Ceea ce nu au avut in vedere parlamentarii a fost si reducerea
stagiului complet de cotizare, direct proportional cu reducerea
varstei, acesta ramanad in continuare 35 de ani. Ceea ce va duce la
o diminuare a pensiilor femeilor, in momentul stabilirii
punctajului realizat pentru toata perioada activa.
Vezi cu cat vor scadea pensiile femeilor si ce spun
specialistii pe www.incont.ro!
Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
pe care le va folosi in functie de necesitati.
Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in
comunicat.
Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
Strauss-Kahn, seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
Fondului in decembrie.
Marea Britanie este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
banci.
Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
(3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.
Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
care toate creditele expira peste 3 ani.
“Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
declarat premierul
Brian Cowen. Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
ajuns si la 9%.
Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
scopul recapitalizarii bancilor”.
Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
3% din PIB.
Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.
Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
Grecia si Irlanda.
Cotele de contributii la asigurarile sociale vor fi mentinute la
31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de
angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii
deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, iar
cotele de contributii la asigurarile de sanatate raman si ele
neschimbate, la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori.
Inghetate vor ramane si pensiile din sistemul public, inclusiv
pensia minima garantata, cu valoarea punctului de pensie la acelasi
nivel de 732,8 lei. In schimb, conform premierului Emil Boc,
salariile de baza din sectorul public vor fi majorate cu 15% din
2011, raportat la nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de
baza minim brut pe tara va creste de la 600 lei la 670 lei. Fondul
de salarii, cifrat la 39 de miliarde de lei, va trebui sa ajunga
pentru 1.290.000 de bugetari, adica atatia cat preconizeaza
Guvernul ca vor fi la inceputul anului viitor, dupa ce
restructurarile din 2010 se vor fi incheiat.
Aceste masuri ar trebui sa mentina deficitul fiscal in 2011 in
limita convenita cu FMI, respectiv 4,4% din PIB, in scadere de la
6,8% din PIB in 2010. In mai multe randuri, reprezentantii FMI au
cerut Guvernului sa nu modifice taxele si impozitele, considerand
orice reducere importanta a fiscalitatii (cota unica sau CAS) drept
periculoasa pentru buget.
Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.
Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
competitivi”, afirma Lucian Croitoru.
In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
catre Europa Centrala si de Est.”
In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
mai fost sau nu mai este suficienta.
Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.
Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
deja din recesiune.
Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.
In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
inflationiste.
Romanii au cumparat frigidere, televizoare si aparate foto de 300
milioane euro in trei luni, noteaza Gandul, mentionand
ca suma este cu 10% mai mica decat anul trecut in aceeasi perioada,
dar mai mare cu aproape 40 de milioane fata de al doilea trimestru
din 2010. Taierea salariilor se reflecta si in diminuarea
contributiilor la pensiile private obligatorii, care in octombrie
au scazut cu 1,1%, potrivit datelor de la Comisia de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private.
Evenimentul Zilei scrie despre softuri create in Balta Alba, vandute in San
Francisco: un roman de 29 de ani a creat, din sufrageria sa din
cartierul bucurestean sus-numit, un program de soft care are succes
peste granite si ii aduce venituri constante de cateva mii de
dolari pe luna. Cine vrea sa evadeze cateva zile in unul din
orasele Europei, dar nu are prea multi bani disponibili poate sa
opteze pentru un “city break” de cateva zile, cu cateva sute de
euro.
Proprietarilor care decid in aceasta perioada sa-si vanda
locuintele le va fi foarte greu sa recupereze banii investiti in lucrarile de amenajare,
sustine Adevarul, estimand ca pierderile celor care aloca
bani pentru modificarea designului interior inainte de vanzare pot
ajunge la cateva mii de euro. Valoarea remiterilor de la romanii
din strainatate a scazut cu 15% in primele noua luni ale anului,
pana la 2,82 miliarde de euro, nivelul minim al ultimilor cinci
ani.
Autostrada Bechtel intra in pauza, anunta
Romania Libera: in 2011, Compania de Autostrazi nu va plati
firmei Bechtel lucrari noi, banii pe care ii va primi de la stat
urmand sa fie folositi pentru achitarea unor datorii vechi din
2009, an in care inlocuirea guvernului Boc III cu Boc IV a blocat
alocatiile bugetare. Acelasi ziar publica un reportaj despre piata
masinilor la mana a doua, in speta despre vanatorii de chilipiruri
din targul auto de la Vitan, plus o lista cu sfaturi la cumpararea
unei masini second-hand.
“Tatal” cimentului se retrage de la Carpatcement, conform
Ziarului Financiar, care scrie ca Mihai Rohan, cel mai experimentat manager din
industria cimentului, timp de zece ani director general al
firmei Carpatcement Holding, va preda la sfarsitul anului
conducerea executiva a companiei catre Florian Aldea. Aproximativ o
mie de clienti ai Volksbank au cerut in instanta suspendarea
temporara a platii ratelor la credite, cererile urmand sa fie
analizate de instanta la sfarsitul acestei luni.
“Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
reunite ale Parlamentului.
E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
vor fi resorbit in economie.
