, de creştere, chiar dacă afacerea este pornită la începutul anului curent”.

    Mai concret, valoarea investiţiei direcţionate în Northo a ajuns la peste 650.000 de euro, din care mai mult de  jumătate au fost investiţi în aparatură şi tehnologie de vârf, iar restul, în reamenajarea totală a spaţiului, astfel încât pacientul să beneficieze de o experienţă completă şi exclusivistă. În ceea ce priveşte sursa investiţiei, aceasta este una mixtă, o parte fiind reprezentată din veniturile proprii, iar o alta, din creditare. Deschisă în luna martie a anului curent, încasările estimate de antreprenoare pentru clinica Northo au ajuns deja la aproximativ un sfert de milion de euro.

    CV de antreprenor

    ► Teodorina Secară este medic primar axat pe ortodonţie şi ortopedie dento-facială;

    ► Născută la Oneşti (Bacău), Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist de investigaţie la Cluj, unde a scris la Clujeanul rubrica „Povestirile Teodorinei”;

    ► A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca;

    ► Are un rezidentiat in ortodonţie la UMF „Carol Davila”, Bucureşti; a urmat programul McLaughlon dedicat studierii ortodonţiei în San Diego, California; are un master în Ortodonţie Linguală Incognito System la Universitatea din Valencia, Spania şi a urmat şi un curs la  Master Aligner Academy;

    ► Este licenţiată şi în filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai) şi a urmat cursuri academice postuniversitare de „Comunicare şi Relaţii Publice” la SNSPA Bucureşti.

    Piaţa în care activează, a serviciilor de stomatologie, este una fragmentată, în care marile lanţuri deţin o pondere estimată de 5%, restul fiind reprezentat de cabinete individuale şi de practicieni care prestează sub diverse forme de colaborare. „Informaţiile publice sunt limitate dar, din date generale, piaţa de stomatologie este evaluată la 2,3 miliarde lei.  Există perspective de creştere continuă şi un interes din ce în ce mai mare al investitorilor pentru această piaţă, dovadă fiind cele mai recente achiziţii realizate de fondurile de investiţii”, spune ea.

    Totuşi, medicul-antreprenor este încurajat de faptul că tot mai mulţi adulţi conştientizează importanţa sănătăţii dentare, atât în ceea ce îi priveşte pe ei, cât şi pe copiii lor: „Am observat în ultimii ani că din ce în ce mai multe persoane vin la evaluare ortodontică şi aleg să înceapă tratamentul. Motivul este simplu – aflaţi la vârsta maturităţii, înţeleg beneficiile tratamentului, şi-l permit, iar apoi se întorc la clinică însoţiţi de copii.

    Îmi doresc să existe o mai mare înţelegere asupra faptului că ne putem bucura la orice vârstă de confortul unei muşcături sănătoase”. Detaliind domeniul în care activează, ea observă că problemele ortodontice pot apărea oricând, inclusiv prin pierderea unităţilor dentare, ce duc la transformări la nivel de oase, articulaţii şi muşchi masticatorii, ale căror efecte pot duce până la probleme digestive sau chiar de postură. „Aceste probleme apar, de obicei, începând cu vârsta de 35 de ani, în cazul pacienţilor care se îngrijesc de igiena orală. Această vârstă scade în funcţie de modul în care persoana are grijă de dantura sa.”

    Una dintre provocările specifice nişei pe care activează ţine de nivelul limitat de deschidere a pacienţilor către o abordare ortodontică a sănătăţii dentare, pe fondul informării insuficiente asupra acestei discipline: „Ce-i drept, tratamentul ortodontic este un efort mai susţinut, de durată, comparativ cu implantologia sau protetica, însă şi beneficiile sunt pe măsură. Urmând un tratament ortodontic, pacientul are şansa să îşi păstreze cât mai mulţi dinţi naturali pe arcadă şi să obţină beneficii suplimentare la nivel de sănătate dentară. În plus, echilibrarea muşcăturii obţinute prin tratamente ortodontice le permite proteticienilor să realizeze lucrări corecte şi stabile în timp. Cu siguranţă, oamenii au tendinţa să fie mai rezervaţi în perioade de instabilitate economică, însă suntem mulţumiţi de evoluţia clinicii până în prezent.”

