BusinessMagazin

Tag: brand

  • Un nou brand deţinut de Inditex a intrat pe piaţa din România

    Cu peste 100 de magazine deschise în întreaga lume, brandul Uterqüe este parte a portofoliului Inditex, lider global în crearea şi distribuţia de articole vestimentare, şi are la bază filozofia conform căreia accesoriile reprezintă completarea perfectă a unei ţinute desăvârşite.

    Magazinul deschis în Băneasa Shopping City păstrează atmosfera specifică a unui boutique, o atmosferă unică şi specială, cu mobilier în culori calde şi un spaţiu generos luminat cu instalaţii avangardiste.

    Retailerul a înfiinţat în acest an compania Uterqüe Fashion Ro cu un capital social de 200.000 de lei. Compania va opera brandul cu acelaşi nume, acesta fiind un prim pas oficial care marchează venirea pe piaţa locală.

    De altfel, acesta este modelul de lucru al spaniolilor care au pe piaţa locală deja şapte branduri – Zara, Zara Home, Uterqüe, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius şi Oysho. Fiecare brand este operat de o companie separată, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul Uterqüe.

  • Cum a reuşit Calvin Klein să transforme un magazin într-un business mondial, vânzând 500.000 de jeanşi pe săptămână

    Calvin Klein s-a născut în toamna lui 1942 în cartierul newyorkez Bronx, într-o familie de evrei cu venituri medii; ei deţineau un magazin alimentar. Din afacerea familiei, Klein a învăţat pentru prima oară că mai scump nu înseamnă mai bun, dar preţurile ridicate sunt o politică funcţională în cazul clienţilor pretenţioşi. „L-am întrebat odată pe tatăl meu care e diferenţa dintre un grapefrut de 29 de cenţi şi unul de 49, iar el mi-a răspuns: unora le place să plătească mai mult”, povestea designerul într‑un interviu. A moştenit pasiunea pentru modă de la mama şi bunica sa, cărora le plăcea să croiască şi să-şi accesorizeze ţinutele, iar mama sa a devenit o muză pentru creaţiile sale. Mulţi ani, colecţiile cK au fost construite în jurul unor culori predominante precum bej, crem, alb şi maro, nuanţele preferate ale acesteia. „De fiecare dată când mi se pare că sunt prea obsedat de haine, îmi amintesc că mama cheltuia toţi banii tatălui meu pe rochii, iar asta se întâmpla în perioada celui de-al doilea război mondial”, spunea acesta. 

    Calvin Klein şi-a arătat interesul pentru design încă de la vârsta de 10 ani; în timp ce alţi copii se jucau, el îşi realiza propriile schiţe de haine. Susţinut în pasiunea sa de familie, mai târziu a studiat la New York High School of Industrial Arts în Manhattan, a urmat cursuri suplimentare la Art Students League şi a absolvit în 1963 Fashion Institute of Technology. Klein a fost la un pas de a renunţa la cariera visată pentru a-şi asigura veniturile prin continuarea afacerii familiei (magazinul alimentar), mai ales că la acel moment se născuse şi fiica sa. Însă la sfatul tatălui său, a abandonat confortul şi a făcut primul pas în acest domeniu. Împreună cu prietenul său din copilărie Charles Schwartz, care l-a împrumutat cu 10.000 de dolari, a deschis în 1968 Room 613, un spaţiu mic la hotelul York de pe Seventh Avenue, unde erau expuse colecţii ale designerilor începători.

    Schwartz a devenit asociatul său până când Klein a ieşit din lumea afacerilor. O întâmplare fericită a făcut ca managerul de produse de la Bonwitt Teller, unul dintre furnizorii newyorkezi ai magazinelor de lux de pe Fifth Avenue, să coboare din întâmplare la un etaj greşit şi să remarce colecţia tânărului designer, aflată la atelierul improvizat din hotel.  Teller a fost surprins de stilul avangardist, l-a chemat pe Klein la o întâlnire şi a vrut să vadă mai multe din produsele sale. Designerul şi-a aranjat hainele pe umeraşe şi, în loc să ia taxiul, pentru ca hainele să nu se şifoneze, a împins singur suportul pentru haine pe o distanţă de aproape doi kilometri. Rezultatul? A părăsit biroul preşedintelui cu o comandă pentru haine în valoare de 50.000 de dolari.

