BusinessMagazin

Tag: brand

  • Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania are un nou proiect: cu o investiţie de 19 mil. euro, fostul hotel Sport din Cluj se transformă într-un hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu

    Fostul hotel de două stele Sport, situat în centrul oraşului Cluj-Napoca, lângă Cluj Arena devine primul hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu din oraş, după o investiţie de aproximativ 19 milioane de euro, a spus pentru ZF Martin Melzer, director de comunicare pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Radisson Hotel Group. Proiectul este dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, unitatea urmând să fie inaugurată în primăvara anului 2021.

    Hotelul Sport din Cluj a fost achiziţionat în urmă cu aproximativ cinci ani de SIF Moldova (SIF2) într-o tranzacţie de 4,8 milioane de euro de la omul de afaceri Josef Goschy, potrivit datelor ZF. Toamna trecută, Winners Park Invest a cumpărat de la SIF Moldova hotelul Sport din Cluj, într-o tranzacţie care s-a ridicat la 3,6 milioane de euro, potrivit unui anunţ al societăţii de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.

  • Retailerul german de fashion Marc O’Polo deschide primul magazin mono-brand din România în Bucureşti Mall

    Brandul de fashion Marc O’Polo, prezent în peste 2.000 de magazine din 39 de ţări, deschide primul magazin mono-brand din România în cadrul centrului comercial Bucureşti Mall din Capitală, tranzacţie intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Marc O’Polo este un brand cunoscut în România, fiind comercializat în cadrul magazinelor Peek & Cloppenburg, iar intrarea directă printr-un magazin mono-brand reprezintă un vot de încredere pentru piaţa locală de retail. În mai 2019, compania deţinea 102 magazine proprii, alte 226 de unităţi mono-brand fiind operate în franciză. În plus, brandul şi-a câştigat notorietate şi prin intermediul partenerilor care operează magazine de tipul shop-in-store (782 unităţi) şi multi-brand (1.004 unităţi).

    Pentru primul magazin din România, brandul fondat în urmă cu peste 50 de ani în Stockholm a ales un spaţiu cu o suprafaţă de 152 de metri pătraţi la parterul Bucureşti Mall, primul centru comercial modern din România, deschis în urmă cu 20 de ani.

    Având sediul central în Munchen, Germania, Marc O’Polo are circa 1.800 de angajaţi şi a realizat în anul financiar ce s-a încheiat la 31 mai 2019 o cifră de afaceri de 472 de milioane de euro. Brandul este prezent atât pe pieţele vestice, cât şi în Europa Centrală şi de Est şi în China.

  • În căutarea şosetei rătăcite

    „Şoseta3 este un brand românesc de şosete colorate care îşi propune să reinventeze perechea, oferind trei şosete într-un pachet, în caz că una dintre ele dispare. Designul este făcut în Bucureşti – Berlin – Amsterdam, iar producţia în Uniunea Europeană.” Aceasta este descrierea businessului pe site-ul său de prezentare.

    De idee este responsabil Bogdan Ferariu, un antreprenor român orientat mai mult către străinătate, acolo unde şi-a început practic pregătirea profesională. A studiat multimedia şi comunicare în Danemarca şi şi-a obţinut diploma în concept development. A ajuns mai apoi în Hilversum (Olanda), pentru un internship, şi a lucrat în mai multe agenţii de publicitate din Barcelona, Varşovia, Amsterdam şi Berlin.

    „În august 2014 m-am mutat de la Varşovia la Amsterdam şi atunci am simţit că aş vrea să încerc ceva pe lângă jobul full-time. Au fost mai multe idei în perioada aceea şi chiar am vrut să văd cât de greu este să faci ceva de la zero, pe lângă job”, povesteşte Bogdan Ferariu.
    La sfârşitul anului 2014, avea deja o firmă înfiinţată şi a început să se intereseze despre ce înseamnă fabricarea şosetelor.