    Iar în ceea ce priveşte propria evoluţie profesională, spune că, totuşi, cele două domenii în care şi-a construit cariera, jurnalismul şi ortodonţia, nu sunt atât de diferite: „Făcută cu implicare şi simţ de răspundere, presa poate fi considerată o formă de artă. La fel am simţit şi în cazul ortodonţiei, care este o îmbinare fascinantă între ştiinţă şi artă. Ortodontul poate fi privit ca un artist ce pune în echilibru, cu ajutorul aparatelor ortopedice şi ortodontice, oasele maxilare, muşchii masticatori, dinţii şi articulaţiile feţei, astfel încât, la finalul tratamentului, să-i ofere pacientului o transformare atât la nivel funcţional, cât şi estetic.”

  • Creşte costul vieţii în Marea Britanie: studenţii la medicină fac economii la mâncare şi încălzire

    Asociaţia medicală britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă economii la alimentele de bază, iar un procent similar (53%) lucrează în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi, relatează Sky News.

    Studenţii la medicină sunt nevoiţi să reducă cheltuielile zilnice de bază, cum ar fi mâncarea, îmbrăcămintea şi încălzirea locuinţelor, pentru a supravieţui creşterii costului vieţii.

    Millicent Metz şi-a luat două locuri de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire, în paralel cu ultimul an de studii la facultatea de medicină lucrând la un cabinet de medicină generală şi ca prim-ajutor. Tânăra de 24 de ani a declarat pentru Sky News: „În afară de bursa NHS, de munca şi de faptul că lucrăm şi în plus primim nişte bani de la Student Finance, nu ne acoperă pentru chiria medie din Londra. Nu ştiu de unde cred ei că vin aceşti bani magici (penntru chirie – n.r.). Şi nu avem unde să mergem în altă parte”.

    Asociaţia Medicală Britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă reduceri la alimentele de bază, un procent similar (53%) fiind nevoiţi să lucreze în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi.

    Pe lângă faptul că trebuie să se lupte cu chiria lunară, Millicent atrage atenţia asupra problemei costurilor de transport pentru medici.

    „În momentul de faţă, mă aflu la un cabinet de medicină de familie care se află la o oră de mers cu autobuzul. Dacă iau autobuzul în fiecare zi, înseamnă 1,65 lire sterline pentru fiecare drum, patru zile pe săptămână – o cheltuială pe care nu o voi vedea timp de câteva săptămâni. Sunt destul de mulţi bani”, spune ea.

    La fel ca toţi studenţii universitari cu normă întreagă din Anglia, pentru primii patru ani de studii, studenţii la medicină au dreptul la 9.706 lire sterline în afara Londrei sau până la 12.667 lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Studenţii la medicină primesc, de obicei, bursa NHS în anii cinci şi şase de studiu, care include o bursă de 1.000 de lire sterline, care nu este condiţionată de venituri, şi o bursă condiţionată de venituri de până la 2.643 de lire sterline în afara Londrei, sau de până la 3.191 de lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Bursa NHS oferă alocaţii suplimentare, cum ar fi pentru îngrijirea copiilor, călătorii şi cazare, şi există pentru a ajuta studenţii să gestioneze deficitele dintre veniturile şi cheltuielile lor.

    Studenţii la medicină pot accesa, de asemenea, „un împrumut de întreţinere redus” de la Student Finance England în ultimii ani.

    Acest lucru înseamnă că veniturile lor se reduc semnificativ în ultima parte a cursurilor, exact în momentul în care, potrivit BMA, ei sunt în stagii clinice în NHS şi au mai puţin timp pentru a lucra.

