BusinessMagazin

Tag: finante

  • Finantele au vandut obligatiuni de 500 mil. lei, la un randament mai bun decat in iunie

    Volumul total al cererii a fost de 895,25 milioane de lei, iar
    data scadentei este 30 aprilie 2016, conform BNR.

    Imbunatatirea randamentelor reflecta ameliorarea ratingului
    Romaniei de catre agentia de rating Fitch si era asteptata de
    analistii bancilor, care asteptau “un nivel marginal mai scazut
    fata de nivelul precedent” (ING Bank).

    La 16 iunie, randamentul mediu obtinut pentru vanzarea de
    obligatiuni de tip benchmark pe cinci ani fusese de 7,34%, iar
    valoarea atrasa a fost de 330,2 milioane lei, raportat la o oferta
    de 810 milioane de lei. A fost vorba, ca si la licitatia de astazi,
    de redeschiderea emisiunii lansate in luna aprilie.

    Efectul deciziei Fitch s-a vazut si cu prilejul licitatiei din 8
    iulie, la patru zile dupa anuntul Fitch, cand Finantele au vandut
    obligatiuni de stat pe trei ani in valoare de 700 de milioane de
    lei, la un randament mediu de 7,09%, in conditiile in care cererea
    de titluri a depasit cu mult oferta, situandu-se la 1,8 miliarde de
    lei.

  • Cresc dobanzile?

    Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
    limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
    Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
    majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
    preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
    dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
    de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
    puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
    dobanda in cursul urmatoarei luni.

    Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
    original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
    parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
    politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
    (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
    “vigilenta puternica”).

    Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
    majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
    in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
    1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
    un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
    de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
    Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
    sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
    actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
    – SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
    reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
    inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
    deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
    pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
    la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
    Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

    La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
    politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
    asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
    aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
    internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
    liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
    eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
    transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
    pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
    (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
    scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
    pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
    daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
    consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
    monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
    exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
    au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
    lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

    In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
    finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
    in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
    consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
    jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
    In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
    arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
    special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
    ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
    politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
    mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
    urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
    acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
    mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

    Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
    exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
    anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
    nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
    Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
    bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
    iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
    de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
    inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
    sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

    “Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
    activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
    negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
    exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
    relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
    negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
    de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
    tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
    politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
    ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
    intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
    unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
    readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
    Sinca.

  • BNR a avut anul trecut un profit net de trei ori mai mic decat in 2009

    Pentru 2009, BNR a raportat un profit net de 4,6 miliarde de
    lei. Agentia MEDIAFAX a anuntat inca din luna februarie, citand
    surse din banca centrala, ca BNR a obtinut anul trecut un profit de
    circa 330 milioane euro (circa 1,4 miliarde lei), de trei ori mai
    putin decat castigul realizat in 2009. Anul trecut, veniturile din
    dobanzi ale bancii centrale au cumulat 1,4 miliarde de lei, de trei
    ori mai mici fata de incasarile de 3,12 miliarde de lei din anul
    anterior. Cheltuielile cu dobanzile au scazut de la 2,8 miliarde de
    lei la 2,16 miliarde de lei. Pe partea operatiunilor financiare,
    cheltuielile cu emisiunea monetara au scazut cu mai mult de
    jumatate, de la 102,8 milioane de lei in 2009 la 45,8 milioane de
    lei anul trecut.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a decis sa nu modifice dobanda si rata rezervelor minime obligatorii

    BNR a decis sa mentina neschimbate si nivelurile actuale ale
    ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei
    si in valuta ale institutiilor de credit.

    Banca centrala se angajeaza, de asemenea, sa gestioneze adecvat
    lichiditatea din sistemul bancar si sa monitorizeze in continuare
    cu vigilenta evolutiile interne si ale mediului international,
    “astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, sa
    asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen
    mediu si consolidarea stabilitatii financiare”.

    Analistii financiari s-au asteptat ca BNR sa mentina dobanda de
    politica monetara neschimbata la 6,25% la sedinta de miercuri si
    cred ca pana la sfarsitul anului va ramane la acelasi nivel, iar
    pana la finele lui 2012 va scadea la 5,75%.

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

  • BNR a decis sa nu modifice dobanda si rata rezervelor minime obligatorii

    BNR a decis sa mentina neschimbate si nivelurile actuale ale
    ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei
    si in valuta ale institutiilor de credit.

    Banca centrala se angajeaza, de asemenea, sa gestioneze adecvat
    lichiditatea din sistemul bancar si sa monitorizeze in continuare
    cu vigilenta evolutiile interne si ale mediului international,
    “astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, sa
    asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen
    mediu si consolidarea stabilitatii financiare”.

    Analistii financiari s-au asteptat ca BNR sa mentina dobanda de
    politica monetara neschimbata la 6,25% la sedinta de miercuri si
    cred ca pana la sfarsitul anului va ramane la acelasi nivel, iar
    pana la finele lui 2012 va scadea la 5,75%.

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

  • Basescu: Le multumim bancilor grecesti pentru aportul important la iesirea din recesiune a Romaniei

    “Asa cum am fost asigurat de guvernatorul BNR, toate cele sapte
    banci au un comportament normal si onest pe piata, iar noi le
    multumim. Ne putem imagina o situatie in care bancile grecesti
    privesc cu prioritate spre tara lor, dar in acelasi timp au un
    comportament absolut corect pe piata romaneasca”, a spus
    presedintele.

    Traian Basescu a subliniat ca nici in perioada cea mai dificila din
    2009-2010, cand criza s-a resimtit puternic in Romania, “bancile
    grecesti n-au facut niciun pas inapoi, fiind bine capitalizate si
    continuand sa finanteze procesele economice din Romania”.

    “Detinand circa 27% din activele sistemului, bancile grecesti au
    avut un aport important la iesirea din recesiune a economiei
    romanesti. Noi le multumim pentru aceasta”, a adaugat
    presedintele.

  • Analistii: BNR va tine pe loc dobanda de politica monetara pana la sfarsitul anului

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Consiliul de Administratie al BNR discuta la 29 iunie nivelul
    dobanzii de politica monetara si al ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

    AAFBR reuneste peste 70 de analisti din sectorul bancar, fonduri de
    pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de
    asigurari si din piata de capital.

    Mentinerea neschimbata a dobanzii de politica monetara indica
    preocuparea BNR pentru nivelul inflatiei, estimata sa atinga 8,7%
    in iunie si 5,1% in decembrie, mai ales in contextul recentei
    deprecieri a leului din cauza crizei grecesti.

    “Daca deprecierea leului este persistenta si continua, atunci
    inflatia ar putea sa nu coboare atat de repede pe cat prevede BNR.
    Estimam ca inflatia la sfarsitul anului va atinge circa 6% – este o
    estimare care ia in calcul si desfiintarea subventiilor la
    incalzire”, afirma Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef
    al ING Bank Romania.

  • John Lipsky, FMI: Romania trebuie sa se protejeze contra potentialelor efecte ale crizei din zona euro

    Sistemul bancar ramane insa lichid si bine capitalizat, iar
    autoritatile au monitorizat cu grija riscurile la nivelul bancilor
    de marime medie si mica si a subsidiarelor bancilor din ariile
    periferice ale zonei euro, constata Lipsky.

    Pentru FMI, prioritatea ramane aplicarea accelerata a planurilor de
    reforma a companiilor de stat, intre care introducerea unui rol mai
    mare al sectorului privat, consolidarea reglementarii in sector si
    aducerea preturilor la nivelul pietei. “Acestea vor fi esentiale
    pentru ameliorarea eficientei economice si stimularea cresterii”,
    sustine Lipsky.

    Romania a indeplinit toate tintele din program asumate pana acum,
    iar economia a inceput sa-si revina din recesiune, insa este
    necesara continuarea eforturilor, atat in privinta reformei
    companiilor de stat, cat si in aria fiscala, unde va fi nevoie de
    eforturi suplimentare pentru a atinge tinta de deficit bugetar de
    3% din PIB in 2012, pentru a imbunatati structura cheltuielilor de
    capital, absorbtia fondurilor europene, reducerea arieratelor si
    administrarea fiscala.

    “Presiunile inflationiste au fost mai mari decat s-a anticipat, din
    cauza socurilor globale legate de preturile la alimente si
    carburanti, astfel incat autoritatile au anuntat, in mod corect,
    trecerea la o politica monetara mai restrictiva”, adauga John
    Lipsky.

    Consiliul Director al FMI a aprobat luni prima evaluare a noului
    acord stand-by si va pune imediat la dispozitia Romaniei a doua
    transa, de 481 de milioane de euro. Programul pentru noul acord, in
    valoare de 3,5 miliarde de euro, esalonat pe 12 luni, a fost
    aprobat de FMI la 31 martie. Autoritatile romane au notificat FMI
    ca intentioneaza sa trateze acordul drept unul de tip preventiv si
    deci sa nu faca uz de sumele de bani aferente.

  • FMI a aprobat prima evaluare din noul acord si pune la dispozitia Romaniei circa 480 mil. euro

    Oficialii FMI au evaluat luni indeplinirea criteriilor
    cantitative de performanta pentru primul trimestru al acestui an,
    precum si unele masuri de reforma pe care autoritatile s-au angajat
    sa le adopte pana la data board-ului.

    La precedenta evaluare, din luna martie, autoritatile romane au
    decis sa prelungeasca programul cu FMI printr-un acord pe doi ani
    de tip preventiv, ceea ce presupune ca banii nu vor fi trasi decat
    in situatii de urgenta. Atunci, FMI a pus la dispozitia Romaniei o
    prima transa in valoare de 60 mil. DST (67 mil. euro).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.