    A făcut întâi câteva teste şi a produs cantităţi mici, pentru a vedea cum reacţionează piaţa. Apoi producţia s-a extins şi aşa a apărut prima colecţie Şoseta3. Investiţia totală făcută până în prezent a ajuns la circa 10.000 de euro, bani din economiile personale.
    „Am investit mult – timp şi bani – în găsirea unei fabrici care să facă produsele pe care ni le doream şi cu care să putem comunica uşor. Partea asta cu investiţiile este mai mult un proces continuu. Totdeauna e ceva ce putem face mai bine.”

    Producţia şosetelor are loc în Polonia, într-o fabrică dintr-o regiune cu o sută de ani de tradiţie în textile. Etichetele sunt din carton reciclat, cumpărat din Amsterdam. În 2018, Şoseta3 i-a adus lui Bogdan Ferariu afaceri de 18.000 de euro şi un profit de până la 3.000 de euro.
    Astăzi, Bogdan Ferariu este stabilit în Berlin şi continuă să înveţe – se autodescrie, de altfel, drept un autodidact. Aşa a învăţat limbile tuturor ţărilor în care a locuit, dar şi domenii precum programare sau producţie de film.

    „În momentul acesta, nu am alte afaceri, dar am tot pus idei pe hârtie şi cred că Şoseta3 este un început bun, mă ajută să învăţ foarte multe”, spune Bogdan Ferariu.În comunicarea cu firma responsabilă de contabilitate îl mai ajută tatăl său, iar tot el este cel care rezolvă atunci când o comandă trebuie realizată urgent în România.

    „Până acum, 2019 a fost destul de ocupat. Am lansat primul design pentru copii – 1-2 ani -, am lansat o colecţie nouă pentru vară şi am încheiat prima colaborare la Cluj, cu Jazz in the Park (festival de muzică – n. red.). Lucrăm la două noi colaborări, dintre care una la Berlin, şi cu această ocazie sperăm să adăugăm o nouă piaţă pe lista distribuitorilor.”

    Deşi şosetele sunt făcute în Polonia, cea mai mare piaţă de desfacere este România, unde clienţii – în special din mediul urban – comandă şosetele online sau le cumpără din magazinele în care brandul este prezent. În Austria şi Olanda, cumpărătorii sunt foarte atraşi de faptul că şosetele sunt fabricate în Europa, spune antreprenorul.

    Un pachet cu trei şosete produse de el costă 35 de lei, iar un set cu oricare trei pachete la alegere costă 90 de lei. În Bucureşti, Şoseta3 se găseşte în magazinele Dizainăr, The Urbanist şi Beans & Dots.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    sPrint Box – cabine fotografice (Bucureşti)
    Fondatori: Denisa şi Ştefan Radu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 11.000 de euro
    Prezenţă: la evenimente din Bucureşti, dar şi din restul ţării

    Print A Porter – personalizarea obiectelor (Ploieşti)
    Fondator: Beatrice Voinea
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 22.000 de euro
    Distribuţie: online

    Kenosis – producţie de obiecte din lemn şi piele (Giarmata, judeţul Timiş)
    Fondator: Andreas Samuelsson
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 150.000 de euro
    Distribuţie: online

    PaPrezzo – producţie de încălţăminte pentru bărbaţi (Cluj-Napoca)
    Fondatori: fraţii Andrei şi Mircea Rusu
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 55.000 de euro
    Distribuţie: online (Facebook, Instagram)

    Cappuccino Story – cafenele cu pahare personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Cătălin Jianu, Cătălin Stoica, Cristian Voicu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (Vitan şi Nerva Traian)

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • Cum au reuşit doi tineri din România să transforme 500 de lei în 400.000 de euro

    „Acum opt ani am plecat împreună cu soţul meu în Anglia cu speranţa că putem facem ceva care să ne împlinească, însă lucrurile nu au mers în favoarea noastră şi eu am decis să ne întoarcem în ţară. Eram gravidă deja cu primul copil, Maria, şi nimeni nu mă angaja. Dar am conştientizat că sunt prea capabilă pentru a lucra peste hotare, contribuind la creşterea economică a altor ţări, astfel că m-am gândit să fac ceva în ţara mea”, povesteşte Raluca Ciucanu, cofondator al businessului. Împreună cu soţul ei, ea a înfiinţat Maria’s Ladybugs, a cărei activitate de bază este realizarea manuală a bijuteriilor din aur, argint sau alte metale preţioase şi semipreţioase.

    Raluca Ciucanu spune că a decis să înfiinţeze un business nişat pe produse realizate manual pentru că mereu a avut o pasiune pentru acestea, iar pentru a putea începe activitatea a investit 500 de lei, bani cu care a plătit prima comandă de materii prime – pietre semipreţioase, argint, şnururi.

    „Primii clienţi au fost prietenii noştri, apoi încet-încet m-am dezvoltat cu ajutorul reţelelor de socializare precum Facebook sau Instagram. Nu avem un site dedicat brandului Maria’s LadyBugs, ci vindem produsele doar prin intermediul reţelelor sociale, precum Facebook şi Instagram. Vrem să păstrăm latura umană, să fim mai aproape de clienţi şi consider că aceste reţele mă ajută să menţin o relaţie mai apropiată de aceştia. Eu mă ocup de pagina de Instagram şi de Facebook a businessului.”

    Totuşi, pentru a câştiga mai multă notorietate şi pentru că unii clienţi au nevoie să vadă şi să probeze produsele înainte de achiziţionare, reprezentanţii brandului au deschis un magazin tip insulă în cadrul în mallului Shopping City din Piatra Neamţ  unde clienţii pot vedea şi proba bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs. „Ca punct de desfacere avem o insulă în mallul Shopping City din Piatra Neamţ, dar 98% din cifra de afaceri este generată de vânzările online. Mediul online reprezintă o piaţă foarte puternică dacă îi descoperi secretele”, este de părere antreprenoarea.

    Dacă la început numărul comenzilor era mic iar bijuteriile erau realizate doar de Raluca Ciucanu, în timp businessul a început să prindă amploare şi să înregistreze comenzi din toate colţurile ţării, iar antreprenoarea a început să dezvolte o echipă de angajaţi, formată în prezent din 20 de persoane.

    De altfel, construirea echipei nu a fost un lucru uşor de realizat, adaugă fondatorii brandului de bijuterii, având în vedere că piaţa forţei de muncă se luptă cu un deficit de lucrători, care va creşte de la 308.000 de persoane în 2019 la 549.000 în 2023, în cea mai mare parte din cauza migraţiei şi marginalizării sociale, potrivit datelor din piaţă. Materiile prime folosite la confecţionarea bijuteriilor sub brandul Maria’s Ladybugs sunt achiziţionate de la furnizori locali, spune antreprenoarea, unul dintre motivele pentru care a ales să colaboreze cu companii care îşi desfăşoară activitatea în România fiind dorinţa de a ajuta mediul de business local.

    „Cred că dacă antreprenorii români ar colabora mai mult unul cu altul mediul de business ar câştiga mai multă valoare şi astfel ne şi putem ajuta reciproc. Consider că este loc pe piaţă pentru toată lumea şi colaborările ne pot ajuta pe toţi să ne dezvoltăm sustenabil.”

    Fiind un business nişat pe produse handemade, 80% din bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs sunt făcute la comandă, 15% sunt inspirate de pe diferite site-uri şi din viaţa de zi cu zi, iar 5% sunt bijuterii create de angajaţii companiei, a mai spus Raluca Ciuncanu. În ceea ce priveşte profilul clienţilor, antreprenoarea spune că aceştia fac parte dintr-un spectru foarte larg, astfel că în portofoliul de clienţi al companiei se regăsesc clienţi de la nou-născuţi la persoane de 80 de ani.

    „Profilul clienţilor noştri este foarte vast, nu ne-am nişat pe un anumit segment, ne dorim clienţi de la cei mai simpli până la cei mai sofisticaţi. Cei mai mici clienţi ai noştri sunt nou-născuţii, iar cei mai în vârstă purtători de gărgăriţe au 80 de ani. Avem colaborări cu ONG-ul MagiCamp, cu corporaţii care cu ocazii precum ziua de 8 martie oferă angajaţilor mici atenţii. Sunt şi vedete autohtone care ne poartă şi ne recomandă. Prin colaborarea cu MagiCamp brăţările noastre se vor vinde în cadrul magazinelor DM din ţară.”

    După opt ani de activitate pe piaţa locală, compania Maria’s Ladybugs a înregistrat în 2018 afaceri de 400.000 de euro, în creştere cu 21% faţă de anul 2017, când businessul avea afaceri de 330.000 de euro. De altfel, ea spune că anul acesta nu are planuri de extindere a businessului, ci se va concentra să menţină nivelul de calitate şi standardele la care a ajuns compania în cei opt ani de activitate pe piaţa locală. „Pentru anul în curs aşteptăm o cifră de afaceri cel puţin la fel de mare ca cea înregistrată anul trecut. Toţi banii sunt reinvestiţi în tot felul de utilaje pentru că vrem să fim în actualitate cu tot ce apare nou pe piaţă. Nu este uşor să te menţii la un nivel înalt şi să ai aceeaşi plăcere pentru muncă şi acelaşi respect cuvenit clienţilor. Nu avem în plan să ne dezvoltăm extern, cel puţin nu anul acesta.”

  • Antreprenorul care vrea să ca toate oraşele din România să devină inteligente

    Cristian Danciu are un background internaţional de business development în domenii precum consultanţă financiară, resurse naturale, energie regenerabilă, construcţii navale, arhitectură. Atât el, cât şi arhitecţii implicaţi în dezvoltarea proiectului Green Spots, Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu, din echipa Triptic Studio, au fost implicaţi în proiecte internaţionale. Elementele comune ale celor trei tineri au fost revenirea în ţară şi implicarea activă în mediul românesc.
    Ei sunt parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Asocierea lor se leagă de înfiinţarea, în urmă cu şase ani, a Asociaţiei Române a Tinerilor Arhitecţi, care avea ca scop promovarea proiectelor şi a activităţilor studenţilor atât în ţară, cât şi peste hotare.
    Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. „Specificul activităţii unui studio de arhitectură implică analiza continuă a designului, funcţionalităţilor şi nevoilor spaţiilor publice şi private”, spun ei.
    De asemenea, din experienţa de antreprenori, au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
    Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând implementarea la nivel naţional şi apoi regional a produsului Green Spots. Tinerii şi-au propus să dezvolte soluţia în direcţia conceptului de smart city – „care devine o nevoie pentru mediul urban din România şi Europa”.

  • Cine este managerul care aduce laptele cu caimac pe mesele românilor

    Adrian Cocan este manager al brandului Lăptăria cu Caimac, parte integrantă a producătorului de lactate Agroserv Măriuţa, un business cu 134 de angajaţi şi o cifră de afaceri în 2018 de aproape 10 milioane de euro.
    El conduce o echipă de 34 de persoane, însă estimează că până la finele anului vor fi în total 50 de oameni. Potrivit lui Adrian Cocan, cel mai dificil moment din cariera sa a venit odată cu criza. „Am încercat antreprenoriatul în 2008 şi 2009, însă până la începutul lui 2010 ambele companii înfiinţate s-au închis. Am revenit apoi în corporaţii pentru a alege cu mai multă atenţie momentul unei iniţiative personale.” În 2014, împreună cu soţia sa, el a luat decizia de a începe demersurile pentru transformarea fermei Agroserv Măriuţa într-un brand cu propria fabrică de procesare. „A fost un moment cheie pentru noi, dar şi un moment plin de creativitate şi muncă în echipă, iar proiectul a presupus o investiţie de peste 5 milioane de euro. Atunci am încheiat activitatea pe care o aveam în multinaţionale şi am început să conturăm proiectul fabricii.” Brandul Lăptăria cu Caimac a avut lansarea în iunie 2018 şi este, spune el, cea mai mare realizare din cariera sa. Din experienţa internaţională a antreprenorului, care este absolvent al SNSPA, secţia Comunicare şi relaţii publice, fac parte o serie de cursuri de specialitate, precum şi realizarea unor proiecte pentru pieţele din Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

    Profilul lui Adrian Cocan a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Ce afaceri mai deţin cei mai bogaţi oameni din România

     Există şi aceia care iau antreprenoriatul ca pe o provocare şi de fiecare dată construiesc ceva pentru a vinde şi pentru a o lua de la capăt. Care sunt poveştile afacerilor secundare ale marilor antreprenori români? 

    Raul Doicescu (Bog’Art), Doina Cepalis (TeRox Prod), Dragoş Pavăl (Dedeman), Dan Şucu (Mobexpert) şi Gabriel Comănescu (Upetrom) sunt câţiva dintre antreprenorii locali de top din România care şi-au construit afaceri în capitalism, businessuri în domenii cu greutate precum construcţii, energie sau producţie. În paralel, fiecare dintre ei a decis să dezvolte şi alte iniţiative fie ca urmare a unor pasiuni, fie ca urmare a unui potenţial neexplorat al unor sectoare. Aşa au apărut pe piaţă hoteluri de cinci stele, cafenele sau crame-butic care vin să condimenteze un mediu de business care are nevoie de culoare.

    „Eu nu mă îndrăgostesc de business, pot să vând orice afacere pe care o am”, spunea recent antreprenorul turc Omer Susli, cel care dezvoltă acum o reţea de magazine de decoraţiuni sub brandul Homelux. Acesta nu este singur business pe care îl are, deşi de-a lungul anilor a şi vândut alte câteva afaceri.
    El nu e de altfel nici singurul om de afaceri care şi-a împărţit ouăle în mai multe coşuri, modelul fiind deja practicat de marii antreprenori ai lumii, de la Bill Gates (Microsoft) la Bernard Arnault (Carrefour, LVMH) sau familia Ferragamo (brandul de modă cu acelaşi nume şi crama Il Borro). 

  • Tânărul care a pus umărul la afacerea celui mai mare lanţ românesc de cafenele: „Vreau să fiu parte din acest val al tinerilor care ştiu că lucrurile se pot schimba în mai bine”

    Lucian Bădilă coordonează împreună cu Radu Savopol cel mai mare lanţ românesc de cafenele, 5 to go, având aproximativ 200 de angajaţi. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri „un lider regional”.

    Lucian Bădilă se ocupă direct de coordonarea echipei de marketing şi a celei operaţionale. „Îmi place să spun că suntem o gaşcă unită, completată, desigur, de prietenii care iubesc acest brand românesc, şi că, împreună, reuşim să aducem valoare pentru consumatori, prin concepte şi campanii creative, idei îndrăzneţe şi să transmitem un mesaj pozitiv şi zâmbete, căci, nu?, Smile, there’s coffee!” Anul 2018 a fost un an ascendent în povestea 5 To Go, spune Lucian Bădilă. „Un an al provocărilor, al schimbărilor şi al recunoaşterii, pentru că am primit şi titlul de cea mai bună cafenea din România la Horeca Awards 2018.”

    Pe lângă activitatea de marketing, au avut ca scop dezvoltarea francizei, ceea ce s-a materializat cu succes, anul trecut ajungând la un număr de 100 de unităţi deschise, un target îndeplinit cu două luni înainte de finele anului. Pentru 2019 şi-au propus încă 50 de noi locaţii. „Primul pas spre ceea ce trăiesc astăzi a fost mutarea mea în Bucureşti”, spune el. A plecat din oraşul său natal, Sinaia, iar apoi s-a alăturat lui Radu Savopol în tot ceea ce a însemnat conceperea şi dezvoltarea brandului 5 To Go. Cariera sa profesională s-a fundamentat în România, iar „faptul că fac parte din povestea 5 To Go, unul dintre cele mai iubite branduri româneşti, mă face să îmi doresc să continuu aici, adică în ţară. Consider că, deşi poate cei mai mulţi dintre noi nu mai cred, România are potenţial din toate punctele de vedere, iar brandurile locale încep să se dezvolte şi să se afirme din ce în ce mai mult”.

    Profilul lui Lucian Bădilă a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.