    Omolara Akinawonnu, copreşedinte al Comitetului pentru studenţii medicinişti al BMA, a declarat: „Nu am mai fost niciodată în această situaţie: Vedem că studenţii taie din cheltuielile esenţiale, cum ar fi mâncarea şi încălzirea, dar ştim că există costuri grele asociate cu medicina, costul călătoriilor, costul parcării, al halatelor şi diverse alte lucruri asociate cu efectuarea unei diplome de medicină. Acest lucru va fi doar exacerbat din cauza crizei costului vieţii. O mulţime de studenţi au două locuri de muncă în timpul semestrului, când ar trebui să fie în stagii clinice şi să se concentreze asupra studiilor, ceea ce va avea un impact asupra studiilor lor, poate asupra progresului în carieră şi asupra sănătăţii lor mintale”, a spus aceasta.

    Akinawonnu spune că acest lucru îi poate împiedica pe studenţi să se gândească la o carieră de clinician sau la o carieră mai largă în industrie.

    „Cred că medicina a făcut paşi mari pentru a lărgi accesul. Am văzut o creştere a numărului de studenţi la medicină din medii socio-economice reduse şi în special din şcolile de stat care aplică pentru a face medicină şi nu vrem să vedem o inversare a acestui lucru din cauza acestor constatări”, a mai spus ea.

    Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială a declarat pentru Sky News: „Ne-am angajat să sprijinim studenţii la medicină din Anglia în toţi anii de studiu şi ţinem sub observaţie aranjamentele de finanţare pentru toţi studenţii din domeniul sănătăţii. În cazul în care un student se confruntă cu dificultăţi financiare şi este eligibil pentru bursa NHS Bursary, este disponibilă o finanţare suplimentară prin care ar putea solicita între 100 şi 3.000 de lire sterline, precum şi un sprijin guvernamental mai larg care este în vigoare pentru persoanele vulnerabile şi persoanele cu venituri mici, inclusiv pentru studenţi”.

     

  • Cea mai activă lună pentru MedLife. Operatorul medical privat a anunţat cinci achiziţii şi o extindere organică în iunie

    ♦ Centrul, nordul şi vestul ţării s-au aflat în raza de extindere a MedLife în luna iunie.

    MedLife (simbol bursier M) a mizat puternic pe extindere în luna iunie şi a bifat cinci achiziţii ale unor companii de talie medie sau mică, dar şi o deschidere proprie. Oraşele vizate de companie au fost Târgu-Mureş, Sfântu Gheorghe şi Timişoara.

    Bugetul de investiţii al MedLife pentru anul 2022 este de 100-120 milioane de euro, din anun­ţurile anterioare ale repre­zentanţilor companiei.

    La începutul lui iunie, MedLife a anunţat semnarea acordului pentru a prelua pachetul integral de acţiuni pentru Centrul Medical de Diagnostic şi Imagistică Tomorad din Sfântu Gheorghe şi  pachetul majoritar de 60% de acţiuni pentru Centrul Medical de Gastroenterologie din Târgu-Mureş.

    Decizia de a se extinde în centrul ţării urmează strategia companiei de consolidare a poziţiei în piaţă, mizând pe servicii medicale de nişă.

    După această tranzacţie a urmat o extindere proprie, MedLife investind 2 mil. euro într-o clinică de 1.000 mp în Târgu-Mureş, cu 12 cabinete medicale, dar şi departament de imagistică utilat cu RMN şi o sală de mici intervenţii chirurgicale.

    „MedLife este prezentă în peste 25 de oraşe, iar obiectivul nostru este să continuăm sistematic acest proces de consolidare“, spunea Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife Group după deschiderea clinicii din Târgu Mureş.

    Ulterior, tot în iunie, MedLife a anunţat intrarea în acţionariatul Medici’s Timişoara, cel mai mare operator medical local din acest oraş, după ce a cumpărat 80% din acţiuni. Restul au rămas la antreprenorul care a construit businessul, Adrian Bădescu, el păstrând şi managementul unităţii. Antreprenorul care a fondat compania cumpărată de MedLife nu a dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei, însă a menţionat că în prezent grupul Medici’s valorează peste 10 milioane de euro.

    Achiziţia realizată de MedLife include preluarea celor patru clinici Medici’s, a laboratorului Laborix şi a Medici’s Hospital. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    In strategia de extindere a MedLife a urmat achiziţia pachetului integral al societăţilor din grupul Medicris Oradea, cel mai mare centru de medicina muncii din judeţul Bihor.

    Iar cea mai recentă achiziţie anunţată de operatorul privat a fost chiar la finalul lunii iunie, când a anunţat preluarea pachetului de 80% din acţiunile centrului Profilaxis din Timişoara, care are servicii de medicina muncii, ambulatoriu, spitalizare de zi, dar şi abonaţi. Profilaxis va fi integrat sub brandul Sfânta Maria, lansat de MedLife în urmă cu cinci ani, care vizează mai ales serviciile decontate de Casa de Sănătate.

    Efervescenţa din piaţa medicală privată a continuat în 2022, după ce doi ani de pandemie au mai redus din avântul marilor jucători pentru a ieşi la „cumpărături“. Şi alţi operatori, cum sunt reţeaua Regina Maria şi Medicover au anunţat tranzacţii şi extinderi.

    MedLife SA, companie listată la bursa din Bucureşti, are o capitalizare de 2,6 miliarde lei, principalii acţionari fiind Mihai Marcu, cu 15,4%, Mihaela Cristescu, cu 14%, Nicolae Marcu, 10,5%, şi Fondul de Pensii NN, 12,8%.

  • Reţeaua de clinici de medicină estetică Cronos Med, cu fondul Morphosis Capital în acţionariat, aduce în board-ul companiei trei executivi de top din domeniul medical

    Cronos Med, principalul jucător în piaţa de medicină estetică din România, împreună cu fondul de private equity, Morphosis Capital, anunţă formarea unui Advisory Board compus din Olivier Hoëppe, Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top, Ognjen Bagatin, fondator şi CEO al Policlinica Sinteza din Croaţia şi Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul reţeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu.

    „Rolul unui Advisory Board este unul fundamental pentru companiile care au în vedere creşterea afacerilor la nivel naţional sau extinderea acestora la nivel internaţional. Un astfel de board sprijină organizaţiile şi antreprenorii să privească lucrurile din perspective diferite datorită experienţei diversificate a membrilor,” spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner, Morphosis Capital.

    Din datele transmise de oficialii companiei reiese că Olivier Hoëppe este cetăţean francez cu 25 de ani de experienţă în dezvoltarea de branduri selective în domeniul sănătăţii consumatorilor. El şi-a început cariera în domeniul financiar înainte de a ocupa o poziţie de director general în divizia dermatologică-cosmetică a L’Oréal în opt ţări diferite, printre care şi România. În prezent, Olivier Hoëppe este Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top.

    Ognjen Bagatin este fondator şi CEO al Policlinicii Sinteza specializată în otorinolaringologie, chirurgie estetică şi medicină, ginecologie şi logopedie şi cofondator al clinicii Bagatin, o clinică privată de chirurgie estetică, stomatologie, dermatologie şi cosmetologie, precum şi co-proprietar al platformei media pentru antreprenori, Poduzetnik. Ognjen Bagatin a absolvit un program de MBA la Cotrugli Business School şi şi-a început cariera în Pastor Group, unde de-a lungul timpului a ocupat diverse poziţii de conducere în diviziile grupului.  

    Ionuţ Leahu este fondatorul reţelei de Clinicile Dentare Dr. Leahu, cea mai extinsă reţea din industria românească de stomatologie, cu 17 clinici situate în 13 oraşe din România. În cadrul fiecărei unităţi funcţionează mai multe cabinete stomatologice şi este integrat cel puţin un centru digital de radiologie dentară.

    Grupul Cronos Med, ce deţine la Bucureşti şi la Bacău trei clinici şi un spital, este un business fondat în 1991 de medicul Constantin Stan. În afacere, ca acţionar minoritar, a intrat ulterior şi Andreea Berecleanu, soţia medicului.

