BusinessMagazin

Tag: kiev

  • Decizie radicală luată de preşedintele unei ţări europene. În prima zi de mandat a decis să dizolve parlamentul

    Noul lider de la Kiev a făcut anunţul privind dizolvarea Parlamentului într-un discurs după ceremonia de învestire în funcţia de preşedinte.

    “Dizolv cea de-a 8-a Radă Supremă. Glorie Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Anterior, presa a dezvăluit existenţa unui proiect de decret pregătit pentru noul preşedinte care prevede dizolvarea Parlamentului şi convocarea de alegeri anticipate.

    Zelenski ar urma să promulge acest decret după ceremonia de învestire, care are loc luni.

    Totodată, noul lider de la Kiev a cerut Radei să reinstituite răspunderea penală pentru îmbogăţire fără justă cauză şi modificarea legislaţiei electorale.

    Dmitri Razumkov, un consilier al noului preşedinte, a declarat anterior că există mai multe precondiţii pentru dizolvarea Parlamentului, inclusiv lipsa unei coaliţii guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volodimir Zelenski, actorul ales preşedinte al Ucrainei, va dizolva Parlamentul de la Kiev. Ce spune unul din consilierii săi

    “Desigur, Zelenski va iniţia dizolvarea Radei, pentru că există mai multe precondiţii pentru aceasta, mai exact lipsa unei coaliţii în Parlament”, a afirmat oficialul pentru postul TV 1+1.

    Echipa preşedintelui ales a dat recent publicităţii unei material video în care se cere dizolvarea Radei. Zelenski a menţionat în cursul campaniei electorale că ar putea convoca alegeri legislative anticipate.

    Următoarele alegerile legislative sunt programate în octombrie 2019, iar ceremonia de învestire a noului preşedinte este programată pe data de 20 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BOMBĂ fără precedent! LOVITURĂ uriaşă pentru Biserica Ortodoxă. După sute de ani, decizia şoc a fost luată

    Ucraina a încheiat o sagă de sute de ani de dominaţie a Bisericii Ortodoxe Ruse în teritoriu, potrivit Euronews.

    Mii de oameni s-au adunat în faţa Catedralei Ortodoxe Sfânta Sofia din Kiev în contextul în care liderii Bisericii au încheiat procedura de separare faţă de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Şeful Creştinilor Ortodocşi din Istanbul a decis deja că se poate separa, încă din luna octombrie.

    Decizia a înfuriat mai-marii Bisericii Ruse, care a decis să denunţe această decizie drept o „schismă” şi a rupt legăturile cu Istanbulul.

    Astfel s-a încheiat o istorie de 332 de ani, timp în care Rusia, cea mai mare Biserică Ortodoxă din lume, a acţionat drept „gardianul spiritual” al celei din Ucraina.

    Însă această dispută este cu atât mai tensionată pe fondul conflictului din Crimea 2014.

     

  • Accidentarea lui Karius din finala UEFA Champions League schimba fotbalul! Anunt de ULTIMA ORA: ce se va intampla de acum incolo

    In ultimii ani au fost luate masuri speciale pentru siguranta jucatorilor atunci cand sanatatea le este in pericol, existand protocol pentru comotie cerebrala in fotbalul american, rugby, si alte sporturi. Astfel, FIFPro doreste sa creeze un clip educational care sa fie prezentat in vestiar inainte de meciuri in sezonul viitor.
     

  • Putin: Rusia nu va ceda regiunea Crimeea, indiferent de circumstanţe

    Liderul de la Kremlin a afirmat că regiunea “Crimeea şi-a câştigat independenţa nu ca urmare a invaziei trupelor ruse, ci prin voinţa poporului din Crimeea exprimată într-un referendum deschis”.

    Preşedintele Rusiei a subliniat că în Carta ONU nu se interzice o astfel de acţiune, dimpotrivă, “dreptul naţiunilor la autodeterminare este explicit declarat” în acest document.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai scumpe oraşe pentru expaţi. Pe ce loc se află Bucureştiul

    Potrivit Global Talent Trends Study, realizat de Mercer, salarizarea echitabilă alături de oportunităţile de avansare sunt principalele priorităţi ale angajaţilor în acest an – o concluzie deloc surprinzătoare, în condiţiile climatului actual marcat de schimbări şi incertitudini. În acest context, companiile multinaţionale evaluează costurile cu expaţii pentru activităţile internaţionale.

    Cost of Living Survey, realizat pentru al 23-lea an de către Mercer, concluzionează că instabilitatea pieţei imobiliare alături de inflaţia bunurilor şi serviciilor, contribuie la sporirea costurilor totale de business la nivel global.

    “Globalizarea pieţelor este accentuată de multe companii care îşi transferă angajaţii în diferite ţări. Avantajele pentru relocarea angajaţilor sunt multiple atât pentru activităţi pe termen lung dar şi pe termen scurt: dezvoltarea carierei prin transferul de experienţă, dezvoltarea abilităţilor şi realocarea resurselor.” afirmă Ilya Bonic, President, Talent Business, Mercer.“

    Studiul Mercer a identifică oraşele din Asia şi Europa – în special Hong Kong (2), Tokyo (3), Zurich (4) şi Singapore (5) – ca fiind în topul celor mai scumpe destinaţii pentru expaţi. Din perspectiva costurilor cu bunurile şi siguranţa, Luanda (1) capital Angolei ocupă prima poziţie în top. Alte oraşe care apar în Top 10 cele mai costisitoare oraşe pentru expaţi sunt: Seul (6), Geneva (7), Shanghai (8), New York (9) şi Berna (10). Cele mai puţin costisitoare oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Mercer, sunt: Tunis (209), Bishkek (208) şi Skopje (206). 

    Bucureşti ocupă poziţia 181 în clasament, fiind situat imediat după Varşovia, în scădere cu 9 poziţii faţă de topul celor mai scumpe oraşe din anul 2016. Faţă de oraşele din ţările vecine, prezente în top, Bucureşti este mai ieftin decât Budapesta (176) şi Kiev (163) şi mai scump decât Sofia (184) şi Belgrad (198).

    Studiul Mercer privind Cost of Living cuprinde 209 oraşe de pe 5 continente şi evaluează costurile comparative pentru peste 200 de produse/servicii în fiecare dintre locaţiile comparate inclusiv: chirie, transport, alimente, îmbrăcăminte, bunuri şi divertisment.

    “Sprijinim companiile, printr-o evaluare unitară, să îşi îmbunătăţească strategiile de mobilitate, în condiţiile în care, în trecut, mobilitatea, managementul talentelor şi compensaţiile erau gestionate separat. Companiile din România au acces, prin intermediul Mercer Marsh Benefits, la resurse, studii şi consultanţă de specialitate. Beneficiile acordate angajaţilor trebuie să fie competitive, fundamentate pe costuri reale şi, mai ales, pe expertiză”, a spus Cristian Fugaciu, CEO al Marsh Romania.

    Mercer este prezentă direct pe piaţa din România sub forma parteneriatului Mercer Marsh Benefits prin intermediul căruia companiile au la dispoziţie o singură sursă de gestionare a costurilor, riscurilor şi a complexităţii beneficiilor acordate angajaţilor. Reţeaua reprezintă o asociere a birourilor locale Mercer şi Marsh din întreaga lume.

    Doar trei dintre oraşele europene au rămas în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi. Zurich (4) este cel mai costisitor oraş European din listă, urmat de Geneva (7) şi Berna (10). Moscova (14) şi Sankt Petersburg (36) au urcat 53 respectiv 116 poziţii faţă de poziţiile din clasament ocupate anul trecut, în principal datorită aprecierii rublei raportată la US$ şi a costurilor cu bunurile şi serviciile. În acelaşi timp, Londra (30), Aberdeen (146) şi Birmingham (147) au scăzut 13, 61 respectiv 51 poziţii din cauza deprecierii Lirei faţă de Dolar urmare a votului pentru Brexit. Copenhaga (28) a coborât 4 poziţii de pe locul 24 până pe locul 28, în timp ce Oslo (46) a urcat 13 poziţii în clasament faţă de anul trecut. Paris a coborât 18 poziţii până pe locul 62.

    Alte oraşe din Europa de Vest au scăzut de asemenea în clasament, în principal, datorită deprecierii monedei europene în raport cu dolarul. Viena (78) şi Roma (80) au scăzut cu 24 respectiv 22 de poziţii. De asemenea, oraşele din Germania: Munchen (98), Frankfurt (117) şi Berlin (120) au consemnat coborâri semnificative în top. Scăderi similare au fost înregistrate şi de Dusseldorf (122) şi Hamburg (125).

    “În pofida creşterilor moderate ale preţurilor în majoritatea oraşelor din Europa, moneda Europeană s-a depreciat în faţa dolarului, aspect care a determinat ca cele mai multe dintre oraşele din Europa să coboare în clasament.” explică Nathalie Constantin-Métral, Responsabil cu realizarea studiului Mercer. Ca rezultat al deprecierii Euro, unele dintre oraşele din Europa Centrală şi de Est, cum sunt Praga (132) şi Budapesta (176) au coborât în clasament, în timp ce, Minsk (200) şi Kiev (163) au urcat 4 respectiv 13 poziţii, deşi condiţiile locale s-au menţinut stabile.

  • Vladimir Putin: Statele Unite încearcă să prevină orice apropiere între Rusia şi Ucraina. Cineva o percepe ca pe o ameninţare

    Vladimir Putin consideră că anumiţi politicieni din Statele Unite văd în apropierea între Rusia şi Ucraina o sursă de ameninţare.

    “Filosofia din spatele politicii externe a Statelor Unite pentru regiunea Europei de Est este aceea potrivit căreia orice apropiere dintre Rusia şi Ucraina trebuie prevenită cu orice preţ, deoarece cineva o percepe ca pe un fel de sursă de ameninţare. (…) Se pare că mulţi parteneri de-ai noştri din Statele Unite şi Europa se ghidează după această logică şi nu după libertatea de alegere a poporului ucrainean”, a declarat preşedintele Putin, în timpul unui interviu pentru postul Showtime.

  • Ucraina continuă testele cu rachete în Marea Neagră; Poroşenko: Ne pregătim de o invazie a Rusiei

    Ucraina continuă vineri testele cu rachete deasupra Mării Negre, preşedintele Petro Poroşenko afirmând că scopul manevrelor balistice este pregătirea pentru o “invazie totală” a Rusiei.

    “Vreau să repet: singurul motiv pentru care efectuăm aceste teste este să fim pregătiţi pentru o invazie totală din partea vecinului nostru agresiv. Sunt sigur că în ultimii doi ani am demonstrat că am creat o nouă armată ucraineană”, a afirmat Petro Poroşenko, citat de publicaţia International Business Times.

    “Este responsabilitatea noastră să consolidăm apărarea aeriană a Kievului şi a regiunii Herson, pentru ca nimeni să nu ne poată opri”, a subliniat liderul ucrainean.

    Ucraina a iniţiat joi exerciţii balistice care vor dura două zile, în zona Herson, pe litoralul Mării Negre.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse. Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene. “Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus. “Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.

    Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind “riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”. Testele au loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deşi regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.

    Administraţia Petro Poroşenko a avertizat de mai multe ori că va face tot posibilul pentru recuperarea regiunii Crimeea.

    Moscova a denunţat o “decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev. “Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia).

    În octombrie 2001, armata ucraineană a doborât din greşeală cu o rachetă S-200 un avion de pasageri care se afla deasupra Mării Negre. Avionul Tupolev Tu-154M, aparţinând companiei Sibir, circula din Tel Aviv spre Novosibirsk. Toate cele 78 de persoane aflate la bordul aeronavei au murit. În iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce zbura deasupra zonelor beligerante din estul Ucrainei, incident soldat cu 298 de morţi.

  • Armata Ucrainei, plasată în stare de alertă de teama unui conflict militar cu Rusia

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a ordonat plasarea în stare de alertă a tuturor unităţilor militare din Crimeea şi din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, de teama riscului izbucnirii unui conflict militar cu Rusia, scrie Mediafax

    Petro Poroşenko a transmis ordinul în cursul unei reuniuni cu şefii serviciilor de securitate, inclusiv comandanţii militari. Decizia a fost luată pe fondul amplificării tensiunilor cu Rusia.

    Miercuri seară, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina că foloseşte metode “teroriste” pentru declanşarea unui conflict în Crimeea, după confruntări soldate cu moartea a doi militari ruşi, în timp ce Administraţia de la Kiev susţine că Moscova caută pretexte pentru intensificarea conflictului militar. “Persoanele care au preluat puterea la Kiev au început să recurgă la tactici teroriste în loc să caute modalităţi pentru o soluţionare politică. Vreau să le atrag atenţia partenerilor noştri americani şi europeni. Cred că este deja evident că autorităţile de la Kiev nu caută soluţii diplomatice la probleme, ci recurg la terorism. Este o situaţie foarte îngrijorătoare. Tentativa de a provoca confruntări militare, de a genera un conflict este o dorinţă de a distrage atenţia de la problemele sociale din Ucraina. Sunt acţiuni criminale”, a declarat Vladimir Putin.

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.