Tag: catedrala

  • O fugă în sudul luminos al Spaniei

    Trei zile nu îţi ajung pentru a înţelege o regiune, dar trei zile folosite inteligent îţi pot spune suficient ca să vrei să revii spre aprofundare. Aceasta a fost logica din spatele scurtei călătorii în sudul Spaniei, destinaţia perfectă pentru un weekend cu soare, mâncare fantastică, vin bun şi arhitectură magnifică.

    Situaţia în Spania anului 1564 era cel putin instabilă; revolta maurilor contra regelui Filip al II-lea nu adusese decât victorii temporare; sângele umplea bisericile şi străzile deopotrivă, iar oamenilor li se cerea să îşi schimbe religia la fiecare câteva zile. Comunităţi întregi musulmane erau catolicizate de joi până miercuri şi-şi răzbunau apostazia vinerea.Şi invers, când norocul în luptă le surâdea credincioşilor catolici (pentru cei interesaţi de Reconquista, o abordare beletristică foarte interesantă oferă Ildefonso Falcones în „Cathedral of the Sea“ şi „The Hand of Fatima“).

    Deşi puternicul califat al Cordobei îşi încetase existenţa cu aproape şaptezeci de ani înainte, viaţa era în continuare marcată de comunitatea arabă, fapt ce a continuat până astăzi, chiar dacă într-o formă atenuată.
    Astăzi, influenţa ei se simte în şirurile de portocali ce străjuiesc străzile, în arhitectura clădirilor, curţile răcoroase ale palatelor şi în ochii spaniolilor umbriţi de gene dese şi negre.

    Oraşele Andaluziei miros a floare de portocal, iar palatele mudejar (stil arhitectural cu influenţe maure, caracteristic zonei în secolele XII-XVI) zâmbesc în soare. Peste tot străzile sunt străjuite de portocali, iar piaţetele au pavajul brăzdat geometric de mici canale prin care curge apa – încă o moştenire arabă, căci pe lângă funcţia estetică, grădinile, fântânile şi piscinele au avut mereu şi un rol de reglare a temperaturii, răcorind aerul celui mai călduros oraş spaniol.

    În Sevilla poezia pluteşte pe fiecare adiere de vânt, dar este nevoie de puţină istorie pentru a înţelege această regiune; în Andaluzia oraşele au un puternic aer oriental care în lipsa unui set minim de informaţii provoacă adesea confuzie, dar, interpretat în cheia corectă, se arată extrem de generos în poveşti.

    Unitate politico-administrativă autonomă, Andaluzia este situată în sudul peninsulei iberice, fiind singura regiune spaniolă care are deschidere atât la Mediterană, cât şi la Atlantic. Numele evocă perioada maură, Al-Andaluz fiind denumirea arabă, derivată la rândul ei din Vandaluzia, teritoriul vandalilor (neam scandinav împins de huni spre vest, stabilit ca regat în Peninsula Iberică şi rămas în istorie ca simbol al distrugerii barbare, după ce au prădat Roma în 455, conform Wikipedia).

    Regiunea este rezultatul unui mix de influenţe mai bogat de atât. Au mai trecut pe acolo fenicienii, grecii, romanii, vandalii, vizigoţii şi bizantinii, apoi maurii şi evreii sefarzi.Ultimele două seminţii au decis să şi rămână. Primii au făcut-o în 711 prin cucerirea Hispaniei de către generalul omeiad Tarik ibn Zyad, cel care a dat şi numele strâmtorii Gibraltar (din arabă, Jib-al-Tarik, muntele lui Tarik).
    Arabii au întemeiat califatul Cordobei şi au influenţat puternic cultura regiunii, rămânând până în 1492, când a căzut şi Granada, ultimul teritoriu aflat sub dominaţie maură. Perioada de peste 750 ani dintre cucerire şi recuperarea de către spanioli este cunoscută drept Reconquista. Anul 1492 a însemnat şi expulzarea evreilor, sosiţi în Spania pe la începutul mileniului II. Decretul din Alhambra semnat de Isabela de Castilia şi Ferdinand de Aragon cu privire la expulzare a fost revocat oficial în 1968 de către al doilea Consiliu de la Vatican, iar din 2014 descendenţii celor expulzaţi pot obţine cetăţenie spaniolă fără a îndeplini alte condiţii.