    În noiembrie 2021, fondul de private equity Mor­pho­sis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru executivi români, a pre­luat pachetul majoritar în cadrul Cro­nos Med.

    „Parteneriatul cu Morphosis Capital este unul valoros, unic şi a venit la momentul potrivit, când aveam nevoie nu doar de unul şi de mai mulţi piloni pentru dezvoltarea şi extinderea Cronos Med în alte oraşe din România şi, de ce nu, din străinătate,” spune. Constantin Stan.   

    Anul trecut, Cro­nos Med a raportat o cifră de afaceri de 5,98 milioane de euro, cu 38% în plus comparativ cu anul precedent.


     

     

  • Sănătate în era fast-forward

    Rapiditatea, economisirea de timp şi accesul uşor la informaţii sunt criteriile esenţiale şi când vine vorba de pacienţii din ce în ce mai grăbiţi. În acest context, digitalizarea reprezintă principalul diferenţiator în asigurarea formulei de succes pentru un furnizor de servicii medicale, după cum observă Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, în catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS.

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.)”, descrie Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, felul în care crede el că digitalizarea poate influenţa domeniul serviciilor medicale.

    Grupul pe care Răzvan Predica îl reprezintă este prezent de 30 de ani în 16 ţări din Europa şi furnizează servicii medicale prin peste 280 de centre de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, laboratoare de analize medicale şi centre de tratament al cancerului, folosind tehnologii medicale de ultimă generaţie la nivel mondial. În România, Affidea deţine un număr total de 36 de centre, punând la dispoziţia pacienţilor o gamă extinsă de servicii de radiologie imagistică şi medicină nucleară de înaltă performanţă, servicii clinice integrate (consultaţii de specialitate şi spitalizare de zi) şi de medicină de laborator (analize medicale).

    Din punctul de vedere al lui Răzvan Predica, componenta digitală este aproape nelipsită într-un business de succes, indiferent de domeniul de activitate al acestuia. „Astăzi, tot ce facem are o componentă digitală, fie e vorba de informare, telemedicină, facem shopping online, comandăm mâncare, plătim facturi, viaţa noastră per ansamblu s-a transformat, digitalul devenind parte integrantă şi indispensabilă. Un business fără componenta digitală nu are mari şanse de supravieţuire.”

    El adaugă că în cadrul Affidea Hiperdia România, ei şi-au propus să se poziţioneze la cele mai ridicate standarde internaţionale, iar în această direcţie derulează un amplu proces de digitalizare. Aceasta devine o necessitate şi în contextul în care se adresează unei pieţe din ce în ce mai educate şi mai competitive, aşteptările pacienţilor fiind mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani: „În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula de succes. Din aceasta formulă un procent important este realizat prin canalele digitale”. În rândul exemplelor menţionate de el se numără conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), crearea aplicaţiei My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile (iar cele realizate în cele 36 de centre ale lor sunt încărcate direct de ei), precum şi demararea de parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    Când vine vorba de provocările legate de implementarea serviciilor digitale, el menţionează identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale – „Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare”.

    Ce urmează din perspectiva obiectivelor digitale ale grupului Affidea în continuare? Răzvan Predica enumeră câteva ţinte clare: creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia, rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical, informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Aplicaţia autohtonă care îţi permite să „mergi” la medic pe smartphone

    După numai un an de la lansare, platforma online de abonamente medicale şi de fitness SanoPass a primit un avânt neanticipat: pandemia. Ce obiective se află acum pe lista scurtă a fondatorilor?

    Pentru noi, pandemia a creat oportunitatea de a dezvolta arii ale businessului într-un termen mult mai rapid faţă de cel propus iniţial. La începutul pandemiei, platforma era dedicată emiterii de abonamente către segmentul de clienţi B2B, iar împreună cu echipa am reuşit să lansăm aplicaţia şi pentru segmentul B2C”, a povestit Daniel Amăriuţei, COO, SanoPass. Aplicaţia are în portofoliu peste 1.000 de clinici private şi 150 de săli de fitness, iar impactul avut de pandemie asupra acesteia a fost unul pozitiv. 

