BusinessMagazin

Tag: cota unica

  • Dr. Jekyll si Mr. Hyde: una sustii in Guvern, alta votezi in Senat

    Ambele institutii au atras atentia ca reducerea cotei unice e
    propusa fara nici un studiu de impact, pur si simplu din impuls –
    vizibil, de altfel, dupa multiplele semne de exclamare din “nota de
    fundamentare” redactata de senatorul Iulian Urban, ingrijorat ca
    ramanem singurii cu cota de 16% intre Bulgaria si Ungaria, ambele
    cu 10%. Impactul l-au estimat insa Finantele, care sustin ca
    pierderile de venituri la buget pot ajunge la 1% din PIB, ceea ce
    ar face ca Romania sa incalce tinta de deficit convenita cu FMI. “O
    eventuala nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscala
    asumate ar fi sanctionata de pietele financiare internationale, mai
    ales avand in vedere contextul european”, conchide Consiliul
    Fiscal.

    Explicatia situatiei, pentru cei stupefiati, a dat-o premierul
    Boc, care a sugerat ca Senatul, nefiind camera decizionala, a
    devenit un soi de laborator de experimente politice populiste, unde
    parlamentarii pot propune orice, in timp ce raspunderea sa le
    cenzureze ii revine Camerei Deputatilor, astfel incat toata lumea
    poate sta linistita, pentru ca bugetul pentru 2011 tot pe cota de
    16% va fi construit. Concluzia nelinistitoare a acestui episod e
    insa ca, din moment ce campania electorala a inceput deja la Senat,
    nimic nu garanteaza ca nu vor urma si alte initiative de acest gen,
    intr-un dispret total nu numai fata de Guvern, ci si fata de riscul
    extern pentru Romania, concept probabil de neinteles pentru o parte
    a parlamentarilor.

  • Emil Boc: Peste 100.000 de bugetari au fost restructurati in acesti doi ani, insa “nu este un element de mandrie”

    “Nu este un element de mandrie, este un element de rigurozitate
    si de rationalitate de a avea un aparat bugetar atat cat isi poate
    permite Romania si de a face ceea ce trebuie pentru 22.000.000 de
    romani in acesta tara, astfel incat sa cheltuim atat cat ne
    permitem”, a comentat prim-ministrul pe marginea cifrelor privind
    concedierile, intr-un interviu la postul public de radio.

    El a spus ca, in privinta angajarilor in sectorul bugetar in 2011,
    Guvernul va continua politica de a ocupa doar un post din sapte,
    avand in vedere ca trebuie sa se incadreze in suma de 39 de
    miliarde de lei disponibili in fondul public de salarii pentru anul
    viitor.

    In ceea ce ii priveste pe disponibilizati, premierul a afirmat ca
    intentioneaza sa propuna ca, daca cineva refuza de doua ori
    oferirea unui loc de munca in urma discutiilor cu un consilier de
    la ANOFM, avand in vedere oferta actuala de peste 10.000 de locuri
    de munca disponibile, a doua oara sa nu mai primeasca ajutor de
    somaj. “Deci iti ofer un loc de munca, il refuzi o data, daca si a
    doua oara l-ai refuzat, atunci din ziua urmatoare nu mai primesti
    ajutor de somaj, inseamna ca nu te intereseaza munca in Romania si
    vrei sa faci altceva”, explica Emil Boc, apreciind ca oricum in
    Romania somajul “nu este foarte ridicat”, intrucat se situeaza sub
    media Uniunii Europene.

    In septembrie, rata medie a somajului in UE era de 9,6%, conform
    Eurostat. Datele ANOFM indica pentru septembrie un somaj de 7,35%,
    iar in octombrie a coborat la 7,08%.

    In privinta reformelor facute pana acum pentru incadrarea in
    deficitul bugetar (6,8% anul acesta si 4,4% la anul),
    prim-ministrul a precizat ca Uniunea Europeana a confirmat ca nu
    mai este nevoie de alte masuri pentru a mentine Romania intr-un
    cadru de deficit fiscal care sa poata fi sustinut din resursele pe
    care le are. In acelasi timp insa, Boc a sanctionat votul din Senat
    in favoarea reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 10%,
    afirmand ca legea bugetului pentru 2011 nu se va schimba in functie
    de acest vot.