    Centrul vechi al Sevillei reflectă această moştenire multietnică şi unul dintre primele locuri care oferă lecţii de istorie, arhitectură şi culturăeste Reales Alcazares de Sevilla, palatul regal al oraşului. Palatul a fost iniţial fort maur şi este unul din cele mai bune exemple de arhitectură mudejar. Are o reţea de piscine nu prea adânci populate de peşti roşii, aşezate terasat în cascadă, numeroase livezi de lămâi şi alei străjuite de portocali cu fructe în pârg, iar construcţiile sunt impresionante nu prin mărime, ci prin bogăţia detaliului decorativ, cu pereţi plini cu plăci de azulejos – faianţă pictată manual cu superbe modele geometrice arabe.

    S-a scris istorie în acest palat, atât din cea reală, cât şi fictivă: disputele legate de comerţul cu nou descoperita Americă au fost rezolvate în sala numită Casa del contratacion, iar legenda spune că Lo patio de las doncelles, curtea interioară folosită de Ridley Scott ca spaţiu de curte a regelui Ierusalimului în producţia „Regatul cerului“, îşi datorează numele celor 100 de virgine cerute ca impozit de către califi.
    „Lawrence al Arabiei“ a fost filmat parţial aici, iar sezonul cinci din „Urzeala tronurilor“ a folosit palatul ca reşedinţă a familiei regale din Dorne (locul de baştină al carismaticului prinţ Oberyn Nymeros Martell, vă amintiţi?). Arhitectura palatului a suferit modificări în spirit renascentist, baroc şi în secolul XIX, regii spanioli aducându-şi pe rând aportul în ceea ce îi priveşte funcţionalitatea şi înfăţişarea.
    Un alt punct de interes este catedrala. La finalizarea ei, în secolul XVI, catedrala din Sevilla a detronat Hagia Sophia din poziţia de cea mai mare catedrală din lume. Este şi locul care adăposteşte rămăşiţele lui Columb (onoare disputată cu Hispaniola, capitala Republicii Dominicane, unde povestea spune că fiul Diego a adăpostit sicriul furat din Spania nerecunoscătoare).

    Nava centrală are 42 de metri, iar în interior, arhitecţii, pentru plata cărora clerul a renunţat un timp la jumătate din salariu, au folosit coloane ale unei moschei preexistente precum şi minaretul, o practică des întâlnită în Spania Reconquistei şi nu numai. Turnul catedralei, cunoscut ca La Giralda, are 105 metri şi este unul dintre simbolurile oraşului. Arhivele Generale ale Indiilor sunt situate chiar în laterala catedralei; mai sunt adăpostite acolo o cerere de angajare a lui Miguel de Cervantes, jurnalul lui Cristofor Columb, dar şi bula papală “Inter caetera” prin care Alexandru al VI-lea împărţea lumea între Spania şi Portugalia.

    Atât palatul regal, cât şi catedrala şi arhivele sunt monumente aleUNESCO, aceasta dacă mai era nevoie de un argument în plus în ceea ce le priveşte. O informaţie pe care o regăseşti frecvent în textele de prezentare a oraşului Sevilla este aceea că oraşul, parte din provincia romană Baetica, a dat Romei pe împăraţii Hadrian şi Traian. Alta menţionează cele patru opere muzicale localizate în oraş: „Nunta lui Figaro“ şi „Don Giovanni“ de Mozart, „Bărbierul din Sevilla“ de Giaccomo Puccini şi Carmen“ de Bizet. Pentru cel ce are doar două-trei zile pentru a-l cunoaşte, oraşul se concentrează în atracţiile turistice menţionate şi câteva restaurante de tapas şi nu numai.
    O experienţă aproape perfectă atât gastronomică dar şi oenologică se petrece la Az Zait, unde coada de viţel în sandviş de vafă oferăun moment memorabil, iar ospătarul este şi un somelier desăvârşit. Enslava este un alt loc cu mâncare bună, dar fără rezervare ajungi să stai pe trotuar cu un cocktail în mână şi cu ochii pe lista de aşteptare de pe perete. Nu-i rău nici aşa, însă.

    Şi dacă este ceva de luat acasă din Sevilla portocalilor în floare, acel lucru trebuie să fie vino naranja (vinul de portocale), obţinut prin macerarea cojii de portocală în vin dulce alb şi maturat prin metoda solera, cunoscută celor pasionaţi de vinul de Jerez şi care presupune maturarea prin amestecarea fracţionată a unor vinuri de vârste diferite.

    Text de Adriana Sohodoleanu

  • Eugen Teodorovici: 25 de milioane de lei, alocaţi pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Neamului

    “Bugetul alocat la rectificare cultelor este de 67 de milioane de lei. Din cele 67 de milioane de lei, 25 de milioane de lei sunt pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Neamului “, a spus ministrul Eugen Teodorovici, răspunzând unei întrebări referitoare la suma dată pentru acest obiectiv, din totalul suplimentării bugetare pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

    Catedrala Mântuirii Neamului era finalizată, în iunie, aproximativ 60 la sută, iar în 2017 ar putea fi gata pentru a fi ţinute slujbe, costurile pentru lucrările “la roşu” fiind sub 100 de milioane de euro.

    În decembrie 2011 se turna prima cifă de beton la Catedrala Neamului, după aproape trei ani şi şase luni, construcţia a fost ridicată mai bine de jumătate, iar în alţi doi ani ar trebui să aibă uşi şi ferestre, catapeteasma pictată şi să permită să se facă slujbe.

    La Catedrala Neamului se vor folosi 100.000 de metri cub de beton, 45.000 de tone de armătură rigidă şi aproximativ 25.000 de tone de armătură flexibilă, de zece ori mai mult decât la un bloc de zece etaje.

    Despre costurile construcţiei a vorbit, în iunie, părintele Nicolae Crîngaşu, consilier patriarhal, coordonator la sectorul monumente şi construcţii bisericeşti, care a arătat că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, până în faza “la roşu”, şi nu 400-500 de milioane, aşa cum s-ar fi vehiculat, sume foarte deplasate faţă de realitate.

    “Cheltuielile au fost până acum de aproximativ 46 de milioane de euro, în care sunt incluse absolut toate, de la taxe, facturile emise, salarii, avize, ceea ce reprezintă peste 50 la sută din valoarea totală. Pentru biserică ar mai trebui 45 de milioane de euro, astfel că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, «la roşu». Sperăm ca în 2017 starea ei să fie consacrată cultului, să fie închisă, acoperită cu ferestere şi uşi, să aibă catapeteasmă pictată, iar starea construcţiei să permită să se facă slujbe”, spunea atunci părintele Nicolae Crîngaşu.

    Donaţiile care susţin şantierul Catedralei vin lunar de la credincioşi, la care se adaugă colecta naţională, dar şi sumele alocate de Guvern, primării şi consilii judeţene.

     

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Cum a ales fiecare stat designul pentru moneda europeană

    Grecia a ales pentru unitate o cucuvea, o reproducere a celei gravate în secolul V î H pe moneda ateniană de patru drahme. Ultima sosită în zona euro, dar bătând cea mai veche monedă din lume – drahma – Atena a făcut astfel referinţă şi la personajul mitologic ce şi-a dat numele continentului – tânăra Europa răpită de Zeus împodobeşte moneda de 2 euro.

    Italia a instalat pe monede cele mai mari talente şi cele mai glorioase dintre epoci: de la Colosseum şi “Proporţiile ideale ale corpului uman” de Leonardo la “Naşterea lui Venus” de Botticelli.

    În acelaşi registru, Austria şi Spania au reţinut în metal monumente ale Vienei (catedrala Saint-Etienne, Belvedere), faţada catedralei Saint-Jacques de Compostelle şi chipul lui Miguel de Cervantes, autor al universalului “Don Quijote de la Mancha”.

    Alte ţări au ales să îşi afişeze suveranitatea: cele trei Benelux, cele mai puţin creative, şi-au reprezentat monarhii pe toate monezile: regina Beatrix a Olandei, regele belgian Albert II şi Marele Duce Henri de Luxembourg.

    Spaniolul Juan Carlos, simbol al tranziţiei democratice a anilor 1975-1981, este ilustrat pe monedele de 1 şi 2 euro, în timp ce Portugalia a ales să scoată la lumină secolul al XII-lea al independenţei sale, cu sigiliile regale de la 1134 (primul din istoria sa), 1142 şi 1144.

    Germania a imprimat pe 1 şi 2 euro vulturul său tradiţional, Franţa a păstrat-o pe tânăra Marianne iar galica Irlandă nu a renunţat la harpa celtică. Austria a făcut apel şi la “datoria ecologică”, cu cele trei flori ale Alpilor: floarea de colţ, genţiana şi ciuboţica cucului.

    Pentru a întreţine continuitatea cu monedele naţionale, Germania, Franţa şi Finlanda au reprodus binecunoscutele motive: ramura de stejar, semănătoarea sau leul heraldic.

    Austria a fost cea care a făcut alegerea cea mai simbolică deşi în detrimentul notorietăţii: moneda de 2 euro o prezintă pe Bertha von Suttner, prima femeie care a primit, în 1905, premiul Nobel pentru Pace.

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mă bucur că România nu e o ţară unde alături de alte dispute să adăugăm o dispută religioasă

     Ponta a spus că Sfânta Parascheva reprezintă o mare sărbătoare a românilor şi că vrea să arate, ca de fiecare dată, respectul pentru această sărbătoare şi pentru tradiţiile românilor.

    “Cred că este un lucru extraordinar că românii au încă foarte mare încredere în Biserică. Sunt ortodocşi în majoritate, dar şi ceilalţi, de alte credinţe, au o viaţă normală şi egală în România şi mă bucur foarte mult că România nu a fost şi nici nu va fi vreodată o ţară în care, alături de alte dispute, să adăugăm o dispută religioasă. Acesta este lucrul cel mai important”, a afirmat Victor Ponta.

    El a mai spus că de cel puţin două ori pe an, în 24 ianuarie şi 14 octombrie, Iaşiul devine capitala României şi i-a felicitat pe cei care “reuşesc să facă această tradiţie în fiecare an chiar mai frumoasă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să ştie toţi cei care vin la Iaşi de Sf. Parascheva. Sfaturi de la Poliţie pentru evitarea furturilor

    De asemenea, poliţiştii din cadrul structurilor de Investigaţii Criminale intensifică activităţile de prevenire şi combatere a furturilor de şi din bagaje/poşete/buzunare, a tâlhăriilor, a infracţiunilor comise cu violenţă în interiorul/exteriorul Catedralei Mitropolitane şi în locurile unde se desfăşoară Sărbătoarea Vinului, Târgul Meşteşugarilor şi în Parcul de distracţii.

    Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, în colaborare cu reprezentanţi ai Direcţiei Sanitar – Veterinare, ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, ai Gărzii Financiare, vor organiza şi executa controale în locurile unde se comercializează produse agroalimentare, obiecte de cult sau specifice manifestărilor, pentru depistarea şi combaterea actelor de comerţ ilegal.

    Poliţia Rutieră solicită conducătorilor de autovehicule să evite deplasarea în zona centrală a municipiului, să circule cu prudenţă când trec pe lângă grupurile de pelerini, să folosească rute ocolitoare şi să respecte semnalele poliţiştilor rutieri care asigură devierea şi fluidizarea traficului.

    Peste 40.000 de pelerini aşteaptau deja la coadă, sâmbătă, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Simeon, rândul credincioşilor întinzându-se pe o lungime de aproximativ trei kilometri. Cel mai important moment al pelerinajului de la Iaşi va avea loc luni, când este programată Sfânta Liturghie. Slujba se va desfăşura în faţa Catedralei Mitropolitane, pe pietonalul Ştefan cel Mare, şi nu în curtea instuţiei, ca în anii trecuţi. La slujbă va asista şi premierul Victor Ponta.

    Restricţii de trafic rutier

    Poliţia Română informează că s-au instituit restricţii de trafic rutier pe următoarele artere: b-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, str. Colonel Langa, str. Mitropoliei, str. Cloşca, str. Petru Movilă, str. Ipsilanti Vodă, str. Sfântul Andrei, str. Iancu Bacalu, Splaiul Bahlui Mal Stâng.

