BusinessMagazin

Tag: finante

  • IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania

    “Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
    economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
    acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
    crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
    apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
    financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

    “Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
    fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
    traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
    fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
    tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
    vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
    bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
    Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
    2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
    de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
    esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.

    Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
    in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
    in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
    ale celor doua tari.

    Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
    sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
    cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
    sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
    scadere mai accentuata.

    Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
    Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
    revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
    lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
    fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
    pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
    semnificativ de capitaluri.

    IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
    Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
    directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
    imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
    tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
    de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
    ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
    In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
    privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
    dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
    trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.

    In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
    toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
    dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
    nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
    marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.

    Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
    atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
    volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
    timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
    scadea in continuare.

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

  • Christine Lagarde isi anunta oficial miercuri candidatura la sefia FMI

    Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud au criticat dur,
    intr-un comunicat, oficialitatile europene pentru ca au sugerat ca
    urmatorul director general al FMI ar trebui sa provina in mod
    automat din Europa, traditie informala care dateaza de la
    infiintarea institutiei financiare, dupa cel de-Al Doilea Razboi
    Mondial. Totusi, grupul marilor economii emergente nu a sugerat
    nicio alternativa la candidatul european Christine Lagarde, care
    pare sustinuta de majoritatea statelor din Europa, de SUA si de
    China, sprijin care va asigura cel mai probabil desemnarea sa la
    sefia FMI. Surse diplomatice au declarat pentru Reuters ca Lagarde
    isi va anunta oficial candidatura in cursul zilei de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bataie de cap la calculul deficitului bugetar

    Diferenta poate fi explicata, conform lui Eugen Sinca, analist
    al BCR, prin “riscurile asociate cu alegerile locale si
    parlamentare din 2012, care ar putea impinge politicienii la
    anumite masuri fiscale populiste”.

    Deficitul este proiectat sa scada de la 6,4% din PIB in 2010 la
    4,7% in 2011 si la 3,6% in 2012, se arata in raportul de primavara
    al Comisiei Europene, cu precizarea ca “prognoza se bazeaza pe
    cifrele furnizate de autoritatile romane in aprilie, insa Eurostat
    si-a exprimat rezerve asupra calitatii acestor raportari, astfel
    incat, pe masura ce noi date vor deveni disponibile, prognoza ar
    putea fi modificata”.

    Raportul precizeaza ca “nu se prevede nicio modificare de taxe
    si impozite pentru acest an, insa e de asteptat ca veniturile din
    contributiile sociale sa creasca, in parte datorita introducerii
    contributiei de asigurari de sanatate pentru pensionarii cu pensii
    mai mari de 740 de lei pe luna”. La capitolul cheltuieli, se prevad
    “noi restrangeri ale cheltuielilor, incluzand continuarea
    inghetarii pensiilor, reducerea subventiilor la incalzire si
    limitarea angajarilor in sectorul public”.

    La conferinta organizata joi de Ziarul Financiar, presedintele
    Traian Basescu si-a declarat rezervele in privinta posibilitatii de
    reducere a CAS in cursul lui 2011, pentru ca aceasta ar impiedica
    procesul de consolidare fiscala, respectiv reducerea deficitului
    bugetar la 3% din PIB in 2012. Obiectivul de 3% deficit este
    cuprins si in Programul de convergenta cu zona euro, proaspat
    trimis de Romania la Bruxelles.

    Pentru cresterea economica, raportul Comisiei Europene avanseaza
    ca prognoza 1,5% in 2011 si 3,7% in 2012.

  • Analistii ING vad presiuni de depreciere a leului daca Emil Boc demisioneaza

    In ultima perioada au aparut declaratii privind
    incompatibilitatea dintre pozitia de lider al PDL a lui Emil Boc si
    cea de prim-ministru, iar agentiile de stiri continua sa atribuie
    aceasta idee presedintelui Romaniei, arata Vlad Muscalu, analist la
    ING Bank. Nu este clar daca Emil Boc se va retrage din functia de
    prim-ministru, desi cele mai recente comentarii din guvern neaga
    existenta discutiilor privind schimbarea premierului.

    “Daca o astfel de schimbare ar avea loc, leul s-ar putea confrunta
    temporar cu o presiune de depreciere. Desi coalitia de guvernare a
    trecut de multe ori prin vremuri tulburi, pare sa functioneze in
    continuare, insa investitorii ar putea fi mai sensibili la
    tensiunea politica, pe masura ce ne apropiem de alegerile din 2012.
    Iar o schimbare a premierului ar duce la acest lucru, deoarece
    inseamna si inlocuirea unor ministri”, mai afirma analistul ING
    Bank.

    Prim-ministrul Boc a fost reales, sambata, presedinte al PDL.
    Comentatorii politici au speculat ca pretul realegerii lui Boc a
    fost renuntarea ulterioara la functia de premier, in favoarea unui
    premier tehnocrat, identificat de unii cu Mihai Tanasescu,
    reprezentantul Romaniei la FMI. Ratiunea acestei inlocuiri de
    prim-ministru ar fi dorinta PDL de a feri partidul de continuarea
    erodarii electorale, in perspectiva alegerilor din 2012.

    Leul s-a depreciat usor vineri, inchizand saptamana la 4,1167/euro,
    luni dimineata s-a apreciat pana la 4,1050/euro, in linie cu
    tendinta monedelor regionale, insa nu e exclusa o corectie, pe
    fondul discutiilor dificile de la Bruxelles ale ministrilor de
    finante din zona euro, pe tema sustinerii Greciei cu un nou pachet
    de salvare de la incapacitatea de plata.

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Norocul conteaza mai mult in lumea finantelor decat in jocul de poker

    Intr-un studiu realizat recent si publicat in prestigiosul
    National Bureau of Economic Research, Steven Levitt, cunoscut
    pentru cercetarile sale din domeniul economiei infractionale, si
    Thomas Miles, specialist in efectele dreptului asupra economiei, au
    studiat in detaliu rezultatele unui mare turneu de poker ce a fost
    organizat la Las Vegas (2010 World Series of Poker). “Jucatorii
    identificati a priori ca fiind foarte abili au obtinut o
    rentabilitate a investitiei de peste 30%, comparativ cu 15% pentru
    toti ceilalti jucatori”, au concluzionat autorii studiului.
    “Diferentele observate la nivelul ratei de rentabilitate a
    investitiei sunt, din punct de vedere statistic, extrem de
    semnificative si mult mai importante decat cele observate pe
    pietele financiare”, au explicat autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie

    “S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
    sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
    generate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
    guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
    acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
    din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
    a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
    aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007),
    in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
    sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

    “Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
    promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
    capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
    intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
    vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
    supraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
    capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
    si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
    cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
    imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

    Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
    este in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
    si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
    strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
    ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
    importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
    aceste tari.

    DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

    In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
    “un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
    FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
    straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
    luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
    economice.

    “Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
    e sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
    la prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
    consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
    mult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
    Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
    deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
    investitorii de portofoliu.

    “Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
    genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
    neglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
    si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
    consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
    asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
    Isarescu.

    Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
    preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
    piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
    cele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
    gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
    creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
    urmatoarele luni).

    Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
    accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
    anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
    piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
    Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
    intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
    sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
    Israel, Turcia).

    A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
    poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
    Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
    investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
    raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
    apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
    cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
    bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

    O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
    principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
    asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
    remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
    Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
    miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
    miliarde de dolari in 2009.

    Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
    importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
    presiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
    Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
    scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
    inflatiei.

    In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
    modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
    inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
    ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
    combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

    Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
    de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
    mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
    sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
    productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
    cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

    In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
    termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
    comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
    apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
    releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
    dolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
    conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
    pietele internationale.

    De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
    luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
    continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
    regiune.

  • Cine a mai intrat in vizorul Eurostat: Romania nu-i nici prima, nici ultima

    Vara trecuta, Bulgaria ajungea prima tara vizata de noul sistem
    de control al deficitelor bugetare din UE, care ofera celor de la
    Eurostat atributii de control si audit al situatiei fiscale din
    statele membre. Comisarul european Olli Rehn spunea ca exista
    “ingrijorari privind performanta statistica a Bulgariei” si o
    misiune a Eurostat a plecat la Sofia ca sa afle cum si-au calculat
    bulgarii deficitul. Evenimentul avea loc la cateva luni dupa ce
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste, plecate insa de la putere
    dupa alegerile din iunie 2009.

    Conform noilor date publicate atunci, deficitul fiscal din 2009
    n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din PIB. Ulterior, Eurostat a
    revizuit datele pentru Bulgaria, constatand ca de fapt nu e vorba
    nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La inceputul lui mai 2010,
    Comisia a declansat procedura de deficit fiscal excesiv impotriva
    Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de 3% din PIB.
    Ministerul de Finante de la Sofia a explicat misiunii Eurostat
    modul de calcul al deficitului, iar incidentul a fost ingropat. La
    finele lui ianuarie 2011, Comisia Europeana a scos Bulgaria de sub
    incidenta procedurii de deficit excesiv, constatand ca Sofia “a
    intreprins demersurile adecvate pentru corectarea deficitului”.

    O situatie delicata a avut loc si in Polonia luna trecuta,
    legata de “erorile si omisiunile” de 4% din PIB detectate in
    balanta de plati a Poloniei – cealalta tara care, alaturi de
    Romania, inca nu raporteaza bilantul fiscal conform cu standardul
    ESA95 folosit de Eurostat, care ia in considerare si arieratele
    statului. Banca centrala a recunoscut ca exista “probleme serioase”
    cu datele statistice despre balanta de plati, in principal din
    cauza unor importuri din Germania subestimate cu circa 12 mld. euro
    numai pentru 2010. Efectul recalcularii, care ar urma sa se incheie
    in iunie, va fi revizuirea cu pana la 1% in plus a deficitului
    balantei de plati, ceea ce ar insemna o pondere a acestuia in PIB
    de 7-8%.

    Conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, toate
    tarile UE transmit la Eurostat de doua ori pe an, respectiv la 31
    martie si 30 septembrie, notificarea deficitului si a datoriei
    guvernamentale. Rezerve legate de calitatea datelor au fost
    exprimate de Eurostat si in anii precedenti privind informatiile
    transmise de alte state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si
    Marea Britanie, inclusiv pentru ultima notificare fiscala transmisa
    la 31 martie 2011, afirma Institutul National de Statistica.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.