    “Desi reducerea cotei unice poate parea benefica, in momentul de
    fata Romania nu si-o poate permite”, afirma premierul. “Nu ne putem
    permite sa ne jucam, asa cum ne-au aratat foarte multi experti
    interni si internationali, cu o total lipsa de predictibilitate a
    sistemului financiar al tarii.” Din punctul lui de vedere, votul
    pentru reducerea cotei unice, initiat de un grup de senatori PDL,
    se explica printr-o particularitate “oarecum nefericita” a
    sistemului parlamentar romanesc, care face ca Senatul sa abordeze o
    serie de teme cu mai mare lejeritate, stiind ca decizia finala va
    fi luata de Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

    “Sper insa ca in continuare parlamentarii nu vor mai da dovada de
    un asemenea exces de zel, pentru ca nu face decat sa ne aduca
    prejudicii interne si internationale din perspectiva relatiei cu
    mediul de afaceri, care are nevoie de decizii predictibile si fara
    prea multe schimbari”, a mai spus Emil Boc.

  • FMI se asteapta ca reducerea cotei unice sa nu fie pusa in aplicare

    Senatul a adoptat, marti, o propunere legislativa pentru
    reducerea, de la 16% la 10%, a cotei de impozitare aferente
    veniturilor din activitati independente, salarii, cedarea
    folosintei bunurilor, investitii, pensii, activitati agricole,
    premii si alte surse.

    “Votul recent dat de Senat pentru reducerea cotei unice de la
    16% la 10% ridica unele ingrijorari. In primul rand, daca masura va
    fi adoptata sub forma unei legi ar crea un decalaj suplimentar
    semnificativ in bugetul pentru 2011 si ar duce la depasirea tintei
    de deficit bugetar, de 4,4% din PIB, o conditie pentru primirea
    urmatoarelor transe de la FMI si UE”, a declarat, intr-un
    comunicat, seful misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a aprobat cota unica de impozitare de 10%

    Propunerea adoptata de Senat prevede modificarea articolului 43
    din Codul Fiscal, stabilind ca, pentru veniturile impozabile din
    activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor,
    pensii, investitii, activitati agricole, premii si alte surse, cota
    de impozit este de 10%.Initiativa nu face referire si la impozitul
    pe profit.Printre initiatori se regaseste si senatorul PDL Ion
    Ariton, actualul ministru de Finante.Unul dintre initiatori, Iulian
    Urban, a argumentat ca diminuarea la 10% a cotei unice de
    impozitare va duce la majorarea incasarilor la bugetul de stat, dar
    va genera si crestere economica, prin relaxarea fiscala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Cum s-au certat liderii coalitiei de guvernare cu reprezentantii FMI. Rezumatul unor discutii aprinse

    “Am avut senzatia ca discut cu peretele acesta din fata.
    Indiferent de ce spuneam. Da, dadeau din cap afirmativ in timp ce
    vorbeam, dupa care isi spuneau poezia. Si este ingrozitor sa ai
    senzatia ca tu comunici cu cineva care intelege ce-i spui, dupa
    care el spune acelasi lucru”, a povestit liderul minoritatilor
    nationale din Parlament, Varujan Pambuccian.

    Reprezentantii coalitiei au propus cresterea salariului minim de
    la 600 la 700 de lei, scaderea contributiilor sociale de la 44% la
    41% si scaderea cotei unice de la 16% la 12%.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Pretul scaderii cotei unice: Guvernul vrea impozitarea pensiilor si scaderea indemnizatiilor pentru mame

    Guvernul va negocia cu oficialii FMI, a caror vizita oficiala
    incepe astazi, o eventuala scadere a contributiilor sociale platite
    pentru fiecare angajat in parte, dar si posibilitatea de a micsora
    cota unica de la 16% la 12%. Pe lista cu lucruri pe care Executivul
    ar vrea sa le taie se afla insa si indemnizatiile acordate mamelor,
    dar si pensiile, prin impozitare.

    Micsorarea contributiilor sociale aplicate salariilor de la 44% la
    41%, in total, ar urma sa fie aplicata partii platite de catre
    angajatori. Salariatii ar putea avea si ei de castigat insa daca se
    va scadea nivelul cotei unice cu 4%, dupa cum au declarat recent
    surse din PDL.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Guvernul propune cota unica de 12% si reducerea contributiei pe salariu la 41%. Este realist?

    Estimarile facute de PDL sustin ca interventiile vizate vor
    aduce o scadere a bugetului cu 2,2 mld. euro, suma care poate fi
    acoperita fie prin majorarea deficitului deja convenit cu FMI de la
    4,4% la 4,8%, fie prin mentinerea deficitului bugetar si taierea
    respectivei sume din fondurile alocate investitiilor.

    Economistul Liviu Voinea sustine ca, pe langa reducerea CAS,
    prioritatea trebuie sa fie plafonarea contributiei la sistemul de
    sanatate, care sa fie dublata de eliminarea totala a pilonului II
    de pensii, “indiferent de cat ar tipa societatile de
    asigurare”.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Revista presei economice din Romania

    Guvernul intentioneaza sa se prezinte in fata delegatiei FMI cu
    o noua cota unica de impozitare, cu un nivel mai
    scazut al contributiei pentru salarii si cu o usoara majorare a
    veniturilor aflate la coada grilei, scrie Gandul, care
    enumera in acelasi articol si propunerile de politica economica ale
    PSD. Numarul infractiunilor de evaziune fiscala constatate in
    primele noua luni a crescut cu 45% fata de perioada similara a
    anului trecut, prejudiciul recuperat fiind de peste 37 de milioane
    de euro.

    Daca in urma cu doi ani boomul imobiliar l-a facut pe Gigi Becali sa detina prima pozitie in Top 300
    Capital, cu o avere estimata la 2,5 miliarde de euro, averea
    acestuia este de cinci ori mai mica acum, dupa ce preturile
    terenurilor au cazut, consemneaza Evenimentul Zilei.
    Guvernul a decis sa majoreze contributia la pensiile private pana
    la 3% din salariul brut, potrivit proiectului de buget pe 2011,
    chiar daca legislatia in domeniu prevede ca aceasta ar trebui sa
    fie de 3,5%.

    Cultele din Romania nu resimt crizei economice, sustine
    Adevarul: facilitatile fiscale, fondurile imense alocate de
    stat (330 de milioane de dolari numai in ultimii trei ani) si
    afacerile derulate cu succes au adus profituri in conturile
    Bisericii Ortodoxe Romane, cea care primeste
    80% din banii alocati cultelor. Sumele trimise in tara de romanii
    care muncesc in strainatate s-au ridicat la 2,47 miliarde de euro
    in primele opt luni, nivelul minim al ultimilor cinci ani.

    Guvernul a stabilit ca in Romania cel mai ieftin kilometru de autostrada nu poate trece de 3,9
    milioane euro, iar cel mai scump de 6,1 milioane, insa
    constructorii au sanse sa umfle preturile in continuare, deoarece
    nu li se spune si ce materiale sa foloseasca si ce volum de lucrari
    trebuie efectuate, remarca Romania Libera. Pipera nu este un
    caz singular; in tot spatiul balcanic, dezvoltarea urbanistica a
    scapat de sub control, invadand orasele cu mutanti arhitectonici –
    asa-numita “turboarhitectura”.

    Primul duel intre Templeton si Guvern, relatat de Ziarul
    Financiar    : administratorul Fondului Proprietatea nu vrea ca
    milioanele Romgaz sa fie donate la buget. Luxul prinde si pe doua
    roti: compania Mos Ion Roata, detinuta de Emilian Bituleanu –
    presedintele bancii de mici dimensiuni Libra Bank – impreuna cu
    sotia sa, a vandut 400 de biciclete Felt la un pret mediu de 500 de
    euro in cele sase luni de la deschiderea showroomului.

  • Senatorii finantisti aproba scaderea impozitului pe venit la 10%

    Initiator este senatorul PDL, Iulian Urban, iar printre cei care
    au semnat proiectul se numara si noii ministri ai Cabinetului Boc,
    Ioan Ariton, ministrul economiei si Traian Igas, ministrul
    administratiei si internelor, care sunt si senatori.

    Documentul – pentru care Guvernul a emis un punct de vedere de
    respingere – trebuie sa treaca de plenul Senatului si apoi de
    Camera Deputatilor, care este decizionala in materie de
    fiscalitate.

    Detalii pe www.zf.ro.