    Afluirea/defluirea pelerinilor în/din municipiul Iaşi se face prin gările şi autogările din municipiul Iaşi, iar la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei prin bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt şi str. Mitropoliei, cu respectarea regulilor impuse de forţele de ordine, pentru această zonă şi perioadă.

    Afluirea pelerinilor în municipiul Iaşi se execută pe următoarele artere rutiere: DN 24: Vaslui – Iaşi, DN 28: Roman – Târgu Frumos – Iaşi, DN 24 C: Botoşani – Iaşi, DN 28 B: Hârlău – Târgu Frumos – Iaşi, DN 28 A: Paşcani – Târgu Frumos – Iaşi, şi pe tronsoanele C.F.R. Vaslui – Iaşi, Paşcani – Iaşi, Dorohoi – Iaşi şi Aeroportul Internaţional Iaşi.

    La nivelul I.P.J. Iaşi s-au constituit rezerve de intervenţie, care vor acţiona pentru întărirea elementelor de dispozitiv existente, dacă situaţia impune.

    Poliţia le face următoarele recomandări pelerinilor şi turiştilor aflaţi la Iaşi în această perioadă:

    Prevenirea furturilor din buzunare

    – când vă aflaţi la cumpărături sau cu orice altă ocazie nu lăsaţi niciodată să se vadă câţi bani aveţi la dumneavoastră;
    – ţineţi-vă poşeta sau geanta sub braţ, având permanent control asupra ei;
    – nu ţineţi banii, actele sau portofelul în buzunare exterioare;
    – nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute cu valorile pe care le aveţi la dumneavoastră.
    Este bine de ştiut că hoţii care fură din buzunare caută spaţiile restrânse. Nu uitaţi: siguranţa personală trebuie să vă preocupe în primul rând pe dumneavoastră.

    Prevenirea tâlhăriilor

    Este necesar a evita deplasările neînsoţiţi, după lăsarea întunericului, prin zonele izolate, iar dacă vă simţiţi în pericol anunţaţi poliţia la numărul de telefon de urgenţă 112 – apel gratuit.

    Nu acceptaţi, sub nicio formă, să însoţiţi persoane necunoscute. Mulţi infractori, sub pretextul că nu găsesc o anumită adresă sau că trebuie să vă spună ceva foarte important, vă atrag în diferite ganguri sau după clădiri unde vă pot tâlhări foarte uşor.

    Dacă aţi fost victima sau martorul unei infracţiuni, nu ezitaţi să anunţaţi cât mai urgent poliţia la numărul de telefon de urgenţă 112 – apel gratuit. Încercaţi să reţineţi cât mai multe detalii despre infractori, cum ar fi semnalmentele lor şi direcţia către care s-au îndreptat pentru a creşte astfel şansa recuperării bunurilor care v-au fost sustrase.

    Pentru un trafic rutier în siguranţă

    Având în vedere că pe mai multe străzi din apropierea Catedralei Metropolitane din Iaşi sunt instituite restricţii de circulaţie, pelerinii care vin cu autovehicule din alte zone ale ţării sunt îndemnaţi să le parcheze la intrarea în municipiu şi să folosească mijloacele de transport în comun, pentru a se evita blocarea arterelor care asigură legătura cu lăcaşul de cult.

    De asemenea, Poliţia le recomandă conducătorilor de autovehicule:
    – să nu oprească sau să staţioneze în locuri unde ar putea împiedica desfăşurarea normală a traficului rutier;
    – să păstreze liber centrul intersecţiei;
    – să nu blocheze calea de rulare a mijloacelor de transport public;
    – să nu se angajeze în depăşirea coloanele de autovehicule oprite la semafor;
    – să nu claxoneze inutil.

    Pietonii sunt sfătuiţi să circule numai pe trotuare, traversarea străzii să o facă pe la locurile marcate, la culoarea verde a semaforului electric şi numai după ce sunt siguri că intenţia lor de traversare a fost observată de către şoferi.

    Sursa foto: Basilica