    În cadrul proiectului Digital Transformers, realizat de Business Magazin în parteneriat cu Doc Process, Daniel Amăriuţei a explicat că, tot pe fondul pandemiei, start-up-ul a îmbunătăţit şi experienţa cu utilizatorii, prin schimbarea interfeţei grafice a aplicaţiei şi adăugarea unor noi servicii (posibilitatea de a plăti serviciile medicale direct la clinică cu cardul înrolat în aplicaţie, reducând, astfel, contactul direct între pacienţi şi personalul medical, se numără printre acestea).

    Amăriuţei consideră că, mai ales în această perioadă de tranziţie şi schimbare a paradigmei în câmpul muncii şi în cotidian, un business trebuie să se concentreze pe digitalizare pentru a oferi o experienţă plăcută, rapidă şi sigură clienţilor. În opinia lui, în domeniul medical digitalizarea aduce cu sine multă transparenţă şi uşurinţă în utilizare faţă de soluţiile clasice. „Un exemplu bun ar fi cel de programare la un serviciu medical, caz în care pacientul trebuie să caute diverse clinici pentru a verifica unde poate efectua serviciul respectiv, iar apoi să sune şi să aştepte pentru a i se efectua programarea la telefon. În schimb, atunci când accesezi aplicaţia SanoPass, pur şi simplu filtrezi după serviciul medical de care ai nevoie, selectezi clinica la care doreşti să mergi (iar aici poţi alege clinica preferată sau în funcţie de proximitate) şi te programezi în mod automat.” Astfel, transformarea digitală a start-up-ului este definită în primul rând prin facilitarea accesului la servicii, datorită efectuării programărilor în mod automat direct din aplicaţie, eliminând, astfel, timpul de aşteptare la recepţia furnizorului de servicii şi implementarea unor soluţii ce vin în ajutorul clienţilor.

    Recunoaşte însă că şi această transformare digitală are provocările ei. „Cea mai mare provocare pe care o întâmpinăm este complexitatea tehnică pentru integrarea noilor funcţionalităţi şi API-urile furnizorilor terţi într-o singură platformă, ce are scopul de a deservi nevoile clienţilor, din ce în ce mai diverse, la rândul lor.”

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

    Din rândul obiectivelor setate prin intermediul digitalizării, Daniel Amăriuţei menţionează integrarea cu sistemele IT de gestiune ale tuturor furnizorilor de servicii medicale şi de fitness, creşterea şi promovarea sistemului de inteligenţă medicală artificială medicU, precum şi lansarea unei reţele de clinici şi cabinete specializate în domeniul nutriţiei; care să includă evoluţia implementării planului personalizat de nutriţie. În 2021, start-up-ul a emis peste 50.000 de abonamente, atingând în prezent un număr de 30.000 de utilizatori în platformă şi încasări de peste 100.000 de euro pe lună, cu o creştere lunară de circa 10-15%. În continuare, obiectivele reprezentanţilor businessului sunt atingerea unei cifre de afaceri de peste 1,5 milioane de euro pe an, după cum a menţionat Andrei Vasile, cofondator şi CEO al companiei, în cadrul unei emisiuni ZF. Totodată, start-up-ul vizează şi ridicarea unei runde de finanţare de circa 3 milioane de euro de la o serie de fonduri de finanţare de peste graniţe, bani cu care ar urma să îşi consolideze poziţia pe plan local.

    SanoPass are câte un birou deschis şi în Republica Modova şi, mai nou, în Bulgaria, iar reprezentanţii companiei se uită acum pentru o eventuală extindere în Spania şi Portugalia, pe fondul asemănărilor cu România, un motiv fiind şi numărul mare de români din Spania – „aproape 2 milioane”, care le-ar putea deveni clienţi.

    În ceea ce îl priveşte, fiind „pasionat şi entuziasmat, totodată, de tehnologie”, după cum spune chiar el, Daniel Amăriuţei se concentrează acum pe crearea şi gestionarea testării specificaţiilor tehnice necesare dezvoltării platformei SanoPass, compusă din aplicaţiile mobile disponibile Android & iOS, site-ul companiei, precum şi sistemul intern de gestionare a acesteia.

    El şi-a început cariera în domeniul bancar la Unicredit Consumer Financing, ocupând poziţiile de consilier credite şi ofiţer bancar în departamentul Bancassurance. Începând cu anul 2019, s-a alăturat fondatorilor SanoPass cu scopul de a digitaliza sectorul privat de sănătate şi de a oferi oamenilor o alternativă la sistemul clasic de abonamente medicale. Cele mai importante proiecte digitale în care a fost implicat până acum sunt: deschiderea aplicaţiei SanoPass către segmentul B2C, prin parteneriatul cu Mastercard, lansarea medicU, primul sistem de inteligenţă medicală artificială din România, şi un proiectul dezvoltat împreună cu Clinicile Dentare Dr. Leahu, prin intermediul căreia s-a lansat primul abonament stomatologic exclusiv digital din România.

  • Omicron: deşi majoritatea pacienţilor nu mai necesită intubare la ATI, noua tulpină „îmbolnăveşte oamenii într-un mod diferit”

    Tulpina Omicron „îmbolnăveşte oamenii într-un mod diferit” în comparaţie cu valurile anterioare de coronavirus, a declarat marţi Dr. Craig Spencer, profesor asociat în medicină de urgenţă la Centrul Medical Irving al Universităţii Columbia, scrie Business Insider.

    Dr. Craig a scris marţi pe Twitter că mai puţin pacienţi infectaţi cu Omicron au nevoie de oxigen, spre deosebire de primul val din martie 2020.

    Potrivit lui Spencer, COVID-19 agravează condiţiile medicale preexistente. De exemplu, ar putea declanşa o afecţiune care pune viaţa în pericol, numită cetoacidoză diabetică, la persoanele cu diabet.

    Persoanele în vârstă cu COVID-19 pot deveni prea slabe pentru a se ridica din pat, nu pot merge şi nu pot părăsi spitalul.

    „Răspândirea rapidă a noii variante afectează pacienţii în moduri atât de diferite”, a declarat Spencer, referindu-se şa experienţa sa în timpul unei ture la Urgenţele din New York.

    „Ceea ce este, de asemenea, diferit acum este că, din cauza suprapopulării spitalelor, cazurile de COVID ajung adesea lângă pacienţii pentru care o infecţie ar putea avea efecte dramatice. Spre exemplu, pacienţii cu cancer, la chimioterapie”.

    Luni au fost 5.495 de persoane spitalizate cu COVID-19 în New York City, arată statisticile oficiale – de patru ori numărul de acum două săptămâni şi mai mare decât orice punct din mai 2020.

    „Coşmarul s-a terminat. Touşi, şi această formă este înspăimântătoare”, a declarat Spencer, conform sursei citate.

    Încă nu este clar dacă Omicron în sine provoacă simptome diferite faţă de alte variante sau dacă imunitatea de la infecţii sau vaccinări anterioare împiedică tulpina să devină mai severă.

    Potrivit lui Spencer, cei mai bolnavi pacienţi cu COVID-19 au fost cei nevaccinaţi: „Dacă nu aţi fost încă vaccinat, acum este cu adevărat momentul”.

    Mucio Kit Delgado, profesor asistent în medicină de urgenţă la departamentul de urgenţă al Penn Presbyterian Medical Center, a declarat luni pe Twitter că a observat un „model surprinzător de consistent” în simptome bazat pe lipsa vaccinului.

    Delgado a declarat că, din experienţa sa, persoanele nevaccinate sunt „oameni care dezvoltă forme grave şi necesită internarea în spital pentru oxigen”. Dintre aceştia, se numără foarte multe persoane tinere.