BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • Casele se scumpesc cu 20-25% in 2008

    "Trendul va ramane ascendent si previzionam o crestere de circa 10-20% in ceea ce priveste ansamblurile noi. In aceste conditii, apartamentele in blocuri vechi vor reprezenta in continuare o optiune pentru clasa medie. Estimam o crestere a preturilor pentru acest segment de 5-10%", a declarat Irina Petrescu, sales manager in cadrul companiei de servicii imobiliare Esop. In opinia sa, numarul apartamentelor noi construite in cartiere rezidentiale va creste cu aproximativ 40-50%, estimand pentru anul viitor livrarea a 10.000 de locuinte. Reprezentantul Esop apreciaza ca apartamentele s-au scumpit in anul 2007 cu 10-25%, cea mai mare crestere fiind inregistrata la locuintele vechi, respectiv 15-25%.

    Printre factorii care au determinat aceasta situatie se numara accesul mai facil la credite, cresterea preturilor terenurilor, mentinerea deficitului de locuinte, precum si majorarea pretului la materialele de constructii si a costului cu forta de munca.

    Reprezentantii companiei Neocasa estimeaza ca piata rezidentiala se va dezvolta in 2008 mai ales pe segmentul care se adreseaza clasei medii de venituri. Ei anticipeaza ca preturile apartamentelor vechi vor creste cu 5 -10 %, in timp ce la locuintele noi avansul poate ajunge pana la 25%. "Preturile anuntate pentru apartamentele din ansamblurile rezidentiale in perioada de lansare a proiectelor vor cunoaste cresteri semnificative pe parcursul evolutiei proiectului. Procentul de crestere la 2-3 luni fata de momentul lansarii este de 5%- 10%, ajungandu-se la o crestere anuala de 20–25%, in medie", se arata intr-un raport al Neocasa.

    Potrivit analistilor Neocasa, pretul de vanzare pentru proiectele adresate segmentului mediu variaza intre 900 si 1.700 euro pe metru patrat, plus TVA, in functie de zona, de terenul disponibil, de acces si de facilitatile existente. Reprezentantii firmei Coldwell Banker Affiliates of Romania sunt mai rezervati in ceea ce priveste evolutia preturilor.

    "Preturile vor avea o evolutie cel putin la nivelul celei din anul acesta. Deja s-au anuntat foarte multe proiecte, unele in zone noi, unele de dimensiuni foarte mari, ceea ce presupune o efervescenta mai mare a pietei", a declarat Anda Marian, manager multi-family&international sales in cadrul Coldwell Banker.

    Potrivit anunturilor on-line privind vanzarea de locuinte vechi in Bucuresti, pretul unei garsoniere este cuprins intre 60.000 de euro si 115.000 euro. Cea mai ieftina este amplasata pe bulevardul Iuliu Maniu, iar cea mai scumpa pe bulevardul Decebal.

    In ceea ce priveste piata rezidentiala a ansamblurilor noi de locuinte, analistii imobiliari de la Colliers si Eurisko estimeaza pentru anul 2008 o crestere a preturilor cu 15%-25%, in conditiile in care se preconizeaza ca vor fi livrate aproximativ 5.000 de apartamente noi. Stocul de locuinte noi ar creste astfel la 6.500 de unitati.

    Cititi mai multe detalii aici

    Apartamentele vechi s-au scumpit cu 50% in 2007
    Se cumpara apartamente cu blocul

  • 80% din apartamentele din Gran Residencia, vandute

    Proiectul este dezvoltat de Vitra Real Estate si necesita investitii de 25 de milioane de euro. Constructia proiectului a inceput in mai 2007 si va fi finalizata in septembrie 2008, potrivit Neocasa.
    Gran Residencia este compus patru blocuri cu cinci etaje. Apartamentele sunt cu 2 camere (65-129 mp), 3 camere (129-139 mp), 4 camere (196 mp) si penthouse (373 mp).

  • 80% din apartamentele din Gran Residencia, vandute

    Proiectul este dezvoltat de Vitra Real Estate si necesita investitii de 25 de milioane de euro. Constructia proiectului a inceput in mai 2007 si va fi finalizata in septembrie 2008, potrivit Neocasa.
    Gran Residencia este compus patru blocuri cu cinci etaje. Apartamentele sunt cu 2 camere (65-129 mp), 3 camere (129-139 mp), 4 camere (196 mp) si penthouse (373 mp).

  • Apartamentele noi, ruine la cheie

    Firma care a ridicat constructia nu se oboseste sa repare defectiunile din casa, iar institutiile care ar trebui sa o sanctioneze pentru nepasare ridica din umeri.

    Detalii aici

  • Locuintele noi se vor scumpi in 2008 la peste 1.700 euro/mp

    Pretul mediu pe metru patrat construit in Bucuresti a fost in primele noua luni ale acestui an de 1.500 euro/mp, in crestere de la 1.200 euro/mp in 2006 si 1.000 euro/mp in urma cu doi ani. Practic, majorarea preturilor locuintelor noi din Capitala va fi de 70% pe o perioada de trei ani, potrivit estimarilor Colliers. Comparativ, pretul mediu in Varsovia este de 2.000 euro/mp.

    Stocul apartamentelor noi finalizate se va ridica in 2010 la aproximativ 25.000 de unitati, in acest an fiind livrate 1.500 de apartamente in cinci proiecte de dimensiuni mari, potrivit datelor In prezent au fost lansate 39 de proiecte rezidentiale cu peste 200 de unitati, acestea insumand 33.200 de apartamente. Cu toate acestea, au fost scoase la vanzare numai 11.200 de unitati, din care astazi sunt disponibile 4.000 de unitati

    In primele noua luni din acest an au fost vandute aproximativ 4.200 de apartamente noi, urmand ca vanzarile sa se majoreze la 6.000 de unitati pana la finalul lui 2007. Cu toate acestea, specialistii Colliers estimeaza ca ceerea anuala se ridica la 12.000 de apartamente noi – comparativ cu 14.000 in cazul Varsoviei.

    Nordul Capitalei conduce cu 24 de proiecte care totalizeaza peste 6.200 de unitati in primele faze de dezvoltare, urmat fiind de zona de Est cu 11 proiecte si zona centrala cu 4 proiecte. Cel mai slab interes din partea dezvoltatorilor imobiliari este pentru zona de Sud, care totalizeaza in momentul de fata doua proiecte.

    Specialistii Colliers estimeaza ca aceasta tendinta se va mentine si in viitor, zona de Nord urmand sa atraga 56% din totalul noilor proiecte rezidentiale, in timp ce zona de Sud va atrage 6%.

  • Bani de drum

    CONTEXTUL: În 1996, hotelul Caro, care avea pe atunci 11 camere şi făcea parte din complexul fostei Fabrici de Glucoză din zona de nord a Capitalei, avea nevoie de capital pentru extindere. Principalele venituri ale proprietarilor – familia Lazăr – veneau din închirierea camerelor şi din chiria pe care o luau lunar pentru clădirea de birouri de la intrarea în complex.

    DECIZIA: Ion Lazăr decide să închirieze toată clădirea de birouri companiei Unilever, care i-a plătit anticipat 13 milioane de dolari pentru întreaga clădire pe o perioadă de 15 ani.

    EFECTELE: Cu banii luaţi de la Unilever, familia Lazăr construieşte încă un hotel de 50 de camere în complex, pe care îl clasifică la trei stele, iar apoi dezvoltarea continuă cu veniturile din cele două hoteluri.

    Închirierea întregii clădiri de birouri către Unilever a fost una dintre mişcările pe care Ion Lazăr, proprietarul complexului Caro, le-a făcut pentru a putea dezvolta cât mai repede complexul. Ce a făcut? A introdus în 1996 sistemul de acces cu cartelă la uşi, „sistem necunoscut chiar şi expaţilor la acea vreme“, a avut mai multe momente când maşina personală a devenit „shuttle bus“ pentru clienţi (pentru a-i duce de la hotel la aeroport) şi a investit toţi banii care au intrat în familie pentru dezvoltare, „fără excepţie“, cum spune el.

    Între a închiria pe termen foarte lung şi a închiria – sau nu – pe perioade scurte, Ioan Lazăr, proprietarul editurii Adevărul, care deţine grupul hotelier Caro, a decis să închirieze pe 15 ani toată capacitatea pe care o avea la dispoziţie (o clădire de şase etaje, în total de 7.000 de metri pătraţi), la acea oră însă una dintre puţinele clădiri de birouri renovate din Bucureşti.

    „Cu banii luaţi am început construcţia celui de-al doilea hotel din complex – Hotel Parc, iar odată ce acesta a fost construit şi lansat pe piaţă, am avut acces mult mai uşor la credite pentru dezvoltare“, explică Ion Lazăr. După Caro Parc (54 de camere), clasificat la trei stele (cu o stea mai mult decât cele 11 camere din hotelul Caro Horoscop, primul din cele deţinute de familia Lazăr), a urmat un al treilea hotel în complex, Caro Golf, dezvoltat predominant din profitul obţinut din operarea celorlalte două. Cu 98 de camere, Caro Golf a fost clasificat la patru stele şi este principala raţiune a următoarelor proiecte din complex: piscină, centru de sănătate (spa), centru de fitness, centrală cu trigenerare şi karting. Caro Golf a mai fost extins în acest an cu 58 de camere.

    De asemenea, afluxul din ce în ce mai mare de oameni de afaceri, dar şi dezvoltarea zonei (apropierea de Pipera, una din zonele cu o creştere intensă a prezenţei sediilor de birouri) a fost motivul pentru construirea unui ballroom. Cu o investiţie de 4,5 milioane de euro, complexul de săli de evenimente a fost inaugurat în această primăvară pe malul lacului Tei, una din laturile fostei Fabrici de Glucoză. Clădirea se desfăşoară pe 3.500 de metri pătraţi, are 12 săli şi include şi un Grand Ballroom de 550 de locuri, al doilea spaţiu de acest gen ca mărime din Bucureşti după cel de la hotelul de cinci stele, aflat în contract de management cu JW Marriott.

    Renunţarea pentru 15 ani la clădirea de la intrarea complexului i-a adus nu numai avantajul banilor gheaţă, dar şi trafic pentru hotel. „Când ai o clădire de birouri închiriată în întregime de o multinaţională la tine în curte, unde mai ai şi hoteluri, efectul asupra afacerii hoteliere este foarte bun“, spune Lazăr.

    Acum, când grupul Caro totalizează peste 200 de camere în complex, efectul este invers: „avem hotel, să mai facem sedii de birouri“. De aici i-a venit lui Ion Lazăr ideea construirii unui nou centru de afaceri de 60.000 de metri pătraţi, alături de cel vechi. Pentru acest proiect însă, evaluat la 45 de milioane de euro, mult mai mare decât construcţiile de până acum, omul de afaceri caută un partener: „Este vorba despre un spaţiu destinat birourilor, dar şi restaurantelor şi magazinelor. Vrem să ne asociem pentru acest proiect cu alţi parteneri, păstrând raportul undeva la 50/50“. Clădirea va fi amenajată în locul unor construcţii mai vechi din curtea hotelului Caro şi lucrările vor începe cel mai probabil anul viitor.

    Omul de afaceri spune că nu are nicio problemă dacă va veni un alt chiriaş care să îi plătească pe 15 ani, ceea ce i-ar aduce capital pentru dezvoltarea terenului liber pe care îl mai deţine acolo (peste 4 hectare). „Însă nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Acum piaţa de birouri a crescut foarte mult şi multinaţionalele au de unde să aleagă. Dar cu siguranţă clădirea va fi ocupată încă de la lansare“, apreciază Lazăr.

  • Azi in toata tara

    Peste 12.000 de apartamente in lucru la Cluj-Napoca, doua mall-uri pe punctul de a fi inaugurate si alte doua in lucru tot in orasul de la poalele Feleacului, un singur dezvoltator cu nu mai putin de 12 proiecte in Iasi, mii de noi locuinte livrate sau in lucru la Constanta. Toate aceste date arata ca Bucurestiul a incetat sa mai fie singurul pol de atractie din Romania pentru investitorii imobiliari.

    In mod traditional, se spunea ca piata imobiliara din marile orase urmeaza Bucurestiul la distanta de doi ani. Adica in Cluj-Napoca, Timisoara sau Constanta se intampla la un moment dat ceea ce se petrecea cu doi ani in urma in Bucuresti. Realitatea din teren arata acum diferit. In unele privinte, ca in cazul spatiilor de birouri de clasa A, decalajul este poate chiar mai mare, dar in altele, precum constructia de locuinte noi, intervalul este mult mai strans.

    Dar decalajele sunt pe cale de a fi rapid recuperate, dat fiind ca multi dezvoltatori au ajuns acum chiar sa ocoleasca Bucurestiul, din cauza preturilor ridicate ale terenurilor. „In Bucuresti este atat de scump, incat nu mai are sens sa construiesti“, spune Teodor Pop, directorul dezvoltatorului imobiliar RED Management. El apreciaza ca investitorii prefera acum sa se orienteze spre alte orase decat sa suporte „preturile exorbitante“ din Capitala. RED Management are in lucru acum mai multe proiecte in Constanta, Arad, Braila sau Baia Mare, dar si in Bucuresti.

    RED – care are ca actionari principali fondurile de investitii Warburg Pincus (SUA) si GED Capital (Spania) – este prezent de mai multi ani pe piata romaneasca, dar situatia este mai suparatoare pentru dezvoltatorii care abia acum vin in Romania. „In viitor ne vom concentra pe orasele din provincie, pentru ca terenurile din Bucuresti au devenit prea scumpe si majoritatea dezvoltatorilor care intra acum evita aceasta piata“, spunea Kay Thorkildsen, presedintele dezvoltatorului WestHouse Group, care a anuntat trei proiecte imobiliare in Constanta.

    De altfel, in Constanta sunt deja in diverse faze de dezvoltare mai bine de zece proiecte rezidentiale, ale caror preturi de vanzare se apropie de cele din Bucuresti. Este drept ca orasul profita de prezenta pe litoral si multe locuinte sunt cumparate in scop turistic. Interesul pentru locuintele noi este ridicat, spune Andra Turcu, marketing & sales manager la Tomis Development, companie ce dezvolta cartierul rezidential Tomis Plus, la iesirea din Constanta inspre Mihail Kogalniceanu. Ca urmare, preturile terenurilor au avut o evolutie exploziva in ultimii doi ani, inregistrand triplari in apropierea proiectelor. Mai ales ca pe piata constanteana sunt anuntate investitii ale unor mari dezvoltatori prezenti in Romania, precum Neocity, Engel Europe sau spaniolii de la Gran Via.

    Compania Impact, singurul dezvoltator imobiliar listat la bursa din Bucuresti, a fost unul dintre pionierii complexurilor rezidentiale in provincie. Dupa ce a construit mai multe ansambluri de case in zona Bucurestiului, Impact a lansat proiecte in Constanta, Ploiesti si Oradea si va colabora cu Primaria locala pentru un complex in Cluj-Napoca.

    Din urma vin insa puternic dezvoltatorii straini, precum grupul israelian ENG (care s-a concentrat pe Iasi, unde a anuntat 12 proiecte, dintre care zece rezidentiale), Bas Development, companie formata prin fuziunea a doi dezvoltatori originari tot din Israel, Bar-On Adam Structures si Aura Investments (care tinteste orase ca Ploiesti sau Brasov) sau Westhouse si Gran Via, ambele cu proiecte rezidentiale in Constanta.

    In domeniul locuintelor noi, pietele din marile orase sunt pe punctul de a prinde din urma piata bucuresteana, cel putin la nivelul intentiilor si al anunturilor. Totusi, exista segmente unde Capitala pastreaza inca un avans suficient.

    Pentru clujeni, de exemplu, cumpararea unui apartament de lux poate fi inca o problema. Daca in Bucuresti multi ani s-au construit aproape exclusiv locuinte foarte scumpe si abia din 2005 dezvoltatorii si-au indreptat atentia spre clasa de mijloc, in Cluj-Napoca evolutia a fost oarecum inversa. Pentru ca orasul de sub Feleac a avut o particularitate ce l-a diferentiat de orice alt oras din Romania – jocul Caritas. „Asa nefericit cum a fost el, jocul a facut si multi castigatori, majoritatea aici“, spunea un om de afaceri clujean. De pe urma Caritas, in Cluj-Napoca s-a format o patura de mijloc semnificativ mai consistenta decat in alte parti, iar investitorii locali au construit blocuri de locuinte in special pentru acestia. „Noi am construit, incepand de prin 2000, mai intai pentru persoanele cu venituri medii“, spune Ramona Cuc, director general si actionar al companiei imobiliare clujene Grup de Lux.

    Iar acum, in Cluj-Napoca sunt anuntate proiecte rezidentiale de peste 500 de milioane de euro, care ar urma sa se transforme in 12.000 de noi locuinte. Acestea sunt dezvoltate de firme precum Polus Real Estate, membra a dezvoltatorului TriGranit din Ungaria, sau Impact in colaborare cu autoritatile locale, fiecare dintre aceste doua companii anuntand peste 5.500 de locuinte. Sunt insa si proiecte mai mici, precum Bonjour, din cartierul Buna Ziua, dezvoltat de firma cu capital italian Mao Imobiliare in parteneriat cu compania Elite Group, detinuta de oameni de afaceri romani.

    Intrate pe radarul investitorilor, Cluj-Napoca si alte orase din tara recupereaza decalajul fata de piata imobiliara din Bucuresti, mai ales ca preturile locuintelor sunt inca mai mici decat in Bucuresti. Pe de-o parte, terenurile sunt mai ieftine, iar pe de alta parte, costurile de constructie sunt mai mici. Urmand insa exemplul Capitalei, este perfect posibil ca in scurt timp preturile sa creasca, pe fondul unei cereri tot mai mari. Cresterea puterii de cumparare vizibila in ultimii ani in Bucuresti se manifesta si in provincie.

    Mai mult insa, o serie de investitori straini – fie alungati de preturile mari ale terenurilor din Bucuresti, fie atrasi de facilitatile oferite de autoritatile locale – aleg sa construiasca fabrici, sa deschida centre de suport sau sa lanseze diverse operatiuni de servicii in orasele importante din tara. Exemplul fabricii Nokia la Cluj-Napoca sau venirea Ford la Craiova sunt concludente. Iar aceste investitii sunt urmate si de o deplasare a fortei de munca, ceea ce va pune presiune pe piata imobiliara din respectivele localitati. Pe langa nevoia de noi locuinte pentru lucratorii straini sau autohtoni, aceste investitii vor atrage si dezvoltatori de spatii industriale sau de birouri.

    Dezvoltatorii de centre comerciale au luat cu asalt deja orasele mai mari sau mai mici, analistii Colliers spunand ca nu exista practic localitate cu peste 100.000 de locuitori care sa nu aiba cel putin un proiect de mall, retail park sau hipermarket cu galerie comerciala, ba chiar doua sau trei astfel de investitii. In schimb, Romania sufera puternic la capitolul spatii logistice, remarca de curand Lorand Szarvadi, director executiv si fondator al lantului de electrocasnice Domo. Totusi, si piata spatiilor de depozitare a fost luata la tinta. Cefin Real Estate, care a dezvoltat in parteneriat cu fondul de investitii austriac Europolis parcul logistic Cefin Logistic Park, pe autostrada Bucuresti-Pitesti, lucreaza deja la doua proiecte similare in Arad si Timisoara. Cefin are terenuri de aproape trei milioane de hectare in mai mult de zece orase, pe care va dezvolta in special proiecte industrial-logistice si rezidentiale.

    Nici spatiile de birouri nu sunt prea multe in orasele mari. Mult timp, Brasovul sau Cluj-Napoca au avut doar o cladire sau doua de birouri „de clasa A“, construite in general de investitori locali, dar care nu erau prea solicitate de chiriasi.

    Acum, tot costurile ridicate din Bucuresti ii determina pe investitori sa ia in calcul si alte destinatii pentru investitiile lor. In plus, prezenta unor centre universitare puternice determina firme ca Siemens, CapGemini sau Genpact sa deschida centre de servicii in Iasi, in timp ce Nokia a ales Clujul. „Necesar de birouri este si in alte orase“, spune Teodor Pop. RED Management, firma pe care o conduce Pop, construieste 155.000 de metri patrati de birouri intr-un parc de afaceri, vizand in mod special chiriasi pentru spatii de back office, call center sau service center, precum Accenture, Genpact, Ericsson sau Siemens.

    Cert este ca pentru multi investitori imobiliari, Romania nu se mai reduce de mult la un singur oras, asa cum apare in studiile de piata ale companiilor imobiliare internationale.