BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Economia SUA a fost aproape de stagnare în primul trimestru, din cauza iernii deosebit de aspre

     Analiştii anticipau că avansul PIB va încetini la 1%, de la 2,6% în ultimul trimestru al anului 2013, relatează MarketWatch.

    Investiţiile în echipamente şi construcţii de locuinţe au scăzut, ca şi exporturile şi cheltuielile guvernamentale, în timp ce creşterea stocurilor companiilor a încetinit.

    În pofida creşterii lente de la începutul acestui an, indicatorii disponibili sugerează că economia SUA va accelera în trimestrul al doilea pentru că angajările, cheltuielile de consum şi investiţiile amânate în primul trimestru din cauza vremii nefavorabile vor avea loc în primăvară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, mesaj către investitori: Puteţi avea încredere în România, economia e tot mai performantă

     Preşedintele a spus în discursul susţinut la ceremonia de inaugurare a fabricii TRW Automotive din Roman, judeţul Neamţ, că, în perioada 2008-2013, guvernele României au pus la dispoziţie investitorilor străini şi români ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiţii de 3,1 miliarde de euro.

    “Asta a creat condiţiile să se întâmple ce vedem azi, că România creşte ani de ani exporturile, inclusiv în perioada de criză”, a arătat preşedintele Băsescu.

    Şeful statului a mai arătat că, din cei 770 de milioane de euro, care au reprezentat ajutoare de stat pentru investitori, pentru a crea locuri de muncă şi pentru investiţii, s-au consumat doar 320 de milioane, ceea ce înseamnă că investiţiile nu sunt încă terminate şi că potenţialul industrial al României este în creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Chinei a crescut cu 7,4% în primul trimestru, cea mai moderată creştere în 18 luni

     Evoluţia a depăşit aşteptările economiştilor, care anticipau o creştere economică de 7,3%, transmite Bloomberg.

    Producţia industrială şi investiţiile în active fixe au evoluat sub estimările analiştilor.

    Creşterea în zona investiţiilor în proprietăţi imobiliare a fost cea mai slabă din 2009, semnalând accesul mai dificil la creditare şi scădere cererii, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiul de la Constanţa: Tânăra transportată la Spitalul de Arşi din Bucureşti a fost detubată. Ea ar putea fi operată marţi

     “Încă expectorează cenuşă, dar sperăm ca evoluţia să fie bună”, a precizat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală, Adrian Stănculea.

    El a mai spus că tânăra, în vârstă de 19 ani, nu are probleme din cauza arsurilor de pe suprafaţa corpului, însă intoxicaţia cu fum şi arsurile de la nivelul căilor respiratorii pot duce la complicaţii.

    De asemenea, medicii spun că s-a îmbunătăţit şi starea bărbatului care s-a intoxicat cu fum în urma incendiului şi care a fost internat la Spitalul Judeţean Constanţa.

    Potrivit reprezentanţilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Adrian Roman, în vârstă de 40 de ani, este într-o stare mai bună şi ar putea fi externat în zilele următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din zona euro stagnează la 12% şi subliniază divergenţe economice pe axa nord-sud

     Rata şomajului din zona euro stagnează de 5 luni aproape de maximul istoric de 12%, situaţia de depresiune economică persistând în cea mai mare parte a continentului, cea mai vizibilă excepţie fiind Germania, transmite Bloomberg.

    În Germania, cea mai mare economie europeană, numărul şomerilor a continaut să scadă în martie, în timp ce şomajul din Italia, a treia mare economie din zona euro, a atins în feburarie nivelul record de 13%.

    În Spania şi Grecia, şomajul se menţine la cote alarmante de peste 25%, faţă de 4,8% în Austria, 5,1% în Germania sau 7,3% în Olanda.

