Poliţia a folosit grenade asurzitoare şi a tras cu gloanţe de cauciuc în manifestanţi, după aceştia din urmă au aruncat cu pietre în cordonul de polişti ce înconjoară Parlamentul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: kiev
-
Kremlinul cere SUA să înceteze finanţarea “rebelilor” de la Kiev
“Occidentul trebuie să înceteze şantajarea şi intimidarea”, a declarat consilierul preşedintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev, într-un interviu pentru cotidianul Kommersant Ucarina, făcând referire la întâlnirea din decembrie a oficialului american cu oligarhii apropiaţi puterii de la Kiev.
“Din câte ştim, i-a ameninţat pe oligarhi că vor fi puşi pe o listă neagră a SUA dacă preşedintele Ianukovici nu cedează puterea opoziţiei. Acest lucru nu are nicio legătură cu dreptul internaţional”, a adăugat consilierul preşedintelui Putin.
“Se pare că Statele Unite mizează pe o lovitură de stat”, a mai afirmat Glaziev, adăugând că americanii cheltuie “20 de milioane de dolari pe săptămână pentru finanţarea opoziţiei şi a rebelilor, inclusiv pentru a-i înarma”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rusia, din ce în ce mai preocupată de restanţele Ucrainei la plata facturilor de gaze
“Suntem din ce în ce mai preocupaţi de creşterea datoriilor la livrările de gaz rusesc”, a declarat Dmitri Peskov.
“Viitoarele tranşe ale ajutorului financiar nu vor fi oferite până ce viitorul guvern ucrainean nu va putea explica în ce măsură va continua politicile cabinetului precedent”, a avertizat Peskov.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
-
Parlamentul ucrainean va discuta despre noi concesii din partea puterii către proeuropeni, inclusiv amnistierea unor manifestanţi încarceraţi
De asemenea, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, într-o vizită la Kiev, urmează să evoce o soluţie politică a crizei împreună cu preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei, în pofida faptului că preşedintele rus Vladimir Putin i-a îndemnat pe europeni să nu se amestece.
Puterea ucraineană a făcut deja paşi înapoi, marţi, odată cu demisia Guvernului şi aprogarea unor legi considerate represive.
Aceste evoluţii l-au determinat pe preşedintele american Joe Biden să salute “progresele” înregistrate în Ucraina, într-o convorbire telefonică purtată cu Ianukovici, pe care l-a îndemnat să acţioneze în vederea “unităţii”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Coşmarul de la graniţa Europei: cel puţin şapte morţi şi sute de răniţi în ultima săptămână
Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.
Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.
Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.
Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.
-
Noi ciocniri între manifestanţi şi poliţie la Kiev, într-o luptă de gherilă urbană
Câteva zeci de manifestanţi, purtând căşti de protecţie utilizate pe şantier sau căşti de motociclişti, erau adunaţi joi dimineaţa pe strada Gruşevski, în spatele unui “zid” de foc şi fum, aruncând sporadic cu pietre sau cocteiului Molotov.
Deflagraţii se auzeau sporadic, provocate aparent de tiruri cu grenade asurzitoare sau lacrimogene efectuate de forţele de ordine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Statele Unite denunţă acordul economic semnat de Rusia şi Ucraina
“Niciun acord între Moscova şi Kiev nu va răspunde preocupărilor exprimate în stradă, în Ucraina”, a reacţionat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, îndemnând liderii ucraineni să înceapă un dialog cu opoziţia proeuropeană.
Ucraina şi Rusia au semnat marţi un acord bilateral, în cursul vizitei la Moscova a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. În virtutea acordului, Rusia va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin. Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari/1.000 de metri cubi faţă de peste 400 de dolari în prezent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Parlamentul European cere o mediere UE “la cel mai înalt nivel politic” în Ucraina
Europarlamentarii, dintre care unii au afişat steagul Ucrainei în himiciclu, şi-au exprimat susţinerea faţă de manifestanţii de la Kiev, în acestă rezoluţie elaborată în comun de către principalele grupuri politice, adoptată într-o sesiune plenară la Strasbourg.
Textul cere “crearea imediată a unei noi comisii oficiale de mediere din partea Uniunii Europene, la cel mai înalt nivel politic”.
Această misiune ar urma să contribuie “la negocieri între Guvern şi opoziţia democratică şi societatea civilă şi să vegheze la o soluţionare paşnică a actualei crize”.
Eurodeputaţii şi-au exprimat, în acest text, regretul faţă de decizia autorităţilor ucrainene de a nu semna un acord de asociere cu UE şi au denunţat “presiuni politice şi economice inacceptabile, dar şi ameninţări cu sancţiuni comerciale exercitate de Rusia împotriva Ucrainei”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Linia frontului de luptă Vest-Est s-a mutat la Kiev
Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.
Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.
Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.