    Ulterior, partea dificilă a fost realizarea întregii colecţii pe care o comandase Bonwitt Teller, de la crearea fizică a hainelor până la împachetare şi distribuire. Cu ajutorul propriilor familii, care i-au ajutat până şi la coaserea etichetelor Calvin Klein pe piesele vestimentare, cei doi parteneri au reuşit să finalizeze proiectul până la termenul-limită. Din acel moment, brandul cK a crescut şi s-a extins constant, ajungând în 1977 o emblemă a modei şi un business de circa 30 de milioane de dolari. Aproape de anii ’80, designerul a primit propunerea de a lansa o colecţie de jeanşi în colaborare cu alt brand de haine, în perioada când acest obiect vestimentar se afla la începuturi. Negocierea presupunea ca pentru fiecare pereche de jeanşi vândută cu semnătura sa să primească 1 dolar; la scurt timp compania vindea 500.000 de perechi pe săptămână.

    În 1992, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, cei doi asociaţi se aflau în pragul falimentului, iar pentru prima oară  Klein a pus problema vânzării brandului. David Geffen, un miliardar din domeniul entertainmentului, i-a împrumutat cu 62 mil. dolari. La sfârşitul anilor ’90, Klein şi Schwartz au reluat discuţiile pentru vânzarea companiei, iar zvonurile spuneau că preţul pretins ajungea la un miliard de dolari, ceea ce a îndepărtat pretendenţi precum Tommy Hilfiger sau LVMH. În 2003 pasul a fost făcut, iar compania a fost vândută corporaţiei Phillips Van Heusen (PVH) pentru 400 mil. dolari cash, 30 mil. dolari în acţiuni şi alte drepturi în valoare de 300 mil. dolari, iar Klein a rămas şi pe postul de consultant creativ până în 2007.
     

  • BRAND STORY: Consultant în straie noi

    Noua companie Cushman & Wakefield, care a rezultat după fuziunea cu DTZ, se află în top 3 companii ce oferă servicii imobiliare la nivel global, cu aproximativ 43.000 de angajaţi în peste 60 de ţări, cu venituri de peste 5 miliarde de dolari şi 191 de miliarde de dolari tranzacţionaţi la nivel global. 2017 marchează anul revenirii companiei americane în România cu un nou partener – Echinox, afiliatul DTZ pe piaţa locală în ultimii 15 ani.

    Cushman & Wakefield Echinox oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară pentru investitori, chiriaşi şi proprietari pe toate sectoarele pieţei imobiliare. Serviciile de bază ale companiei includ intermediere de închirieri, administrare a proprietăţilor, pieţe de capital, investiţii, gestionarea activelor imobiliare, evaluare, cercetare de piaţă şi management de proiect.

    Cushman & Wakefield Echinox este un nume nou, dar în spatele lui se află experienţa şi resursele a doi lideri din domeniul serviciilor de consultanţă imobiliară. Astfel, firma locală se bazează în continuare pe o echipă de consultanţi care au în medie o activitate de peste un deceniu în domeniu, trecuţi prin tranzacţii complexe, dar şi prin perioada de comprimare a pieţei, având acum suportul unui grup care şi-a demonstrat capabilităţile şi creativitatea în toate colţurile lumii, furnizând soluţii inovative unui portofoliu impresionant de clienţi globali.

    „Cushman & Wakefield Echinox reprezintă un nou capitol al poveştii de succes a companiei pe care am fondat-o cu 23 de ani în urmă. Cu acest brand nou, care integrează istoria, echipele şi know-how-ul a doi lideri de piaţă, sunt convins că vom reuşi să livrăm în continuare servicii de consultanţă imobiliară la cel mai înalt nivel şi ne vom extinde capabilităţile pentru a ne consolida poziţia si pe piaţa imobiliară locală”, spune Mihnea Şerbănescu, manager general al Cushman & Wakefield Echinox. Tot el adaugă că structura companiei va rămâne aceeaşi.

    Mihnea Şerbănescu a înfiinţat compania de consultanţă imobiliară in 1993 şi a fost martor al unei perioade atipice în imobiliare. „După înfiinţare, am văzut o stagnare lungă, care la un moment dat părea fără orizont. În 1997, nu ne gândeam la aderarea UE sau la NATO. Atunci se tranzacţionau garsoniere chiar la preţul unei maşini. Piaţa a început să crească uşor din 2000-2002, când au apărut la orizont aceste aderări, apoi a acelerat foarte rapid în câţiva ani, total atipic pentru o economie normală. Pe cât de repede a crescut, la fel de rapid a şi scăzut”, sumarizează antreprenorul român două decenii în piaţa imobiliară.

    În noiembrie 2002, după nouă ani de activitate cu succes pe piaţa imobiliară din România, Echinox a încheiat un parteneriat cu compania imobiliară multinaţională DTZ, iar astfel a devenit reprezentantul acesteia pe plan local, sub numele DTZ Echinox.

    Piaţa s-a întors din nou într-o perioadă cu plusuri anuale, iar cifra de afaceri înregistrată de companie anul trecut este de circa 3 milioane de euro; pentru 2017, previziunile se referă la o creştere de circa 35%. „Estimăm această creştere bazând-ne pe de o parte pe faptul că unele tranzacţii importante la care am lucrat anul trecut s-au amânat pentru începutul acestui an, şi pe de alta parte, pentru că ne aşteptăm la o expunere mai bună cu noul partener global, şi automat, la un număr mai mare de clienţi şi tranzacţii mai mari”, spune Oana Iliescu, managing director în cadrul Cushman & Wakefield Echinox. Asocierea cu compania americană aduce un plus de recognoscibilitate şi permite echipei din România să evolueze. „Avem o echipă locală performantă, care a atins maturitatea profesională, activând în cicluri de piaţă diferite. Asocierea cu un partener internaţional puternic este crucială în condiţiile în care cei mai importanţi clienţi activi în România sunt reprezentaţi de companii globale, şi putem spune că simţim diferenţa în cele câteva luni de când lucrăm împreună cu colegii de la Cushman&Wakefield”, mai spune Oana Iliescu.

    Ea completează că au ales să păstreze şi numele Echinox în urma rebrandingului, pentru ca „partenerii noştri să ştie că regăsesc în noua companie aceeaşi echipă de profesionişti”. În momentul de faţă, compania vrea să-şi consolideze linii de business startegice pe care activează deja (industrial, capital markets, birouri, retail şi property management), dar are în plan şi extinderea echipei şi înfiinţarea unor divizii noi, de exemplu – project management. „Avem deja un coleg nou pe această specialitate, care oferă acum suport pentru echipa de office şi urmează să se integreze într-o nouă divizie.”
    Valoarea tranzacţiilor imobiliare din piaţa locală s-a ridicat în 2016 la 850 de milioane de euro, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Segmentul de birouri a fost în 2016 cel mai atractiv, cu o pondere de 44% din valoarea tranzacţiilor, fiind urmat de retail (31%) şi industrial (25%).

    Randamentele pentru proprietăţile prime din Bucureşti se situează la nivelul de 7% pe segmentul de retail, respectiv 7,25% pe segmentul de birouri. Faţă de randamentele din alte capitale din regiune (Varşovia, Praga, Bratislava şi Budapesta), cele din Bucureşti sunt mai ridicate, în medie, cu 140 de puncte procentuale pe segmentul de birouri, respectiv 180 de puncte procentuale pe segmentul de retail.

    „Anul acesta vom vedea noi jucători în piaţă, iar volumul investiţional va fi undeva între 1,2 – 1,4 miliarde de euro. Atingerea acestui nivel depinde insa de tranzacţiile mari, dacă se vor încheia până la sfârşitul acestui an sau nu”, spune Tim Wilkinson, partener capital markets în cadrul Cushman & Wakefiled Echinox.

    Plusurile sunt vizibile, dar comportamentul este influenţat, în mod clar, de experienţa nu foarte îndepărtatei crize. „Jucătorii din piaţă sunt mai prudenţi – dezvoltatorii, investitorii, finanţatorii, chiar şi consumatorii. Toată lumea cântăreşte de mai multe ori înainte de a lua o decizie. Piaţa intră într-o etapă de creştere sustenabilă, mult mai lentă, iar raportul intre ofertă şi cerere se reglează treptat”, este de părere şi Mihnea Şerbănescu.

    Piaţa imobiliară se află într-o stare bună, pe un trend ascendent, Bucureştiul fiind în continuare vârful de lance al industriei. Provincia marchează progrese notabile, mai cu seamă în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, dar există premise interesante de dezvoltare si in orase precum Oradea, Brasov, Sibiu.

  • Start la completat CV-uri! Un brand de lux face angajări în România

    Astfel se creează 200 de locuri de muncă, transmite corespondentul MEDIAFAX. „Star Transmission, filială a grupului Daimler, îşi continuă strategia de dezvoltare sustenabilă în România, prin deschiderea celei mai noi unităţi de producţie.

    IATĂ AICI LOCUL DIN ROMÂNIA UNDE SE VA DESCHIDE NOUA FILIALĂ MERCEDES DAIMLER

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • 40% creştere a cifrei de afaceri pentru Grupul de comunicare HELLO

    Grupul de comunicare HELLO şi-a crescut cu peste 40 de procente volumul afacerilor în 2016, odată cu dezvoltarea semnificativă a brandului Foodwise, şi estimează un rulaj de 3 milioane de euro pentru anul în curs. În 2017, Foodwise îşi va lansa propria platforma de implicare socială, în cadrul unui demers activ care vizează responsabilitatea faţă de resurse şi încurajarea comportamentului etic în industria food&beverages din România.

    „Anul 2016 ne-a adus performanţe pe toate direcţiile de business. Foodwise a dezvoltat şi lansat pe piaţă conceptul de retail cu cea mai mare complexitate de până acum – proiectat de echipa de consultanţi a hub-ului nostru creativ şi livrat „la cheie”; creativitatea şi implementarea campaniilor de consumer engagament au adus rezultate clienţilor şi volume de business agenţiei, iar competenţele echipei au crescut pe fiecare specializare – de la strategie şi concept, până la implementare. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an al eficienţei şi din perspectiva recunoaşterii publice – primul Effie din portofoliul Foodwise”, spune Marilena Istrătescu, managing partner şi cofondator al grupului HELLO. 

    Pentru 2017, focusul grupului de comunicare HELLO îl reprezintă consolidarea competenţelor de food intelligence, respectiv dezvoltarea unor proiecte care să pună în evidenţă etică brandurilor şi să încurajeze comportamente responsabile pe piaţă, inclusiv în rândul consumatorilor.
     
    În cadrul acestui demers, Grupul HELLO va lansa, în 2017, o platforma de comunicare dedicată, care va funcţiona că un hub de resurse şi integrator de proiecte de responsabilitate socială.
    Fondat în 2010, de către 3 antreprenoare – Marilena Istrătescu, Cristina Diaconescu-Pîrlitu şi Andreea Celescu – Grupul de comunicare HELLO a încheiat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, rulajul la nivel de grup s-a ridicat la 2,8 milioane euro.
    În 2016, sub brandul Foodwise, grupul HELLO a dezvoltat proiecte signature precum: “Berarul vine să te cunoască” (Timişoreana); “Caravana Ciucaş” (Ciucaş); proiectul WineWay (Halewood) – un concept store de retail de vinuri care a pus în valoare toate competenţele hub-ului creativ HELLO; campania “Fromageria” (NORDIC) – dublată de o platforma de cultivare a bunului gust culinar. 

     

  • Cum a ajuns fiul unu imigrant evreu care trăia în Bronx unul dintre cei mai bogaţi şi celebri oameni din lume

    Cu mult timp înainte să devină un fashion icon, fondatorul brandului Ralph Lauren se numea Ralph Lipschitz şi era cel mai mic dintre cei patru copii ai unor imigranţi evrei din Bronx, originari din Ucraina. Pentru a „evada” din mediul modest în care trăia, Ralph Lauren îşi făcuse un obicei din a merge la cinema şi a-şi imagina că face parte din distribuţia filmelor. „Efectiv intra în pielea personajelor sale preferate şi se gândea ce ar face, cum ar acţiona el în scenele respective”, a declarat presei Michael Gross, autorul cărţii „Genuine Authentic: The Real Life of Ralph Lauren”. Jocul acesta l-a apropiat din ce în ce mai mult de lumea fascinantă a celebrităţilor, a croit direcţia şi i-a conferit abilitatea de a păşi mai uşor către domeniul modei.

    Deoarece în adolescenţă a îndurat ani de tachinări, la puţin peste 20 de ani tânărul a decis să îşi schimbe numele în Lauren, tocmai pentru a evita riscul ca originile sale să fie luate în derâdere. După un scurt stagiu în armată, Lauren s-a mutat din nou în New York, unde a început să lucreze ca vânzător la un magazin Brooks Brothers. O experienţă marcantă pentru destinul său a fost participarea la primul meci de polo. „Eram expuşi la diverse lucruri fabuloase pentru noi atunci – caii, echipamentele de piele, fetele blonde, înalte, cu pălării uriaşe şi, mai ales, societatea elitistă pe care am cunoscut-o acolo”, povestea Warren Helstein, prietenul care l-a dus la acel meci.

    Evenimentul l-a inspirat pe Lauren să dezvolte un brand elegant, high class, care a devenit ulterior Polo Ralph Lauren. Având doar o diplomă de liceu şi câteva cursuri de antreprenoriat la activ, decizia de a-şi înfiinţa propria companie a fost primul mare risc pe care acesta şi l-a asumat de-a lungul carierei sale legendare. Următorul a fost hotărârea de a crea şi pune pe piaţă cravate late, colorate, într-o perioadă în care toată lumea le purta pe cele subţiri şi simple. Iar curajul său pare să fi fost o bună strategie, având în vedere că în primul an a vândut cravate de 500.000 de dolari.

    În ciuda succesului său rapid, Lauren nu s-a relaxat şi a continuat să se extindă agresiv, unul dintre principiile sale fiind „Te poţi bucura de reuşită în timp ce avansezi”. În ceea ce ţine de designul produselor create, Ralph Lauren se axează pe simplitate şi, conform spuselor sale, propune haine pe care el însuşi le-ar purta. De-a lungul timpului, brandul s-a făcut cunoscut în domeniul hainelor, al accesoriilor şi parfumurilor, iar în 1977 Lauren a decis să listeze compania la bursa de la New York, dar păstrat 81,5% dintre acţiuni. În urmă cu doi ani s-a retras din poziţia de CEO al companiei, dar a păstrat două funcţii: cea de preşedinte şi de director de creaţie.

    Copilul curios care se visa milionar se bucură acum, la 77 de ani, de laurii succesului la nivel global, de confortul proprietăţilor sale din Jamaica, Long Island, Bedford sau Manhattan şi de colecţiile sale impresionante de maşini valoroase, a căror valoare se ridică la 200 de milioane de dolari.

    Ralph Lauren este căsătorit din 1964 cu Ricky Anne Loew-Beer şi are trei copii, dintre care doi au activităţi în afaceri, iar cel mai mare este producător de film şi actor. Creatorul de modă a făcut şi numeroase acte de caritate, implicându-se, printre altele, şi în diverse proiecte dedicate prevenirii şi tratării cancerului. În 2011 a lansat Polo Ralph Lauren Foundation, prin intermediul căreia donează bani în scopuri caritabile.
     

  • DONA atinge pragul de 300 de farmacii

    Farmacia DONA cu numărul 300 funcţionează în cadrul unui parteneriat în sistem de franciză, agreat între reţeaua de Farmacii DONA şi proprietarul lanţului de farmacii Medikon – Baby Farm, pentru 5 din cele 6 farmacii pe care acesta le deţine în Iaşi.

    „300 de farmacii înseamnă pentru noi şansa de a fi şi mai aproape de pacienţi şi posibilitatea de a le oferi condiţii generale mai bune în ceea ce priveşte preţurile şi portofoliul de produse, ca urmare a creşterii puterii de negociere cu furnizorii şi producătorii”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    Până în prezent, peste 130 de Farmacii DONA au fost redecorate. Doar în 2016 au fost investite în rebranding 5 milioane de lei, urmând ca anul acesta să fie alocate peste 2,5 milioane lei pentru reamenajarea farmaciilor. Cea de-a 300-a Farmacie DONA, recent inaugurată la Iaşi, beneficiază la rândul ei de un design modern. Unitatea este una dintre cele 16 unităţi partenere în sistemul de franciză DONA lansat anul trecut. Celelalte 15 sunt situate în oraşele: Bucureşti, Roşiorii de Vede, Alexandria, Brăila şi Iaşi. Programul de extindere prin francizare va fi continuat pe parcursul următorilor doi ani.

    Partenerii DONA au acces la un sistem integrat pe verticală (cu activităţi în achiziţii, distribuţie en-gros, marketing ş.a.), sub condiţia respectării stricte a regulilor care au stat la baza dezvoltării şi succesului brandului „Farmacia DONA”. Concret, partenerii primesc acces la un set de instrumente esenţiale pentru dezvoltare: apartenenţa la un brand mediatizat, proceduri de lucru eficiente şi automatizate, programe de evaluare şi dezvoltare pentru farmacişti şi asistenţi, activităţi de marketing şi merchandising negociate cu producătorii de medicamente şi suplimente alimentare, suport pentru eficientizarea activităţii şi consultanţă de management. În schimb, fiecare partener va contribui cu o valoare proporţională din cifra de afaceri, la cheltuielile de promovare a brandului „Farmacia DONA” şi ale altor acţiuni de marketing şi de achiziţii implementate.

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016.

  • Este OFICIAL! Încă un brand de fashion vine în România. Anunţul făcut de proprietarul Zara

     
    Grupul spaniol Inditex, care deţine unele dintre cele mai cunoscute bran­duri de modă din lume în frunte cu Zara, a terminat anul 2015 (ultimul pen­tru care există date publice) cu afa­ceri cumulate de 1 mld. lei în România şi o marjă de profit de 14%, una dintre cele mai mari din domeniu. Cifra de afaceri a spaniolilor a crescut cu 18% anul trecut, pe fondul expansiunii pe de-o parte şi al creşterii consumului pe de alta. Inditex a deschis în 2015 zece magazine şi a continuat expansiunea cu alte peste zece unităţi în 2016, potrivit ultimelor date ZF.
     

  • Zara îşi doreşte să aducă în România singurul brand pe care nu-l avea pe piaţa locală

    Grupul spaniol Inditex, care deţine în portofoliu mai multe branduri de modă printre care şi Zara, va deschide în perioada următoare primul magazin Uterque din România în centrul comercial Băneasa Shopping City.

    Retailerul a înfiinţat în acest an compania Uterque Fashion Ro cu un capital social de 200.000 de lei. Com­pania va opera brandul cu acelaşi nume, acesta fiind un prim pas oficial care marchează venirea pe piaţa locală.

    De altfel, acesta este modelul de lucru al spaniolilor care au pe piaţa lo­cală deja şapte branduri – Zara, Zara Home, Urterque, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius şi Oysho. Fiecare brand este operat de o companie sepa­rată. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Uterque.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro