BusinessMagazin

Tag: estimare

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.

  • Banca Transilvania estimează în următoarea perioadă menţinerea ratei de economisire la un nivel ridicat

    Rata de economisire la nivelul populaţiei se va situa la un nivel ridicat în trimestrele următoare, pe fondul perspectivelor de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt şi de dezvoltare a pieţei de capital pe termen mediu, transmit reprezentanţii Băncii Transilvania.

    Estimarea vine în contextul în care rata de economisire la nivelul populaţiei s-a majorat în primele nouă luni din 2019 cu un punct procentual faţă de perioada similară din 2018, până la 14,8%, nivel superior mediei din Zona Euro, unde creşterea a fost de aproximativ 13%, potrivit datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Subliniem faptul că în prezent rata de economisire la nivelul populaţiei este superioară celei înregistrate la momentul incidenţei Marii Recesiuni, dar atragem atenţia cu privire la fenomenul de polarizare”, precizează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Datele INS mai indică faptul că în T3/ 2019, veniturile gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 9,4% faţă de perioada similară din 2018, la 4.872 lei -nivel record, evoluţie determinată de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi de politica Administraţiei de creşterea veniturilor.

    În acelaşi timp cheltuielile gospodăriilor populaţiei au urcat cu un ritm trimestrial de 3,8% şi cu 8% an/an la 4.202 lei lunar în penultimul trimestru din 2019, evoluţie influenţată şi de nivelul ridicat al inflaţiei (aproximativ 4% an/an, pe indicele armonizat UE). Astfel, rata de economisire la nivelul gospodăriilor populaţiei s-a diminuat de la 15% în T2/2019 la 13.8% în T3/2019, nivelul minim din T4/2018.

     

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.

  • Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro


    Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă.  S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
    „Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
    Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
    Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
    Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România.

  • Aceştia sunt CEI MAI BOGAŢI criminali din istoria modernă a lumii – VIDEO

    Cu poveşti arhicunoscute şi chiar ecranizate în producţii ca Naşul sau Băieţi buni, cei mai celebri criminali şi traficanţi din istoria modernă au demonstrat totuşi că averile uriaşe nu pot suplini o viaţă trăită pe furiş, cu teama permanentă de a fi prins de autorităţi. 

    Majoritatea au sfârşit tragic sau ispăşesc sentinţe de zeci de ani în închisori federale. Cine sunt însă primii zece cei mai bogaţi, dar şi cei mai periculoşi criminali din istoria modernă? Cifrele sunt, bineînţeles, estimative, deoarece se bănuieşte că mulţi au reuşit să ascundă sume uriaşe înainte de a fi capturaţi sau ucişi.

    Pablo Escobar
    Avere: peste 30 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, răpire, crimă, mită, terorism
    Născut în Rionegro, Columbia, în 1949, Pablo Escobar este considerat cel mai de succes criminal din istorie. Este supranumit Regele Cocainei pentru modalităţile ingenioase prin care a reuşit să transporte cantităţi industriale de droguri pe teritoriul SUA, dar mai ales pentru profitul uriaş pe care îl avea din traficul de droguri. Se estimează că sub conducerea sa, cartelul Medellín a fost responsabil pentru 80% din traficul de cocaină din SUA, cu câştiguri de 70 de milioane de dolari pe zi.

    Escobar a murit într-un schimb de focuri cu autorităţile, în 1993. Totuşi, rudele şi apropiaţii susţin că acesta s-a sinucis pentru a nu fi capturat. Actorul Brazilian Wagner Moura a jucat rolul lui Escobar în serialul Narcos realizat de Netflix.

    Amado Carrillo Fuentes
    Avere: 25 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, acuzaţii legate de arme, crimă
    Fuentes a deţinut controlul cartelului mexican de droguri Juárez în 1993, timp în care se estimează că a generat profituri de peste 25 de milioane de dolari.  

    A murit în 1997, în timp ce era căutat de autorităţile din SUA şi Mexic. Fuentes tocmai îşi făcuse o operaţie de chirurgie plastic de opt ore pentru a-şi modifica aspectul. El a supravieţuit intervenţiei chirurgicale, dar a murit ore mai târziu din cauza complicaţiilor apărute ulterior.
     
    Semion Mogilevich
    Avere: 10 de miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri şi de arme, crimă, fraudă, spălare de bani, prostituţie şi şantaj
     
    Considerat cel mai important şef al mafiei ruseşti, Mogilevich a avut legături strânse cu numeroşi politicieni din Rusia, printre care şi preşedintele Vladimir Putin. Se bănuieşte că în prezent locuieşte în Moscova.
     
    Dawood Ibrahim
    Avere: 6,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă, terrorism
     
    Fiu al unui ofiţer de poliţie, Ibrahim a fost capul organizaţiei criminale D-Company în anii ’70. Acuzat de trafic de droguri şi terorism, el a fost de asemenea implicat în bombardamentul din Bombay din 1993, când au fost ucise 257 de persoane. Cândva, Ibrahim a figurat pe lista FBI a primilor zece cei mai căutaţi fugari, însă este încă în libertate.

    Viktor Bout
    Avere: 6 miliarde de dolari

    Acuzaţii: contrabandă cu arme, terorism
     
    După căderea Uniunii Sovietice, Bout, un fost translator militar, s-a implicat în contraband cu arme în Africa şi Orientul Mijlociu. În 2008, Bout, poreclit Mercenarul morţii, a fost extrădat în SUA şi acuzat că a vândut arme revoluţionarilor din Columbia, folosite împotriva forţelor americane. În 2011 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală.
     
    Khun Sa
    Avere: 5 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Supranumit Regele Opiului, Khun Sa s-a născut în Zhang Qifu, Myanmar. În 1960 a devenit unul dintre cei mai notorii traficanţi de heroină, în Triunghiul de Aur, una din cele două regiuni principale de producţie a opiumului din Asia. În 1988, Khuns Sa s-a oferit să vândă guvernului Australian întreaga producţie de heroină pe care o deţinea – aproximativ jumătate din piaţa globală, pentru suma de 37 de miliarde de dolari. Reprezentanţii statului au refuzat însă oferta.
     
    Carlos Lehder
    Avere: 2,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Co-fondator al cartelului Medellín, Lehder şi-a început cariera criminală ca hoţ de maşini, iar în prezent împarte celula cu George Jung, alt nume criminal de pe lista neagră. Ledher a pus bazele unui imperiu al cocainei pe Norman’s Cay, insula private pe care o deţine în Bahamas. Se estimează că aici ajungeau zilnic circa 300 de kilograme de cocaină.

    Lehder s-a oferit chiar să plătească datoriile externe ale Columbiei pentru ca autorităţile “să închidă ochii” în faţa ilegalităţilor sale. În 1987, a fost extrădat în Statele Unite, unde execută sentinţa de 135 de ani de închisoare pe care a primit-o.
     
    Leona Helmsley
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: evaziune fiscală
     
    Căutată pentru neplata unor datorii către creditorii săi, Leona Helmsley, o fostă femeie de afaceri, a fost prinsă cu infracţiuni mult mai grave şi a fost acuzată de evaziune fiscală. A fost condamnată la 16 ani de închisoare dar a executat doar 19 luni. Ea a murit în 2007, lăsând o avere de 12 milioane de dolari câinelui său, Trouble.
     
    Allen Stanford
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: fraudă

    Ca preşedinte al Stanford Financial Group, omul de afaceri texan a fost prins ca autor al unei scheme Ponzi în valoare de 8 miliarde de dolari, operaţiune întinsă din Texas până în Caraibe (Stanford era cetăţean al SUA şi Antigua), ba chiar şi mai departe. A fost acuzat de fraudă şi condamnat la închisoare cu o sentinţă de 110 ani.
     
    Griselda Blanco
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă

    Supranumită “Naşa Cocainei”, Blanco a fost un principal jucător de pe piaţa cocainei din Miami, începând cu anii ’50, şi până la mijlocul anilor 2000. Arestată în 1985, ea a fost condamnată la peste zece ani de închisoare, dar a continuat să conducă operaţiunile din spatele gratiilor. În timp ce îşi executa pedeapsa, a mai fost acuzată de încă trei crime comise înainte de arest, în urma cărora sentinţa i-a fost prelungită.
     
    Blanco a fost eliberată în 2004 şi deportată în Columbia, unde a fost împuşcată în 2012 în faţa unei măcelării. Autorul asasinatului a rămas necunoscut. Actriţa Catherine Zeta Jones a jucat rolul Griseldei Blanco în filmul Naşa Cocainei.
     

  • De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment?

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

  • De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 miliarde de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment?

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

  • Tipografia Infopress Group a ajuns la exporturi de 80% şi estimează afaceri de 32 milioane de euro în 2019

    Tipografia  Infopress Group, una dintre cele mai mari din România, şi-a consolidat anul acesta poziţia de jucător-cheie pe piaţa de profil din Europa, după ce a înregistrat exporturi de 80% din venituri. Piaţa de desfacere a companiei cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Vest, iar planurile companiei pentru perioada următoare vizează extinderea portofoliului cu noi clienţi şi destinaţii de export. Până la finalul acestui an, Infopress estimează o cifră de afaceri de 32 milioane de euro, în creştere faţă de 2018.

    Sectorul tipografic din România, puternic afectat de recesiunea economică din 2008 şi, ulterior, supus unei competiţii acerbe din partea mediului online, s-a reechilibrat abia în ultimii cinci ani. Marii jucători din piaţă au fost nevoiţi să îşi retraseze direcţiile de dezvoltare, iar Infopress Group a mizat pe piaţa externă, pariu ce a adus companiei o orientare preponderent către exporturi, care sunt estimate să atingă 24 milioane euro  în 2019, cu 2,1 milioane de euro mai mult decât în 2018.

    Activitatea Infopress se axează pe cele două componente majore ale industriei tipografice: publicaţii (reviste glossy, reviste cu jocuri, broşuri, cărţi softcover) şi retail (pliante comerciale, cataloage). Pe zona de retail, producţia tipografiei reprezintă circa 20% din piaţa de publicaţii comerciale de volum.
    „Flexibilitatea producţiei, capacitatea de a tipări formate deosebite şi adăugarea unor servicii cu valoare adăugată (inserturi promoţionale, servicii poştale) sunt principalele noastre atuuri pe piaţa europeană. Cele mai mari tipografii din Europa au o flexibilitate mai redusă în această privinţă, şi, totodată, costuri mai mari, iar serviciile de tipărire complexe sunt nişa pe care noi, ca jucător de dimensiuni medii, o putem exploata”, explică Albert Andras, vicepreşedinte al companiei.

    Tipografia de la Ordoheiul Secuiesc, unde lucrează peste 370 de angajaţi, tipăreşte zilnic 420.000 de reviste color broşate, capsate, materiale publicitare personalizate şi înfoliate. Mare parte dintre aceste produse ia apoi drumul Europei de Vest, unde ajunge prin intermediul sistemului logistic propriu al companiei. 
    „Planificarea producţiei, a livrărilor şi valorificarea la maximum a transporturilor sunt puncte cheie. Produsele Infopress ajung, în prezent, în nu mai puţin de 12 ţări, cum ar fi Franţa, Belgia, Olanda, Luxembourg, Marea Britanie, Germania sau Spania. Avem clienţi fideli, care ne recomandă la rândul lor partenerilor cu care lucrează. Cei mai importanţi sunt din zona de reviste de cuvinte încrucişate şi jocuri, IT&C, mobilă şi fashion. Pentru 2020, dorim să ne extindem mai mult pe zona de publicaţii de specialitate de foarte înaltă calitate şi pe zona de jocuri”, declară Albert Andras. În prezent, portofoliul de clienţi  cuprinde aproximativ  120 de companii din România şi din străinătate.

    Tipografia Infopress a fost înfiinţată în 1990, la Ordoheiu Secuiesc, pentru a tipări ziarul local, iar în cei 29 ani de activitate a trecut prin mai multe schimbări de acţionariat. Compania este deţinută în prezent de GED Capital, un administrator de fonduri de private equity care activează în sud-estul Europei şi în Peninsula Iberică. În România, a intrat pe piaţă încă din anii’90 şi se numără printre “pionierii” investiţiilor de acest fel. Infopress face parte din cel de-al doilea fond ridicat de GED pentru piaţa din România, fond ce a mai investit, printre altele, şi în companii precum Continental Hotels, Diamedix şi Happy Tour.

  • Bill Gates a devenit (din nou) cel mai bogat om al lumii

    Gates l-a detronat astfel pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a cărui avere este estimată la aproximativ 109 miliarde de dolari.
    Prima dată când Gates a devenit cel mai bogat om al lumii a fost în anul 1995, când averea lui era estimată la 12,9 miliarde de dolari. Din 2008, Gates a fost depăşit la capitolul avere de alţi miliardari ai lumii, cum ar fi investitorul Warren Buffett şi magnatul mexican Carlos Slim, fondatorul Inditex. 

  • Black Friday şi Crăciunul aduc 35% din cifra de afaceri Libris.ro pe 2019

    Libris.ro, cea mai mare librărie online din România, a înregistrat o cifră de afaceri de 38 de milioane de lei după primele 9 luni ale anului şi estimează că va încheia 2019 cu o cifră de afaceri ce va depăşi 55 milioane de lei. Dinamica pozitivă se datorează inclusiv finalului de an, marcat de Black Friday şi sărbătorile de iarnă, care generează 30-35% din cifra de afaceri totală, spun reprezentanţii companiei.

    În perioada ianuarie –septembrie 2019, Libris.ro a înregistrat o creştere de peste 35% faţă de perioada similară a lui 2018, iar cele mai mari vânzări de carte s-au înregistrat la categoriile „Carte în limba engleză” (o creştere de 215% faţă de ianuarie-septembrie 2018), „Beletristică – literatură universală” (+140%) şi „Beletristică – autori români” (75%). O dinamică deosebită s-a înregistrat şi pe segmentul „Carte pentru copii şi Biografii/Jurnale/Memorii”, unde creşterile au depăşit 60-70% faţă de 2018. Printre cei mai bine vânduţi autori români se numără Stelian Tănase, Petronela Rotar, Irina Binder şi Ioana Chicet-Macoveiciuc pe segmentul Carte pentru copii. 

    „Ne bucurăm să constatăm că anul acesta românii chiar au citit mai mult. Acest lucru se poate observa nu doar din numărul de volume vândute, ci şi din faptul că media comenzii a crescut cu 10%. Printre factorii care au influenţat această tendinţă putem sublinia şi dinamica din literatura română, iar în ceea ce ne priveşte pe noi mărirea portofoliului disponibil, unde am ajuns la 19.000 titluri, a declarat Laura Ţeposu, co-fondator şi director de dezvoltare Libris.ro.

    Cele mai multe comenzi s-au înregistrat în primele 9 luni ale anului în Bucureşti, Timiş, Cluj, Iaşi şi Braşov, iar numărul vânzărilor de pe mobil a depăşit 50%, o creştere cu 10% faţă de 2018.

    Pentru finalul anului, Libris.ro estimează o creştere de peste 30% faţă de 2018, un motor important fiind perioada Black Friday – Crăciun. Astfel, anul acesta, Libris.ro a pregătit pentru 15 noiembrie reduceri până la 95%, timp de 24 de ore, la 99% din produsele de pe site. 

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.