“In cursul zilei de astazi (marti – n.r.) le voi retrimite la
Parlament pe ambele, celebrele legi votate din greseala. Da, le voi
trimite inapoi la Parlament pentru reexaminare si pentru punere in
concordanta cu angajamentele internationale ale Romaniei si cu
nevoia de predictibilitate in fiscalitate”, a declarat Traian
Basescu, raspunzand unei intrebari referitoare la legile care
prevad reducerea TVA la 5% la alimentele de baza si neimpozitarea
pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Romania este in cea mai defavorabila pozitie demografica dintre
toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic
presiunile asupra sistemului de pensii de stat, spune managerul,
comentand cel mai nou studiu al agentiei de rating Standard&
Poor’s, care calculeaza ca Romania va ajunge cu cheltuielile pentru
sistemul public de pensii de la 8,4% din PIB in 2010 la 14,8% din
PIB in anul 2050 – cea mai mare pondere dintre economiile emergente
ale Europei.
Estimarea ia in calcul doar sistemul public contributiv
(pay-as-you-go), nu si sistemele paralele, necontributive (pensiile
pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizatia minima pentru
pensionari).
La polul opus fata de Romania, intre statele Europei emergente, se
situeaza Polonia, care si-a reformat sistemul de pensii in urma cu
12 ani, prin introducerea unui sistem de pensii private
obligatorii, cu contributii de 7,3%. Fondurile poloneze de pensii
administreaza 50 de miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii si
au preluat o buna parte din presiunea platii viitoare a pensiilor
de stat, spune Crinu Andanut.
“Romania are in acest moment de invatat din aceasta experienta de
12 ani a Poloniei”, afirma seful Asociatiei. “Practic, pentru
tinerii de astazi, singura speranta pentru un venit decent este
economisirea in sistemul de pensii private, intrucat pensia de la
stat va fi cel mult simbolica.”
Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, Standard&Poor’s se
asteapta ca procesul de consolidare bugetara si reformele in
sistemele de pensii si sanatate sa fie dificil de adoptat din punct
de vedere politic. “In opinia noastra insa, spatiul de manevra al
statelor in acest domeniu s-a micsorat considerabil, iar
intarzierea implementarii acestor reforme necesare va genera
costuri politice, economice si bugetare suplimentare”, sustine
raportul.
Agentia de rating noteaza ca imbatranirea populatiei este o
realitate la nivel global, care provoaca o deteriorare rapida a
sustenabilitatii financiare a sistemelor publice de pensii.
Raportul S&P analizeaza 49 de state reprezentand mai bine de
doua treimi din populatia globala.
Misiunea CE la Bucuresti precizeaza, de asemenea, ca autoritatile
au convenit sa lucreze impreuna cu Parlamentul pentru a garanta ca
Ordonanta 50 privind creditele amelioreaza transparenta si
protejeaza drepturile consumatorilor, dar in acelasi timp
protejeaza stabilitatea sistemului financiar, si este in deplina
concordanta cu Directiva 48 a CE, pe care o adapteaza in legislatia
romaneasca. “De asemenea, autoritatile vor asigura ca Banca
Nationala ramane singura agentie autorizata sa reglementeze
activitatea de creditare a bancilor.”
Istvan Szekely, seful misiunii CE la Bucuresti, a estimat ca
urmatoarea transa de imprumut ar putea fi acordata la sfarsitul lui
februarie – inceputul lui martie.
Guvernul ar trebui sa prezinte in curand propunerea de buget pentru
2011 cu o tinta de deficit de 4,4%. “Misiunea CE saluta
angajamentul continuu al autoritatilor de a reduce deficitul
bugetar si de a continua reforme structurale ambitioase.
Promulgarea legii salarizarii unice si implementarea reformelor in
sistemul de sanatate vor fi pasi cruciali in aceasta privinta”,
apreciaza misiunea CE.
In sectorul financiar, imbunatatirea regimului de finantare si a
structurii de guvernanta a fondului de garantare a depozitelor a
fost un important pas inainte, adauga misiunea CE. Cu toate
acestea, “s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste
reducerea arieratelor in intreprinderile de stat care realizeaza
pierderi si sunt necesare mai multe eforturi pentru a creste rata
de absorbtie a fondurilor europene prin prioritizarea proiectelor
de investitii”.
CE estimeaza ca activitatea economica ar trebui sa se amelioreze
catre sfarsitul anului, cu o scadere PIB in jur de 2% si o crestere
in jur de 1,5% la anul. Dupa o crestere brusca din cauza majorarii
TVA si a preturilor mai mari la alimente, inflatia ar trebui sa
scada spre 3% in cursul lui 2011.
Precedenta transa de imprumut pentru Romania a fost acordata la
22 septembrie si a fost in valoare de 1,15 miliarde de euro – a
treia transa dintr-un imprumut total de 5 miliarde de euro, care
expira in mai 2011.
El a mentionat ca desi guvernul nu ia in calcul, pentru 2011,
noi reduceri de salarii, sunt necesare reglaje pentru cheltuielile
din sectorul public. El a spus ca pozitia reprezentantilor FMI s-a
dovedit flexibila, mentionand ca, sub conditia pastrarii
echilibrului macroeconomic si a deficitului bugetar de 4,4% pentru
2011, Guvernul are libertatea de a lua masurile pe care le
considera necesare pentru reglarea nivelului de trai, reluarea unui
proces pozitiv pentru salarii si pensii si crearea unor premise
pentru investitii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro