BusinessMagazin

Tag: FMCG

  • Gustul profitului la fabrica de ciocolata

    In partea sudica a Capitalei, pe bulevardul Metalurgiei, mirosul
    dulce al ciocolatei este un indiciu clar despre produsele care sunt
    incarcate in camioanele din curtea fabricii. Portile se deschid
    pentru cine doreste sa afle care este rolul unui detector de metale
    in fabrica de ciocolata sau alte secrete de preparare. De la
    jumatatea lui noiembrie pana in preajma sarbatorilor de iarna,
    oricine putea sa-si programeze pe site-ul firmei un tur de fabrica
    si sa afle ca drumul parcurs de ingrediente pe linia de productie
    pana la capatul unde ciocolata este ambalata in cutii are cinci
    kilometri. Sau ca timpul de preparare pentru cea mai simpla reteta
    de ciocolata este de opt ore, iar pentru cea mai sofisticata – cum
    e cazul marcii Anidor – dureaza de trei ori mai mult.


    Maestrul de ceremonii, ghidul de la turul din fabrica, poarta
    joben si frac maronii. Arata exact ca un personaj din filmul
    “Charlie si fabrica de ciocolata”, care dezvaluie secretele lui
    Willy Wonka. Dincolo de costum, ghidul era insa incarcat cu
    informatii despre secretele companiei, care ocupa locul doi pe
    piata tabletelor de ciocolata, conform lui Cristian Stanciu,
    directorul de marketing al Supreme Group.

    Compania si-a vazut, anul trecut, produsele parasind rafturile
    intr-un ritm similar cu cel din 2009 si a inregistrat vanzari cu
    aproape 10% mai mari, ajungand la aproape 25 de milioane de euro.
    Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat la nivelul intregii piete
    de bunuri de larg consum (FMCG) valoarea vanzarilor a scazut anul
    trecut cu circa 10%, conform estimarilor companiei de cercetare de
    piata MEMRB. Astfel, vanzarile de FMCG au ajuns anul trecut la
    circa 20 de miliarde de euro. Desi au fost categorii de produse
    care au castigat teren, cum e cazul iaurtului, ciocolata nu se
    numara printre ele. Piata ciocolatei, cu o valoare anuala estimata
    la 200 de milioane de euro, a inregistrat, conform reprezentantilor
    Supreme, un regres de 10% anul trecut, dupa ce in 2009 piata
    scazuse cu 8%. “Nu ne asteptam ca 2011 sa fie mult mai rau”, spune
    directorul de marketing al grupului Supreme. Cum a bifat firma
    plusuri, in aceste conditii?

    “Evolutia se datoreaza faptului ca am lansat in jur de 20 de noi
    produse si am crescut activitatile de export”, spune Stanciu.
    Compania, care are in portofoliu peste 100 de produse, intre care
    se numara Primola, Anidor, Primoline si biscuitii Ulpio, a intrat
    recent pe segmentul napolitanelor. “Nu producem noi napolitanele,
    ci le glazuram cu ciocolata si le ambalam”, spune Stanciu. Firma
    exporta in 12 tari, iar pe lista de planuri ferme se afla intarirea
    marcilor la nivel regional. Cu alte cuvinte, cu ciocolata Primola
    si Anidor produsa in Bucuresti, Supreme Group vrea sa scoata bani
    din buzunarele vecinilor. “Avem activitati foarte clare pe piata
    bulgareasca, unde am incheiat un parteneriat cu un distribuitor si
    am investit si in marketing pentru a sustine marcile”, spune
    reprezentantul producatorului.

    Pentru ca Romania a avut in 2010 un an mai greu decat multe din
    tarile europene, reorientarea catre export s-a dovedit in mai multe
    cazuri un veritabil as din maneca producatorilor. Nu demult,
    Scandia, cel mai mare producator de conserve de pe piata
    romaneasca, a anuntat ca are ca tinta transformarea marcilor sale
    in unele regionale, care sa acopere mai multe tari. “Multi
    producatori au mizat pe cresterea exporturilor din Romania catre
    Europa, Rusia sau alte destinatii”, explica Bogdan Belciu, partener
    in cadrul companiei Pricewaterhouse Coopers. Totusi, puncteaza
    Belciu, impactul exporturilor in termeni relativi a fost destul de
    ponderat in multe cazuri.

  • “Nu e nimic mai rau decat o bere la halba care a stat 3 zile in butoi”

    “In 2010 ne-am propus 30 de instalatii de Bavaria si 25 de
    Paulaner, insa am adaugat intre timp si berea Murphy’s si asa am
    ajuns deja la 56 de instalatii”, decara Ghindea. Pentru 2011
    Bavarom si-a propus sa dubleze acest numar, cautand locatii care
    pot vinde acest gen de bere, care au rulaj si clienti care cunosc
    si consuma produsele Bavarom. “E important ca produsele noastre sa
    fie consumate in timp scurt pentru ca nu este nimic mai rau in
    aceasta industrie decat o bere la draught care a stat mai mult de 3
    zile in butoi”, declara Costin Ghindea, director general
    Bavarom.

    Bavarom estimeaza pentru 2010 o cifra de afaceri similara cu cea
    din 2009: aproximativ 8,5 milioane lei. “Am realizat aceeasi cifra
    de afaceri, dar cu costuri mai mici”, a adaugat Ghindea.

    Structura vanzarilor din 2010 difera insa de cea existenta cu un
    an in urma. Exista o crestere semnificativa in categoria berilor
    fara alcool si beri speciale: Bavaria, Paulaner, Bernard, Tsingtao.
    “Cel mai important produs importat si vandut in Romania de Bavarom
    ramane Bavaria, lider pe piata berilor de import”, declara Costin
    Ghindea.

  • GfK: cei mai mari cinci retaileri detin 22% din FMCG

    Cei mai mari retaileri de pe piata romaneasca, in functie de
    cifra de afaceri, sunt Carrefour, Real, Kaufland, Auchan si
    Billa.

    In ultimii ani, comertul modern a avut o dezvoltare accelerata:
    de la 33% in 2006 la 45% cota de piata in 2010. Principalul motor a
    fost expansiunea hipermarketurilor si a magazinelor de tip
    discounter, in detrimentul supermarketurilor si al magazinelor
    alimentare mici.

    Urmand tendinta regiunii, magazinele de tip discounter au
    reprezentat formatul castigator in perioada de criza, dar cota
    acestora in Romania (10%) este mai mica decat nivelul mediu din
    Europa de Est, de 17%. Studiul are la baza informatii obtinute prin
    monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 categorii de
    bunuri de larg consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de
    Consumatori a GfK Romania, pe un esantion de 2,200 gospodarii,
    reprezentativ la nivel national.

  • Cine are curaj sa mizeze pe investitii tocmai acum? Avicarvil investeste 10,7 mil. lei

    O parte a banilor pentru acesta investitie provin din fonduri
    europene. “Pentru banii din fonduri europene am primit unda verde
    in aceste zile, iar cealalta parte din suma este o investitie
    proprie. Proiectul este o continuare a dezvoltarii si
    retehnologizarii fermelor de la Valcea, iar de aceasta data vizam
    si o componenta de energie verde”, declara Iustin Paraschiv,
    proprietarul Avicarvil.

    Cifra de afaceri a Avicarvil a depasit la nous luni 51,5
    milioane de lei, in crestere cu aproximativ 20% fata de aceeasi
    perioada din 2009. “Pana la sfarsitul acestui an, in conditiile
    cresterii continue a capacitatilor de productie, mizam pe o cifra
    de afaceri de aproximativ 63 milioane de lei”, declara
    Paraschiv.

    Conform companiei, intre tendintele din acest an se numara
    faptul ca o parte a consumatorilor s-au orientat spre segmentul
    quality, in masura in care s-a marit si oferta producatorilor.
    “Puii nostri, crescuti in regim de “ograda taraneasca” si hraniti
    in mare masura din productia interna de furaje, reprezinta un tip
    de mancare sanatoasa, lucru din ce in ce mai apreciat de
    consumatorul roman”, declara Iustin Paraschiv, proprietarul
    Avicarvil.

    Grupul de firme detinute de familia Paraschiv a incheiat 2009 cu
    o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro si are
    afaceri in domeniul agro-zootehnic si comert. Cea mai importanta
    companie a grupului este producatorul si retailerul Ana si Cornel,
    infiintat in 1994. Grupul de firme detine o retea proprie de 87
    magazine in Valcea, Dolj, Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Bucuresti,
    Ialomita, Vrancea, Bacau si altele. Grupul numara peste 2000 de
    angajati la jumatatea lui 2010. Alte companii membre in grup sunt:
    Carmistin Ladrisi Grup, Pajo Holding si Avicarvil.

  • Hezy Ovadia, noul presedinte al imbuteliatorului Tuborg

    Ovadia are o experienta profesionala de aproximativ 19 ani,
    formata in cadrul pozitiilor de conducere pe care le-a detinut in
    patru dintre cele mai active companii din domeniul FMCG
    (producatori de bauturi alcoolice si non-alcoolice), inclusiv
    Carlsberg Group – Israel Beer Breweries Ltd.

    Hezy Ovadia are studii in domeniul financiar si un EMBA in
    Managementul Afacerilor, ambele absolvite la Universitatea din Tel
    Aviv. Romania si evolutia companiei Tuborg Romania sunt deja
    familiare, facand parte din consiliul de administratie.

    “Sunt convins ca alaturi de echipa URBB vom continua sa atingem,
    anual, rezultate in ascensiune, asa cum am obisnuit piata pana
    acum”, a declarat Ovadia, viitorul presedinte al URBB. Shachar
    Shaine preda acum fraiele afacerii, dupa sase ani in care United
    Romanian Breweries Bereprod a inregistrat evolutii anuale
    constante. Astazi, compania are peste 800 de angajati si peste 100
    mil. euro cifra de afaceri.
    URBB este unul dintre cei mai mari producatori de bauturi de pe
    piata locala, fiind prezent pe piata berii, a bauturilor
    racoritoare si recent, pe cea a apelor minerale. Portofoliul
    companiei cuprinde exclusiv marci precum Tuborg, Carlsberg, Skol,
    Holsten, Guinness si Kilkenny, Granini si Bilbor.

  • Promotie cu moderatie

    BUSINESS MAGAZIN: Un studiu recent prezenta un lucru
    surprinzator. Ca cetateanul obisnuit a inceput sa vada in
    supermarket un aliat, un prieten. Politica marilor lanturi de
    magazine de a oferi tot soiul de promotii si discounturi a prins la
    public cum era si firesc intr-o perioada in care se prezinta mai
    putin. Credeti ca lanturile de retail, in momentul in care
    lucrurile se vor redresa in plan economic, vor putea sa iasa din
    aceasta “capcana” a ofertelor, pentru ca o promotie “strica”
    piata?


    MARIUS MELESTEU: Eu nu sunt sigur ca strica piata. Mult timp am
    crezut la fel, ca un brand serios, un brand mare, nu face promotii.
    Dar realitatea, mai ales in cadrul retelelor de comert modern, ne
    contrazice si ne arata ca ofertele promotionale sunt un driver de
    consum, la fel cum este si imaginea marcii, daca vreti. Si cred ca
    este poate naiv ca cineva sa-si imagineze ca fara oferte si fara
    promotii in comert poti rezista in ziua de azi. Este un driver pe
    care trebuie sa-l gestionezi in functie de resursele pe care le ai,
    iar consumatorii, dupa parerea mea, aleg nu numai in functie de
    brand, care desigur inseamna mult, dar si din promotii. Daca cineva
    nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii
    catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta.

    ROBERT REDELEANU: Din pacate insa in Romania ultimilor ani cred
    ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu:
    ofertele. Nu spun ca fac alegerea brandului dupa oferta, dar fac
    alegerea produsului pe care il cumpara din magazin in functie de
    oferte. E dificil pentru retaileri in aceste conditii sa se
    diferentieze. Cu totii am stat in fata partenerilor de discutii din
    cadrul retailerilor si am vazut ca ceea ce ii intereseaza in primul
    rand este bugetul de activitati promotionale. Sunt foarte putini
    clientii care merg in magazin dupa gama pe care o are acel magazin,
    dupa tipul de mercantizare si majoritatea aleg in baza unei oferte
    promotionale, comportament care pe termen mediu si lung poate sa
    fie foarte daunator, daca nu e gandita o strategie promotionala si
    o oferta este facuta la intamplare pentru a acoperi scaderea de
    volume pe final de luna sau an.

    MARIUS MELESTEU: Trebuie gestionata aceasta strategie.
    ROBERT REDELEANU: Da, trebuie facuta cu oarecare moderatie si cu
    intelegerea a ceea ce faci. Si acum nu sunt critic fata de nimeni
    pentru ca si noi il practicam oarecum dezordonat.

    BUSINESS MAGAZIN: Marile lanturi de magazine au o politica de
    preturi. Un producator cum se descurca in aceste vremuri?

    RAUL CIURTIN: Senzatia mea de o perioada de timp este ca intr-un
    fel sau altul producatorul, in functie de strategie, marime si
    portofoliu, sufera intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu stiu
    daca se poate spune ca aceasta strategie a retailerilor are vreo
    legatura cu producatorul – care daca are o strategie de a face o
    oferta in piata de multe ori se suprapune peste o alta oferta a
    altui producator, care poate fi mai buna. Si nu poate atinge tinta
    propusa, si astfel apare un moment un pic dureros al relatiei
    retailer-producator. Nu toate strategiile sunt comune. Iar focusul
    pe care eu il percep acum este ca ofertele, in primul si in primul
    rand, sa creasca traficul in magazin. Ofertele sunt bune, dar nu de
    fiecare data se impletesc.

  • Cum se ghiceste viitorul in cafea

    La iesirea din Bucuresti spre Popesti-Leordeni, in apropierea
    liniei de centura, o cladire rosie de birouri cu cateva etaje este
    sediul central al Strauss; alaturi sunt fabrica si depozitul
    logistic. Nu se simte mirosul cafelei, asa cum s-ar astepta cei mai
    multi vizitatori. Pentru pastrarea aromei, tehnologia folosita in
    fabrica presupune inghetarea cafelei, imediat dupa prajire, la -60
    de grade Celsius. Este important, pentru ca astfel este conservata
    cat mai bine aroma, asa cum se intampla si cu ambalajele
    pachetelor, care nu sunt din hartie, ci dintr-un material cu bune
    proprietati izolante, dupa cum explica Marius Melesteu, directorul
    general al Strauss.

    Compania ocupa al doilea loc pe piata romaneasca a cafelei, dupa
    Kraft Foods Romania, care are in portofoliu marcile Jacobs si Nova
    Brazilia. La 43 de ani, Melesteu, care conduce afacerea cu cafea de
    la inceputul anului, a adunat peste 13 ani de experienta in
    industria bunurilor de larg consum (FMCG), in companii ca Unilever
    si Heineken. Debordeaza de incredere cand vorbeste de planurile pe
    care le are pentru companie, iar cand vine vorba despre programul
    sau “manifest” de manager nu spune nimic despre cifre – fie ele
    vanzari, profit sau cota de piata – ci subliniaza repetat ca
    principala lui preocupare este sa construiasca un brand. Cunoscuta
    ani in sir ca Elita, marca de cafea ambalata a intrat de doi ani
    intr-un amplu proces de rebranding. E un proces necesar, explica
    managerul, pentru ca in trecut numele firmei (Elite) era adesea
    confundat cu al marcii sau chiar cu “alte lucruri de pe piata care
    poarta acelasi nume”, spune Melesteu. Numele rezoneaza in mintea
    consumatorilor in ultima perioada si cu produsele din carne, mai cu
    seama dupa spotul publicitar filmat de Mihaela Radulescu sub
    sloganul “Elit, pofta de mezelit”.

    “Elita exista in continuare, nu s-a atins nimeni de ea”, adauga
    Melesteu, care precizeaza ca numele Doncafe este o umbrela mai
    larga, sub care sa poata intra mai multe produse. “E posibil ca in
    urmatorii ani numarul de pachete sa ajunga dublu”, spune seful
    Strauss, aratand cu un gest larg catre cele patru feluri de cafea
    asezate acum pe un colt al biroului sau. Umbrela Doncafe reuneste
    acum patru feluri de cafea macinata – Elita, Selected, Gold si
    Decaffeinated – cu care detine locul al doilea in segment, avand o
    cota de piata in volum de 36%, conform informatiilor MEMRB, citate
    de Melesteu. In portofoliu se gasesc si trei tipuri de cafea
    instant, segment pe care Strauss ocupa pozitia a treia dupa Nestlè,
    cu marca Nescafe, si Kraft Foods Romania, cu o cota de piata de
    26%, conform MEMRB.

