BusinessMagazin

Tag: leu

  • Cum se poate apăra România de criza grecească şi de riscurile anului electoral

    Deşi prezenţa relativ mare a băncilor greceşti în România (cca 16% din active) reprezintă un risc important, factorii care limitează pericolul de contagiune din partea crizei datoriilor greceşti sunt următorii:

    1) în ciuda îngrijorărilor de până acum, nu există semne vizibile de tensiune, în forma unor retrageri de fonduri din subsidiarele româneşti ale băncilor din statele periferice ale zonei euro sau ieşiri de capital

    2) băncile din România cu capital grecesc nu deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane elene şi au o expunere redusă în raport cu alte entităţi greceşti

    3) BNR, care se poate baza pe asistenţa financiară externă la nevoie (în virtutea acordului preventiv cu FMI) este bine poziţionată spre a limita riscurile în cazul unui şoc.

    Cu toate acestea, notează analiştii Citi, “este limpede că apetitul investitorilor pentru activele româneşti va rămâne limitat până ce problema Greciei se va clarifica, respectiv până ce apetitul global pentru risc îşi va reveni”.

    Ilker Domac şi Gultekin Isiklar, cei doi analişti ai Citi care se ocupă în mod curent de România, au venit la Bucureşti în perioada 15-16 septembrie, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR, ai Consiliului Fiscal, ai instituţiilor financiare internaţionale şi cu analişti independenţi.

    Domac şi Isiklar adaugă că perspectiva de inflaţie pentru lunile următoare “s-a îmbunătăţit considerabil, graţie unei recolte bune interne şi scăderii preţurilor internaţionale ale materiilor prime agricole”, singurul factor care ar putea umbri peisajul fiind riscurile aduse de anul electoral. Citi se aşteaptă ca inflaţia la finele anului să fie de circa 4,5%, deşi e posibil chiar să fie şi mai redusă, dacă alimentele se ieftinesc în continuare. Pentru 2012, Citi estimează o inflaţie puţin sub 4% la sfârşitul anului, rezultatul urmând să fie influenţat de mersul crizei greceşti şi de impactul ei asupra leului.

    În prezent, în privinţa leului “nu există îngrijorări majore”, având în vedere “performanţa puternică a exporturilor, ajustarea remarcabilă a deficitelor externe, existenţa programului cu UE şi FMI, voinţa BNR de a evita o depreciere puternică a leului şi faptul că dispune de resursele adecvate pentru a apăra moneda”. Având în vedere însă tensiunile din zona euro, Domac şi Isiklar estimează un nivel al cursului leu-euro de circa 4,25 pentru sfârşitul anului în curs.

    Analiştii Citigroup estimează, de asemenea, că BNR va amâna pentru 2012 orice reducere a dobânzii de politică monetară, din cauza riscurilor crizei greceşti şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor.

    În privinţa deficitului bugetar, Guvernul se va încadra anul acesta în ţinta de 4,4% din PIB (calcul ESA), însă încadrarea anul viitor în ţinta de 3% va fi dificilă, din cauza anului electoral. “Totuşi, deşi ne aşteptăm la anumite măsuri populiste moderate, nu e de anticipat o campanie masivă de cheltuieli preelectorale, având în vedere existenţa programului susţinut de FMI şi UE”.

  • Boc: Niciun leu acordat in prezent nu va fi taiat, drepturile pe 2012 vor fi decise prin buget

    “In ceea ce priveste Strategia bugetara, acesta este in concordanta cu angajamentele Romaniei in raport cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International si nu taie niciun leu din ce primesc azi bugetarii si pensionarii. Drepturile concrete pentru 2012 vor fi stabilite prin legea bugetului si legea salarizarii”, a spus Boc, aflat in China.

    El a aratat astfel ca Guvernul va stabili concret in perioada urmatoare, in functie de evolutia economiei internationale si de nivelul cresterii economice interne, politica salariala pentru anul viitor, dar “tinand cont de aceasta strategie”.
    “Nu se taie niciun leu din drepturile care se platesc astazi si se asteapta prognoza concreta pentru 2012 legata de evolutiile economice internationale si incasarile la buget”, a conchis Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francul elvetian a atins un nou nivel record. Cursul BNR pentru euro a urcat usor

    In sesiunea de vineri paritatea pentru euro era de 4,2419
    unitati, iar pentru franc de 3,9130 unitati, reprezentand de
    asemenea un record.
    Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de schimb cu 2,37
    bani mai redus, de 3,9768 lei/dolar, de la 3,0005 lei/dolar
    vineri.
    Dolarul s-a depreciat luni fata de euro, dupa ce Banca Centrala
    Europeana (BCE) a anuntat masuri de limitare a efectului de
    contagiune a crizei datoriilor de stat, iar tarile G7 au promis
    actiuni coordonate pentru a mentine stabilitatea pietelor
    valutare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analistii: Nu sunt excluse noi “reactii emotionale” ale investitorilor, cu impact asupra leului

    Ca atare, BNR va ramane cel mai probabil prudenta si nu va
    modifica dobanda de politica monetara cu ocazia sedintei din 3
    august, in ciuda faptului ca inflatia a scazut si ca are loc o
    redresare “fragila” a economiei. “Desi banca centrala nu tinteste
    un anumit nivel al cursului, nu poate ramane indiferenta la
    evolutiile cursului, cu atat mai mult cu cat inflatia este
    sensibila la fluctuatiile acestuia, iar ponderea imprumuturilor in
    valuta in portofoliul total de credite este mare, de circa 60%”,
    explica analistii bancii.

    BCR estimeaza ca in raport cu nivelul actual de 4,24 lei/euro, vom
    avea un curs valutar de 4,15 lei/euro la finele lui septembrie si
    acelasi curs pentru finele lunii decembrie.

    BNR ar putea sa inceapa insa un ciclu de inasprire a politicii
    monetare in primul trimestru al anului viitor, spre a contrabalansa
    posibile derapaje ale politicilor fiscale in anul electoral si
    pentru a incerca sa aduca rata inflatiei cat mai aproape de tinta
    pentru 2012, adauga analistii BCR.

    Pentru 2012, tinta de inflatie asumata de BNR este de 2-4%, la fel
    ca si in acest an. La nivelul lunii iunie, rata anuala a inflatiei
    a fost de 7,93%, iar pentru sfarsitul anului, banca centrala are in
    vedere o inflatie de pana la 5%.

    La randul lor, Ilker Domac si Gultekin Isiklar, analisti ai
    Citigroup, apreciaza ca BNR “continua sa se confrunte cu problema
    asigurarii unui echilibru intre riscurile inflatiei si necesitatea
    de a sustine redresarea economiei”. Cei doi considera, ca atare, ca
    BNR va urma o conduita prudenta si nu va modifica dobanda de
    politica monetara pe parcursul acestui an, mentinand-o la nivelul
    actual de 6,25% pe an.

    “Doar deviatii mari de la traiectoria inflatiei si o deteriorare a
    asteptarilor privind evolutia viitoare a inflatiei ar putea face
    BNR sa ia in considerare o majorare a dobanzilor”, adauga analistii
    Citi.

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Francul elvetian, la maximul istoric fata de leu

    In sesiunea de vineri, cursul anuntat de banca centrala pentru
    francul elvetian a fost de 3,4792 lei/franc, iar pentru euro
    referinta s-a plasat la 4,2037 lei/euro.

    Euro s-a depreciat semnificativ fata de francul elvetian pe
    pietele internationale, aproape de minimul record atins la
    sfarsitul lunii iunie, potrivit dealerilor. Moneda euro s-a
    depreciat luni si in raport cu dolarul, cu aproape 1%, pe fondul
    intensificarii temerilor pe pietele internationale privind
    raspandirea turbulentelor catre Italia. Astfel, cursul BNR pentru
    dolar a crescut cu 4,11 bani, de la 2,9510 lei/dolar la 2,9921
    lei/dolar.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • Cresc dobanzile?

    Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
    limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
    Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
    majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
    preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
    dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
    de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
    puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
    dobanda in cursul urmatoarei luni.

    Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
    original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
    parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
    politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
    (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
    “vigilenta puternica”).

    Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
    majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
    in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
    1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
    un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
    de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
    Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
    sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
    actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
    – SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
    reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
    inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
    deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
    pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
    la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
    Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

    La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
    politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
    asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
    aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
    internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
    liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
    eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
    transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
    pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
    (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
    scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
    pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
    daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
    consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
    monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
    exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
    au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
    lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

    In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
    finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
    in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
    consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
    jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
    In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
    arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
    special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
    ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
    politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
    mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
    urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
    acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
    mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

    Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
    exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
    anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
    nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
    Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
    bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
    iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
    de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
    inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
    sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

    “Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
    activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
    negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
    exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
    relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
    negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
    de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
    tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
    politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
    ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
    intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
    unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
    readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
    Sinca.

  • UniCredit lanseaza un depozit cu randament legat de evolutia cursului de schimb

    Momentan este activa varianta produsului cu maturitate la 6
    luni, subscrierea se realizeaza saptamanal, de luni pana vineri,
    iar suma minima pentru accesarea depozitului este de 3.000 de
    lei.

    Notionalul (suma minima care trebuie acumulata in cadrul unei
    subscrieri colective) este de 2.000.000 lei. Daca perioada de
    subscriere nu se colecteaza notionalul, depozitul nu se constituie,
    principalul ramanand in contul curent al clientului.

    Dobanda maxima a depozitului constituit in lei este in prezent de
    11% pe an , iar intervalul in care cursul de schimb trebuie sa
    fluctueze astfel incat depozitul de fie remunerat la acest nivel
    este stabilit in functie de cursul BNR la data plasamentului,
    incadrat de marje fixate in functie de conditiile de piata in
    perioada de subscriere.

    De exemplu, pentru perioada de subscriere inceputa recent,
    27.06.2011-01.07.2011, data plasamentului este 04.07.2011, durata
    depozitului de 179 zile (04.07.2011- 30.12.2011). Intervalul este
    calculat astfel: limita inferioara este valoarea cursului de
    referinta BNR euro/leu din care se scade 2,80%, iar cea superioara
    este cursului de referinta BNR euro/leu lacare se adauga
    3,46%.

    Pentru un curs BNR de 4,2160 lei/euro, de pilda, intervalul este
    4,0980 – 4,3620. Daca rata de schimb BNR atinge sau depaseste
    oricare dintre limitele intervalului cel putin o zi pe parcursul
    celor 6 luni de maturitate, dobanda obtinuta este de 0,10% pe an,
    dobanda de cont curent.

    Situatii posibile la scadenta pentru un depozit de 3.000 lei:
    A. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul a fost
    mereu peste 4,0980 si sub 4,3260 (fara a atinge vreuna dintre
    valori), clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal plus
    11% pe an dobanda, in total 3.164,08 lei.
    B. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul BNR a
    fost cel putin o zi mai mic sau egal cu 4,0980 sau mai mare sau
    egal cu 4,3620, clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal
    si 0,10% pe an dobanda, respectiv in total 3.001,49 lei.

    Formula de calcul a dobanzii este: Dobanda = N * d * t / 360, unde
    N = valoarea depozitului (cel putin suma minima necesara pentru
    constituirea depozitului), d = rata de dobanda anuala (%), t =
    numarul de zile ale depozitului. Pe perioada de subscriere,
    principalul este remunerat cu o rata de dobanda de 0,1% pe
    an.

    Un astfel de tip de depozit este recomandat pentru cei care au
    certitudinea si capacitatea ca pot mentine investitia pe intreaga
    durata a depozitului.

    UniCredit Tiriac Bank, a saptea banca locala dupa valoarea
    activelor in 2010, face parte din reteaua grupului italian
    UniCredit, unul dintre cele mai mari din Europa. UniCredit Tiriac
    Bank are 528.000 clienti activi, prin intermediul a 235 de
    sucursale.