BusinessMagazin

Tag: ghid

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Cine atrage atenţia investitorilor?

    Poate o să vă mire: este vorba în primul rând de echipă. Antreprenorul Marius Ghenea spune că ‘investitorii fac ochii mari şi ciulesc urechile tocmai la acest gen de informaţii”. “Chiar şi în cazul unui investitor solitar, trebuie prezentaţi oamenii de suport, chiar dacă nu sunt parteneri în afacere – oameni de vânzări, de marketing, de dezvoltare, care trebuiesc menţionaţi, fie şi pentru faptul că, dacă nu faci  acest lucru, nu vei fi băgat în seamă.
    Echipa inoculează înceredere.

    În businessul de tehnologie investitorii pun accentul pe echipă, nu doar pe un om sau pe un proiect. Implicarea, ajutorul primit din partea unei persoane cunoscute în mediul de afaceri sau în cel tehnic va fi privită pozitiv; nu trebuie să fie angajat, ci doar mentor, dar asta înseamn că a văzut ceva acolo, le-a plăcut, aşa că şi investitorul va încerca să afle mai multe”.

    Echipa poate fi definitorie pentru succesul unei afaceri; să ne gândim la lansarea Apple, unde Steve Jobs a fost omul cu vânzări, dar care avea şi un simţ estetic bun, în timp ce Steve Wozniak era foarte bun la partea tehnică.

    Un alt atu al unei prezentări trebuie să fie şi piaţa. “La modul ideal, un business ar trebui să se susţină din clienţi, iar finanţarea ar trebui să apară ca o resursă suplimentară la business-ul respectiv”, spune antreprenorul ăi bloggerul Dragoş Rouă. O afacere ar trebui să genereze venituri astfel încât investitorul să vadă că există deja nişte procese gestionabile, repetabile şi care creează profit, chiar dacă nu se bagă bani în business-ul respectiv, pentru a-şi face evaluările de genul return-of-investment.

    “Focusul unui antreprenor nu ar trebui să fie după finanţare, ar trebui să fie după clienţi şi după rafinarea proceselor. Finanţarea, banii, sunt o resursă care ar trebui pusă cam pe acelaşi loc cu resursa umană: “Am nevoie de un programator bun şi am nevoie de 50.000 de dolari” – cam aşa stau lucrurile, nu e ca şi cum ai zice “cu 50.000 de dolari ne-am rezolva alte probleme din business”, spune Dragoş Rouă.

    Una din primele întrebări o să fie “OK, care este piaţa?”, spune Dan Vişoiu partner la BAC Investment Banking. Dacă răspunsul este România, un investitor îşi poate face calculele şi poate ajunge la concluzia că riscurile sunt ridicate. “Dacă este vorba de o afacere care are potenţial global şi aş putea să fac exit la 2 milioane, devine mai interesant”.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Am o idee de afacere. E valoroasă?

    Mai mult de jumătate dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere. Între tehnologie şi succes stau banii: 90% dintre antreprenorii români consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil. Ce-i rămân tânărului întreprinzător de făcut? Să îşi găsească un “business angel”, un investitor sau un fond de investiţii.

    Cum găseşti investitorul, ce îi spui, când şi cum, cum îţi concepi prezentarea pentru un eveniment menit să faciliteze accesul la finanţare, care ar trebui să fie punctele forte pe care trebuie să insişti, iată câteva întrebări la care încercăm să raspundem în continuare.
    Prima întrebare pe care trebuie să ţi-o pui este: “Am o idee de afacere. E valoroasă?” Răspunsul este greu de acceptat, dar trebuie să ştiţi că o idee nu valorează prea mult.

    Din punctul de vedere al unui investitor, valoarea unei idei este este aproape zero, spune Dan Vişoiu, partner la BAC Investment Banking. “Îmi spune foarte multe lucruri despre o persoană faptul că nu a putut să avanseze, să evolueze din faza unei idei ca să lanseze afacerea”, adugă el.
    Dragoş Rouă, antreprenor în serie şi blogger, crede că ideile sunt commodities: “Şansele ca cineva să aibă ideea ta sau să o fi avut deja de 1.000 de ori înainte sunt extrem de mari. Din perspectiva mea, ideea are o importanţă minoră; contează mult mai mult implementarea”.

    Implementarea unei idei, adaugă Rouă, poate să nu fie spectaculoasă dar poate să se dovedească mult mai atrăgătoare decât o idee fabuloasă dar care nu e implementată bine. “Contează mult mai mult ce faci, felul în care îţi creezi procesele, clienţii şi furnizorii şi îţi gestionezi cheltuielile şi îţi faci brandingul decât ideea.

    Focusul pe idee nu mi se pare că ar trebui să fie extraordinar”. Un corolar: ideea în sine trebuie să fie cât mai simplă. “Hai să distribuim imagini de la unii la alţii, este Instagram. O idee foarte simplă, dar implementarea a fost foarte bună.

    Un alt exemplu este Whatsapp – hai să facem oamenii să vorbească între ei. Punct. Atât. Idee extrem de simplă, făcută de zeci de ori, înainte existând în piaţă, încă de pe vremea ICQ-ului în cazul Whatsapp – sau şi Flicker exista înainte să existe Instagram – dar implementate într-un mod mult mai adaptat pe nevoile pieţei şi la ceea ce clienţii vor”.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up. Cum mă prezint, eu şi afacerea mea?

    În jurul anului 2000 doi jurnalişti americani au introdus conceptul “elevator pitch” – o prezentare de 30 de secunde până la câteva minute, în care cineva îşi expune oferta, astfel încât să capteze atenţia unui potenţial partener, investitor sau client. Un investitor poate fi contactat şi în mod direct, printr-un mail, sau poate în cadrul unui eveniment public.

    Mulţi business angel români răspund la mail-uri, dacă sunt bine scrise şi nu foarte lungi, aşa că este posibilă chiar şi varianta unui e-mail direct, deşi este mult mai eficient dacă cineva te prezintă. Antreprenorul ar trebui să îşi creeze legături cu potenţialii investitori cu cel puţin un an înainte de a avea nevoie de banii respectivi şi să-i ţină pe aceştia la curent cu progresul şi cu obiectivele atinse.

    Oricum, oriunde, antreprenorul va trebui să se prezinte pe sine şi afacerea sa. “În  primul rând trebuie să atragă atenţia, cu o prezentare puternică, cu curaj. Trebuie să faci o demonstraţie de forţă, de cunoaştere a businessului pe care îl prezinţă. Sa fii sigur pe  informaţiile pe care le prezinţi”, spune Marius Dosinescu, de la FlorideLux.

    În privinţa proiectului, trebuie să explice în cât mai puţine cuvinte ce problemă rezolvă şi de ce o face mai bune. “Dacă este o nevoie, probabil că este deja adresată, şi atunci o întrebare importantă este cum o adresăm noi mai bine. Aici sunt câtva greşeli care se repetă: sunt tineri antreprenori care cred că ideea lor nu a mai fost pusă în practică de nimeni, deci nu au concurenţă, ceea ce este, întotdeauna, o greşeală”, spune Marius Ghenea.

    O altă greşeală este prezentare propriului produs ca având doar calităţi şi desconsiderarea produselor concurente. “Nu este credibil. Dacă demonstrezi un mic avantaj competitiv, eşti deja pe drumul cel bun. Nu trebuie să mergi  atât de departe încât să spui că ai un produs extraordinar, iar celelalte sunt proaste”.
    La fel de periculoasă este şi extrema cealaltă, când, la întrebarea “care este avantajul cometitiv?”, antreprenorul răspunde “este la fel cu celelalte, dar asta e, toate fac acelaşi lucru”. Trebuie să ai încredere în rodusul tău, iar încrederea nu trebuie să fie oarbă şi bazată doar pe nişte prejudecăţi, adaugă Ghenea.

    “Trebuie să  arăţi faptul că ştii despre ce problemă vorbeşti. Şi problema pe care vrei să o rezolvi. Există foarte multe businessuri care rezolvă problema unui singur om, a unui antreprenor, care zice “Vai, am avut nişte epifanii, mi-am dat seama că dacă am furculiţă cu trei dinţi mănânc mai bine decât dacă am o furculiţă cu doi dinţi”, însă asta îmi rezolvă doar mie problema, nu rezolvă problema mai multor oameni care pot să-mi devină clienţi” spune Dragoş Rouă, antreprenor.


    “Este drept  că şi o piaţă dinamică te ajută foarte mult. Dacă vii să prezinţi o idee de business pe o piaţă saturată sau dacă nu vii cu o idee nouă atunci clar nu vei atrage atenţia investitorilor”, adaugă Marius Dosinescu, antreprenor, Flori de Lux.
    La fel de importante sunt, şi trebuiesc a fi prezentate, opiniile celor ce deja au folosit produsul.
    Şi nu poate fi evitată, desigur, partea de cifre a prezentării. “Cine nu este bun la cifre trebuie să aducă în echipă o presoană care se pricepe; poate fi un colaborator, nu un partener sau anagajat, dar care să poată să facă nişte estimări rezonabile în privinţa costurilor, a veniturilor, cu privire la piaţă sau altele.

    Mi s-a întâmplat de multe ori ca numerele prezentate de antreprenori să fie diferite de cele la care ajungeam în cele din urmă, împreună cu ei, fără să-i forţez. Fie că erau mai mari, fie că erau mai mici, de multe ori erau net diferite de cele estimate de ei. Dacă le arăţi toate implicaţiile, atunci lucrile devin mai clare şi poţi ajunge la nişte cifre rezonabile”, spune Marius Ghenea.

    Trebuie să spunem că foarte importantă este suma în sine solicitată. Nu trebuie să cereţi mai mult decât puteţi digera. De multe ori se solicită sume semnificative, fără o idee foarte clară; nu din lăcomie sau din rea credinţă, ci pentru că antreprenorul crede că mai mulţi bani înseamnă mai bine. “Nu este  o concluzie corectă, pentru că de cele mai multe ori se respectă principiul “esay come, easy go”, zâmbeşte Marius Ghenea. “Dacă primeşti cu uşurinţă sume mari, probabil că nu vei fi  foarte atent la modul cum cheltui sau cum investeşti”.

    Mai mult, în momentul în care antreprenorul a obţinut banii respectivi şi ajunge la partea de implementare, abia atunci încep problemele reale. “După ce ai cheltuit 6-9 luni din viaţă căutând finanţare şi zici “ok, în momentul ăsta am găsit finanţare, abia atunci încep problemele, pentru că abia atunci începi să fii răspunzător pentru ce faci, abia atunci începi să-ţi dai seama dacă ţi se validează intuiţiile, abia atunci începi să-ţi dai seama dacă într-adevăr ai un business care să genereze profituri conform aşteptărilor investitorilor”, explică Dragoş Rouă.

  • Un tânăr antreprenor din online speră să dea lovitura cu un ERP ieftin

    PLANUL MEU ESTE SĂ VIRTUALIZEZ OFFLINE-UL“, REZUMĂ ALEXANDRU CÎRCEI, PROPRIETARUL COPIMAJ GRUP, O MICĂ AFACERE DE FAMILIE PRIN CARE TÂNĂRUL A ÎNCERCAT PÂNĂ ACUM MAI MULTE PROIECTE ANTREPRENORIALE.

    La sfârşitul anilor 2000, după terminarea facultăţii, a început să se implice în firma fondată de tatăl său, cu gândul de a o dezvolta. Primul pas a fost să facă un magazin online, pe care l-a numit lifemag.ro şi la care a muncit aproape un an, timp în care alte branduri de shopping online câştigau piaţa.

    Alex Cîrcei, care repara calculatoare şi vindea componente încă de la terminarea liceului, îşi stabilise deja o clientelă în zona unde locuia (cartierul bucureştean Rahova) şi se poziţionase diferit de concurenţii săi prin faptul că livra comenzile în aceeaşi zi. Lifemag.ro a câştigat două premii la gala premiilor e-commerce din 2009 şi vizibilitatea i-a adus proiecte noi – ”Am luat multe proiecte noi, deoarece m-am urcat pe scenă la gală şi am mulţumit Copimaj pentru construcţia site-ului„.

    A început astfel să facă magazine online, dar în aceeaşi perioadă a decis că trebuie să îşi dezvolte şi produse proprii – primul astfel de proiect a fost platforma de comerţ online Live2C, o soluţie de dezvoltare pentru magazine online, prima platformă e-commerce SaaS de pe piaţa din România. A făcut magazine online pentru Cristallini, pentru Băcănia Veche, pentru Tudor Tailor, dar, la sfârşitul anului 2010, a trecut la următorul proiect şi a început să dezvolte Storebeez, o comunitate online pentru zona de e-commerce.

    În 2011, după ce aplicase cu Storebeez la mai multe incubatoare de afaceri, a fost acceptat de Oxygen Accelerator din Birmingham. Înainte de a pleca pentru cele trei luni în UK, Cîrcei a vândut lifemag.ro (lui debo.ro) şi Live2C (lui Asesoft).

    A STAT TREI LUNI ÎN BIRMINGHAM, DAR SPUNE CĂ A CRESCUT ACOLO CA ANTREPRENOR DE PARCĂ AR FI STAT TREI ANI: ”Dincolo de lucrurile învăţate ca antreprenor şi ca dezvoltator de soft, am realizat când m-am întors de acolo trei chestiuni: că 90% din comerţ este offline, că online-ul oferă încă posibilităţi nelimitate şi că offline-ul se inspiră din online, cu care mi-am dat seama că se poate face business la scară mare„. De fapt, Cîrcei s-a întors acasă şi a luat câteva decizii importante: să lucreze full time la Copimaj, să nu mai implice resurse din Copimaj în alte proiecte ale sale şi să se focuseze pe magazine fashion şi de bijuterii.

    Primul nou proiect pe care l-a început după aceste decizii şi care are legătură cu îmbunătăţirea serviciului pe care îl vinde prin Copimaj este Lupsale, un serviciu de e-mail marketing al cărui scop este ca, la primirea newsletterului, clientul să poată cumpăra direct produsele despre care se vorbeşte. A lansat Lupsale la Techcrunch Disrupt 2013 în San Francisco şi tot acolo a deschis şi un birou unde este şi acum sediul companiei. Prima vizită în Silicon Valley i-a adus lui Cîrcei alte răspunsuri, la alte întrebări: ”În Sillicon Valley mi-am dat seama că acolo totul e foarte tehnic şi că pe ei îi interesează doar răspunsuri la întrebările: ce produs ai? La ce foloseşte? Câţi bani poate aduce? Când poate fi gata? Orice altceva te priveşte. Oamenii din Silicon Valley nu au nevoie de lideri sau de oameni cu păreri, ci de proiecte cu mare potenţial„. Aşa că s-a întors dezamăgit, dar realist şi convins că principalul său skill este pe vânzări, aşa că a decis să şi-l folosească.

    La biroul său din Dorobanţi îl aştepta însă altceva. La Rosa, de al cărei magazin online se ocupase de la început, avea nevoie de un ERP. ”Nu am găsit nimic în bugetul pe care mi l-au dat, între 30 şi 50.000 de euro. Aşa că am început noi să lucrăm la un ERP„, povesteşte Cîrcei, care a lansat Copimaj ERP la IMWorld 2014 şi l-a implementat ulterior şi celorlalte companii client, precum Cristallini, Bebetex sau Silver Décor.

    Cîrcei îşi descrie produsul firesc, considerând că acesta este următorul pas în dezvoltarea retailului: ”Produsul acesta conectează online cu offline. Unim într-o platformă online toate comenzile şi fluidizăm procesul„. ERP-ul dezvoltat de Copimaj are 5 module, care pot fi implementate separat, şi costă până în 20.000 de euro (preţul mediu pentru implementarea unui ERP variază în funcţie de mărimea firmei, de specificul de activitate, de gradul de dispersare geografică sau de infrastructura tehnologică şi este, în medie, de ordinul sutelor de mii de euro).

  • Hai să-ţi arăt pivniţa mea: ghidul colecţionarului de vinuri

    Tot mai mulţi colecţionari au încetat să-şi ţină sticlele de vin departe de ochii lumii, la răcoare într-o pivniţă, alegând în schimb să le expună în casă, acolo unde-şi pot bucura ochii şi unde le pot arăta uşor şi prietenilor, scrie Wall Street Journal. Unii optează, de exemplu, pentru vitrine confecţionate numai din sticlă cu filtru special pentru lumină, pe care le instalează în mijlocul casei.

    Asemenea vitrine, a căror construcţie poate costa peste 100.000 de dolari, sunt prevăzute şi cu un sistem de răcire, care să ţină vinul la o temperatură constantă, dat fiind că acesta nu mai beneficiază de răcoarea din pivniţă. Unii clienţi comandă vitrine construite special ca să pună în valoare lumina din încăpere şi modul cum cade ea pe etichetele sticlelor expuse ca nişte opere de artă.

    Cei ce-şi comandă depozite de vinuri de modă nouă sunt în general dintre cei născuţi la începutul anilor optzeci, americani cu venituri foarte mari şi care cumpără peste 50% din vinurile scumpe comercializate, arată studii ale asociaţiei care reprezintă companiile din industria vinului din SUA.

    Chiar şi când păstrează vinurile la subsol, colecţionarii cer materiale moderne, cum ar fi plexiglasul, din care se fac rafturi cu suporturi pentru sticle, luminate cu leduri, un astfel de sistem de depozitare ajungând să coste şi 500.000 de dolari.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cine sunt observatorii alegerilor şi ce drepturi au ei

    Printre ONG-urile acreditate – asociaţii şi fundaţii – sunt unele deja cunoscute în România (Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Mişcarea Populară, Asociaţia Iniţiativa România Liberală, Asociaţia Noua Republică), în timp ce numele altora sună amuzant sau doar neobişnuit (Asociaţia Sunetul Distracţiei Civilizate, Asociaţia România Zâmbeşte, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Lupta împotriva Corupţiei, Crimei Organizate şi Terorismului Intern şi Internaţional).

    Conform legii, pot fi acreditaţi ca observatori interni ai alegerilor reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

    Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

    Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

    Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

    Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

    Observatorii pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi al semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie.

    Observatorii au dreptul să sesizeze în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Ei nu pot interveni însă în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din incinta secţiei de votare.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Prezenţa la vot în secţiile din străinătate va fi anunţată la orele 15 şi 21, respectiv la orele 1 şi 9 din 3 noiembrie.

    Ulterior, informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 2, 5, 9, 11, 17 şi 20 din 3 noiembrie.

    Acelaşi orar se va aplica şi la 16, respectiv 17 noiembrie, în situaţia în care preşedintele României nu este ales din primul tur de scrutin.

    Istoricul alegerilor prezidenţiale, conform Autorităţii Electorale Permanente:

    1990: Preşedintele a fost ales din primul tur
    Prezenţa la vot a fost de 86,19%, adică au votat 14.826.616 alegători din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale.

    1992: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,29%, adică au votat 12.496.430 de alegători din cei 16.380.663 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 73,23%, adică au votat 12.153.810 alegători din cei 16.597.508 înscrişi în listele electorale.

    1996: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,01%, adică au votat 13.088.388 de alegători din cei 17.218.654 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 75,90%, adică au votat 13.078.883 de alegători din cei 17.230.654 înscrişi în listele electorale.

    2000: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 65,31%, adică au votat 11.559.458 de alegători din cei 17.699.727 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 57,50%, adică au votat 10.184.715 alegători din cei 17.711.751 înscrişi în listele electorale.

    2004: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 58,51%, adică au votat 10.794.653 de alegători din cei 18.449.676 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.

    2009: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).