    Dupa hotararea cu care Melesteu vorbeste de construirea marcii,
    se poate spune ca firma da toate semnalele ca s-a aliniat la start
    pentru a-si largi portofoliul. Cu titlu de exemplu este intrarea
    companiei in acest an pe segmentul de capsule pentru cafea, care
    pot fi folosite, spre exemplu, acasa sau in sediul firmelor, pentru
    “a obtine o cafea similara cu cea facuta la un dozator
    profesionist”, explica managerul, referindu-se la bauturile produse
    de echipamentele speciale folosite in cafenele. Pretul unui
    expresor pentru acasa se plaseaza intre 400 si 700 de lei, iar
    costul unei capsule este in medie de 1,3 lei. Vanzarile acestui
    segment nu sunt, momentan, semnificative in totalul cifrei de
    afaceri, dar directorul general al Strauss spune ca “exista un
    trend pozitiv si credem ca piata se va dezvolta in directia
    aceasta”.

    Segmentul de capsule, care poarta in companie numele de cod
    “single portion”, alaturi de HoReCa si vending (aparatele de cafea
    din spatiile publice si din sedii de companii) si-au adjudecat un
    sfert din cifra de afaceri a Strauss, care a ajuns anul trecut la
    67 de milioane de euro, fata de 75 de milioane de euro in 2008. In
    acest context, tendinta usor ascendenta, de 2-3% in ultimele luni,
    are darul de a-i aduce un zambet de satisfactie directorului
    companiei. “Cifra de afaceri pentru acest an se va plasa la acelasi
    nivel cu cea de anul trecut”, estimeaza Melesteu, care apreciaza ca
    acesta ar fi un rezultat bun, in conditiile in care piata scade,
    compania nu a operat anul acesta majorari de preturi, TVA a
    crescut, iar pretul boabelor de cafea s-a majorat cu circa 15% fata
    de nivelul mediu de tranzactionare al anului trecut.

  • Kraft: pe termen mediu consumul ar putea reveni la nivelul 2007-2008

    “Nu se poate face o previziune clara pentru viitor; aproape
    fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citesc este
    diferita”, declara Gerard Chandran, managing director al Kraft
    Foods Romania (KFR). El a preluat in urma cu cateva luni functia de
    conducere a filialei locale, dupa ce anterior a lucrat in Africa de
    Sud. In opinia lui, “in prezent, cele mai multe companii ar trebui
    sa fie atente in prezent la ROI (return on investment, recuperarea
    investitiei – n.r.) si sa se focuseze pe acele marci si segmente de
    piata care pot oferi acest lucru”.

    Filiala companiei americane a mizat in acest an tocmai pe
    aceasta tactica, punand accent pe categoria de biscuiti; si-a
    adjudecat pozitia fruntasa si in piata de biscuiti, segment in care
    a lansat in acest an patru marci diferite: Oreo, Tuc, Belvita Start
    si Milka. In perioada iulie-august 2010 compania aproape si-a
    dublat cota de piata valorica pe segmentul de biscuiti, fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, cand avea in portofoliu doar
    marca Lu. De la lansarea Belvita Start, in luna aprilie a acestui
    an, compania a vandut 65 de milioane de pachete de biscuiti sub
    acest brand. Kraft Foods Romania, care nu are fabrici pe piata
    locala dar are parteneriate cu producatori locali de dulciuri si
    cafea, a raportat la Ministerul Finantelor anul trecut afaceri de
    138 milioane de euro, in scadere cu circa 12% fata de 2008.

  • De la greci vin bulele: PepsiCo aduce in Romania un manager elen

    Reteta greceasca de management are de-acum cel mai apasat cuvant
    in industria bauturilor racoritoare de pe piata locala. Cu un sef
    grec in fotoliul de conducere al filialei romanesti, PepsiCo se
    inscrie in liga de management in care joaca si cel mai mare
    competitor al sau, Coca-Cola HBC Romania & Moldova,
    imbuteliatorul brandului concurent. Desi CCHBC are la carma un
    roman (Calin Dragan), compania face parte din grupul elen care
    detine licenta de imbuteliere pentru 28 de tari din regiune. O alta
    asemanare intre cele doua companii este faptul ca atat Mike Holmes,
    cat si predecesorul lui Dragan sunt americani.

    Numele lui Mike Holmes se leaga de deschiderea celei mai mari
    fabrici de bauturi racoritoare din portofoliul Pepsi de pe piata
    romaneasca, o investitie de 85 de milioane de dolari intr-un
    proiect pornit de la zero. Fabrica a fost inaugurata in toamna
    anului trecut, langa Bucuresti, si a marcat unul dintre elementele
    cheie ale mandatului lui Holmes, care a inceput dupa ce
    PepsiAmericas a preluat afacerile de imbuteliere a marcilor Pepsi
    pe piata romaneasca.

    La inceputul acestui an, operatiunile PepsiAmericas la nivel
    mondial au fost preluate de PepsiCo, asa ca din martie, “Mike
    Holmes a acceptat rolul temporar de a conduce procesul de integrare
    a celor doua afaceri in Romania (snacks si bauturi) pana la venirea
    unui nou general manager pentru Romania”, au declarat pentru
    BUSINESS Magazin reprezentantii PepsiCo. Conform lor, “Mike Holmes
    va urmari alte oportunitati in afara companiei”, dar in urmatoarele
    cateva luni, il va ajuta in perioada de tranzitie pe noul manager.
    Functia de conducere este preluata acum de Pavlos Katsivelis, care
    a fost din 2007 incoace director general al filialei PepsiCo din
    Grecia, unde si-a inceput cariera in 2002, ca planning manager,
    apoi director financiar. Absolvent al Universitatii de Economie si
    Afaceri din Atena, cu specializari in managementul afacerilor si un
    masterat in finante si banci, Katsivelis a lucrat inainte de
    PepsiCo-IVI (Grecia) pentru Arthur Andersen si pentru operatorul de
    telefonie Wind Telecommunications.


    Povestea sucurilor Pepsi pe piata romaneasca a inceput cu peste
    34 de ani in urma, odata cu lansarea operatiunilor de imbuteliere
    in cantitati limitate. In primii ani dupa ’90, Aviad Meitar, pe
    atunci un tanar de nici 30 de ani, in parteneriat cu trei
    investitori din Kentucky, si-a propus sa dezvolte in Romania o
    afacere in domeniul bauturilor racoritoare. In 16 ani, Meitar a
    construit aceasta afacere, impreuna cu Eli Davidai, unul dintre cei
    mai mari imbuteliatori Pepsi din regiunea Europei Centrale si de
    Est, iar in 2005-2006 firma a fost cumparata de PepsiAmericas,
    intr-o tranzactie de 82 de milioane de dolari, care a inclus insa
    si preluarea datoriilor companiei – nu mai putin de 55 de milioane
    de dolari. Dupa primul an cand Mike Holmes s-a aflat in fotoliul de
    conducere a producatorului marcilor Pepsi si Prigat, compania si-a
    crescut de peste doua ori si jumatate profitul, pana la 33,7
    milioane de euro. Si vanzarile au crescut, de la 153 de milioane de
    euro in 2006 pana la 195 de milioane in 2007.

    Schimbarea se simtea totusi in aer, odata ce de la inceputul
    acestui an a fost anuntata fuziunea dintre imbuteliatorul local al
    Pepsi si producatorul chipsurilor Lay’s, compania Star Foods.
    Vanzarile imbuteliatorului Pepsi in Romania au inregistrat anul
    trecut un declin, ajungand la 160 de milioane de euro fata de 202
    milioane de euro in 2008, potrivit datelor de la Registrul
    Comertului. In acelasi interval, profitul a scazut cu mai mult de
    50%, de la 37 de milioane de euro in 2008 la 16,8 milioane de euro
    anul trecut.

    2009 a fost primul an in care companiile din domeniul bunurilor
    de larg consum au resimtit efectele crizei. Si principalul
    competitor al PepsiCo pe segmentul bauturilor racoritoare,
    Coca-Cola HBC, si-a vazut volumele vandute scazand cu 12%, iar
    cifra de afaceri a fost cu 20% mai mica fata de 2008.

    Cu minusuri s-a confruntat anul trecut si compania poloneza
    Tymbark Maspex, care a raportat o cifra de afaceri de 54,3 milioane
    de euro fata de 58,4 milioane de euro in 2008. Piata bauturilor
    racoritoare, ce cuprinde si apele minerale, se plaseaza, conform
    unor estimari, in jurul valorii de un miliard de euro.

    Reculul resimtit de Pepsi in afacerea cu chipsuri a fost insa de
    o amploare mai mica fata de vanzarile de racoritoare: cu marci ca
    Lay’s, Krax si Star, vanzarile Star Foods au fost anul trecut de 82
    de milioane de euro, in scadere cu 4% fata de 2008. Piata
    snacksurilor, care include chipsuri din cartofi, popcorn,
    sticksuri, alune si seminte prajite, are o valoare anuala de 200 de
    milioane de euro si este dominata de companii ca Intersnack,
    European Food, Standard Snack si Alka.

    Memoria internetului pastreaza interventia lui Katsivelis din
    aprilie, cand anunta rezultatele financiare ale PepsiCo-IVI pe
    primul trimestru: crestere de vanzari de 6,4%, profit operational
    mai mare cu 4%, cota de piata mai mare cu 0,9% ca in aceeasi
    perioada a anului trecut. Venirea grecului in locul americanului la
    conducerea PepsiCo Romania este asteptata, deci, sa aduca in acest
    context un suflu nou in afacerile celui mai longeviv brand de pe
    piata romaneasca a bauturilor racoritoare. Sa tinem minte, asadar,
    momentul de fata, intrucat la el ne vom raporta de acum inainte
    cand vom vedea in ce directie se va schimba stilul de conducere de
    la Pepsi.

  • Scandia: exportul este o oportunitate mare

    Conform estimarilor companiei, pana la finalul acestui an
    activitatile de export ar urma sa detina o felie de circa 5% din
    totalul cifrei de afaceri, urmand ca aceasta pondere sa creasca tot
    mai mult in urmatorii ani. Pietele vecine sunt principalele tinte
    de export, argumenteaza Redeleanu, care a mentionat ca ocazional
    compania exporta in tari ca Italia si Spania, unde principalii
    clienti sunt romanii plecati la munca. Aceste exporturi sunt insa
    “oportuniste” si nu se poate construi un plan de afaceri articulat
    pe baza lor.

    Pe termen mediu si lung Redeleanu vede exporturile ca avand “un
    mare potential in cresterea cifrei de afaceri”, astfel incat in
    zece ani vanzarile de peste hotare ar putea ajunge sa detina o
    jumatate din cifra de afaceri a companiei. “Daca pana in 2008
    companiile isi concentrau eforturile ca sa acopere cererea de pe
    piata interna, acum lucrurile s-au schimbat in mod radical”,
    completeaza directorul general al Scandia Foods.

    Compania detine, conform datelor MEMRB citate de oficialii
    Scandia, o cota de piata in volum de peste 54% in segmentul
    pateurilor si peste 70% din volumul total de conserve de pe piata
    romaneasca, tinteste ca in acest an sa-si mentina nivelul
    afacerilor la acelasi nivel ca si anul trecut, pentru care a
    raportat vanzari de 203 milioane de lei, in crestere cu 1,7% fata
    de 2008. Scandia, care are in portofoliu marcile Scandia Sibiu,
    Bucegi si Sadu, nu a crescut preturile la raft pe parcursul acestui
    an, in ciuda majorarii TVA si a faptului ca “suntem influentati de
    cursul de schimb euro/leu, din cauza ca peste 70% din materiile
    prime sunt din import”, spune Redeleanu. In primele sase luni ale
    acestui an compania a avut rezultate similare cu cele din prima
    parte a anului trecut.

    Numele companiei, cu o istorie de aproape 90 de ani, se trage de
    la faptul ca in 1941 un fond de investitii scandinav a investit in
    afacerea dezvoltata la Sibiu. Pe piata romaneasca de conserve mai
    sunt prezente companii ca Orkla Foods, Hame Romania si Glina. Piata
    conservelor de carne este evaluata la 75 de milioane de euro.