    Divergenţele subliniază situaţia dificilă în care se găseşte Banca Centrală Europeană (BCE), care trebuie să ajusteze politica monetară pentru cele 18 state din zona euro cu situaţii economice foarte diferite, într-o perioadă prelungită de presiune economică, cu riscuri de deflaţie.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Andreea Răducan, la BM Storytellers: “Sportul în România are nevoie în primul rând de investiţii. Antrenori, profesori copii – toată lumea trebuie motivată, banii trebuie investiţi şi în sport cu cap”

  • Şapte tendinţe critice emergente în infrastructură în 2014

    Daniela Nemoianu (Partener Executiv, KPMG în România)

    Există un consens emergent din partea publicului general că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru infrastructură, deşi lumea este încă reticentă să bage mâna în propriul buzunar pentru a plăti asemenea proiecte. Cu toate acestea, cea mai serioasă provocare pentru anul 2014 este aceea de a face pasul critic necesar şi a eficientiza calea parcursă de proiecte, de la etapa robustă de planificare si dezvoltare la achiziţie, construcţie şi în cele din urmă operare, când se vor simţi beneficiile proiectului. 

    uvernul României a parcurs paşi importanţi de deblocare a obstacolelor acumulate în ultimii 10 ani, de conturare a strategiei şi conţinutului master-planului naţional de infrastructură, de modernizare a cadrului legislativ prin noua lege PPP şi reintroducerea standardelor FIDIC şi de optimizare a alocărilor de fonduri bugetare şi europene către priorităţile pe termen mediu şi lung. România va trebui să ţină cont că propriile proiecte de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate.

    INVESTIŢIILE STIMULEAZĂ CREŞTEREA
    La nivel mondial se consideră că infrastructura este calea spre dezvoltarea economică. Suntem sub semnul „Revoluţiei Infrastructurii„. Conform calculelor realizate de Banca Mondială, o creştere de 10% în sumele alocate sectorului infrastructurii poate conduce la o creştere de 1% în producţia unei ţări.

    Nevoile sunt mari. Asia va avea probabil nevoie de investiţii în valoare de 11 trilioane USD în infrastructura de bază până în anul 2030. În Africa Subsahariană numărul proiectelor bancabile a crescut în mod constant şi este în prezent cea mai mare regiune care beneficiază de credite pentru infrastructură acordate de International Finance Corporation.

    Companiile internaţionale din domeniul infrastructurii continuă să se concentreze pe noi pieţe din afara Europei şi Americii de Nord pentru a-şi dezvolta afacerile. Concurenţa, stimulată de credite interne pentru export, dezvoltare regională şi instituţii de finanţare multilaterală, se intensifică în Asia, Africa şi America Latină, pe măsură ce companiile trec de graniţele pieţelor lor tradiţionale pentru a dezvolta proiecte şi a vinde materiale în regiuni cu dezvoltare rapidă. Am putut vedea o creştere a ieşirilor de capital de la investitori din Japonia, Coreea de Sud şi China, care şi-au făcut o intrare agresivă pe pieţele globale profitabile, şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue după 2014.

    Una dintre tendinţele identificate de noi pentru 2013 care încă nu s-a materializat este emergenţa unor noi modele de infrastructură care să recunoască mai bine obiectivele pe termen lung şi valoarea ciclului de viaţă. În timp ce structura de proprietate asupra activelor se diversifică şi a fost inclusă în tendinţele subliniate de noi, încă mai trebuie să aşteptăm apariţia unor noi mecanisme de finanţare care să diversifice sursele de venituri pentru proiecte.
     

  • PIB şi consumul energetic: unde s-a produs ruptura?

    Într-un 2013 neaşteptat de bun pentru economie, consumul de energie a scăzut cu 4,5%, cel de gaze a fost cu 6,5% mai mic, iar apetitul pentru benzină şi motorină al românilor s-a redus cu circa 2-8%. Tot anul trecut, exporturile au ajuns la un maxim istoric, la 50 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a crescut cu 3,5%, luându-i pe nepregătite chiar şi pe cei mai optimişti  dintre analişti. O întrebare poate părea firească: cu ce funcţionează fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    POTRIVIT DATELOR PUBLICATE DE INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea a fost agricultura. Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.

    Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%.  Astfel, industria a avut o contribuţie de 2,3 puncte procentuale la ascensiunea economiei în 2013. Pe de altă parte, agricultura a adus 1,1% din creşterea economică din 2013, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.


    Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, iar analiştii apreciază că ele vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro.

    Dacă aşa stau lucrurile iar motoarele industriei au duduit anul trecut, cum se face totuşi că în 2013 consumul de energie şi de gaze naturale s-a redus? Dacă ponderea industriei tot creşte în PIB, de ce nu se vede acest lucru şi în cererea de energie? Cu ce merg fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    RĂSPUNSUL ESTE DESTUL DE SIMPLU. Industria care a generat această creştere a PIB-ului este sectorul auto, al componentelor auto, industria textilă şi alimentară. De exemplu, producţia record de maşini asamblate la Mioveni şi Craiova a propulsat anul trecut România pe locul opt în topul celor mai mari ţări producătoare din Europa, depăşind în premieră Italia şi Belgia. România a înregistrat în 2013 o producţie de 410.997 de autoturisme, în creştere cu 26% comparativ cu anul anterior, urcând în premieră pe locul opt în Europa. Astfel a depăşit Italia, unde s-au asamblat aproape 388.500 de maşini, cu 2% mai puţin decât în 2012.

    Industriile care au adus creşterea economică anul trecut nu consumă multă energie. De altfel, cele mai recente rapoarte publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în primele nouă luni ale anului trecut, cererea venită din partea consumatorilor alimentaţi din piaţa concurenţială a scăzut cu 3%, scăderea fiind şi mai dramatică în rândul micilor consumatori care încă mai beneficiază de tarife reglementate.

    În timp ce sectorul auto înfloreşte, industriile care consumă cantităţi mari de energie o duc din ce în ce mai rău. „Nu este o criză, ci o schimbare completă de paradigmă. Era o lume complet diferită înainte de 2008. Toate deciziile din energie au fost luate înainte de 2008, mai mult sau mai puţin. S-au schimbat lucrurile pentru industrii ca a noastră„, spune Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, al doilea consumator de energie din România ca mărime, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2014.

    „Piaţa nu mai susţine nivelul de producţie pe care îl puteam livra, astfel că ne-am redus amprenta la jumătate. Producţia a scăzut de la 4 milioane de tone la 2 milioane de tone de oţel pe an. Am investit în eficienţa energetică 200 milioane de euro din 2009. Am avut 100 de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice şi am scăzut consumul de energie cu aproximativ 15%„, mai
    spune Ribo.

  • Averea populaţiei a atins un nivel record în SUA, de 80.700 de miliarde de dolari

     Americanii au înregistrat progrese semnificative în privinţa recuperării pierderilor cauzate de declinul pieţei imobiliare şi de recesiunea din decembrie 2007-iunie 2009, care au decimat activele unei mari părţi a populaţiei, potrivit unui raport publicat de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi citat de Wall Street Journal.

    Recuperarea, deşi de amploare, are un impact pozitiv redus asupra economiei, întrucât exclude tot mai mult americanii din calsa de mijloc şi pe cei cu venituri reduse.

    “Inegalitatea în privinţa veniturilor a crescut de-a lungul timpului. Creşterile de avere sunt mari, dar nu sunt urmate şi de cheltuielile de consum”, a declarat William Emmons, economist-şef la Rezerva Federală din St. Louis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ AFP: Soldaţii ucraineni şi forţele ruse, protagonişti într-un “război ciudat” în Crimeea

     Baza A4519 de la Eupatoria se află în mijlocul caselor şi blocurilor din oraşul situat la 75 de kilometri de capitala Simferopol şi a fost cuprinsă de agitaţie în utimele zile, potrivit relatărilor de la faţa locului.

    Punctul culminant a ceea ce ar putea inspira o piesă de comedie a avut loc marţi, când tensiunile au luat amploare, după ce militanţii proruşi au luat cu asalt baza, nerăbdători să-i vadă plecaţi pe militarii ucraineni de la Eupatoria.

    Povestea privind “cucerirea” bazei militare ucrainene a început însă înainte de tensionarea situaţiei şi scoate la iveală partea neobişnuită a crizei din Crimeea, unde două armate se tatonează în tăcere, dar fără să acţioneze.

    La 23 februarie, în timp ce protestatarii de la Kiev îl îndepărtau de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici, forţele ruse, prezente de cinci zile în oraşul Eupatoria, se îndreptau spre baza A4519.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro