Tag: pensii

  • Pensionarii militari depun plangeri penale impotriva lui Boc, Oprea, Igas si Maior

    Colonelul (r) Valeriu Pricina, vicepresedintele Sindicatului
    Cadrelor Militare Disponibilizate, in Retragere si in Rezerva
    (SCMD) a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ca plangerile penale care
    urmeaza a fi transmise parchetului reclama “neaplicarea hotararilor
    judecatoresti privind recalcularea pensiilor precum si neaplicarea
    normelor statului de drept”. SCMD invoca incalcarea Constitutiei, a
    legislatiei europene, a dreptului la proprietate si contesta
    pozitia oficiala a Guvernului potrivit careia hotararile
    judecatoresti care prevad suspendarea hotararii de guvern 735 sunt
    aplicabile numai reclamantilor in dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.

  • Program de guvernare PSD-PNL-PC: statul sa renunte la FMI si sa garanteze pensiile, salariul minim si puterea de cumparare

    Ponta propune ca document de guvernare al viitoarei aliante
    tripartite un program numit “Agenda 2019”, dupa anul cand Romania
    va prelua presedintia rotativa a UE. Desi alianta PNL-PC s-a
    denumit alianta de centru-dreapta, Ponta propune prin Agenda 2019
    ca obiectiv “asigurarea prin dezvoltarea economica a fundamentelor
    statului social” – concept promovat pana acum doar de stanga
    politica si care sa garanteze, conform liderului PSD, “nu numai
    substanta, dar si cuantumul drepturilor privind accesul la sistemul
    de sanatate, la educatie, pensia, somajul, protectia copiilor,
    sprijinirea tinerilor, salariul minim, concediul, puterea de
    cumparare, drepturile sindicale etc.”.

    Seful PSD vrea “pastrarea unei relatii strict de consultare si
    audit cu Fondul Monetar International”, in schimb cere “refacerea
    sistemului economic al tarii, combaterea somajului si stabilirea ca
    prioritate absoluta crearea de noi locuri de munca”, o legislatie
    fiscala “de tip stimulativ”, sprijinirea capitalului national,
    “asigurarea stabilitatii macroeconomice si monetare necesare
    aderarii noastre la moneda unica europeana” si stimularea
    relatiilor cu noile puteri economice BRIC (Brazilia, Rusia, India,
    China), dar si cu tarile nemembre UE care au reprezentat in trecut
    parteneri comerciali importanti ai Romaniei.

    Programul ar urma sa cuprinda si “reinstaurarea mecanismelor
    democratiei parlamentare si asigurarea libertatilor fundamentale”,
    “reformarea institutiilor statului, restabilirea autoritatii
    acestora”, precum si un sistem electoral “care sa asigure
    reprezentativitate, sa reflecte cu adevarat optiunea politica
    populara”.

    Agenda 2019 ar fi deschisa, ca platforma politica, oricarui alt
    partid care ar adera la astfel de principii si si-ar asuma sa nu
    colaboreze si sa nu aiba niciun raport politic cu presedintele
    Traian Basescu si cu PDL, considerati “vinovati de situatia actuala
    a Romaniei”.

    Partidele componente care adera la Agenda 2019 se vor obliga sa se
    consulte si sa actioneze in comun in ceea ce priveste votul pentru
    motiuni simple si de cenzura, actiuni de suspendare a
    presedintelui, investire a Guvernului, participarea la consultari
    cu institutii nationale si europene, program de guvernare.

    Cotidianul Gandul scrisese anterior ca PSD ar dori modificarea
    legii alegerilor locale si a celor parlamentare, astfel incat
    primarii, sefii de consilii judetene, senatorii si deputatii sa fie
    alesi prin vot direct, intr-un singur tur. Informatia a fost
    confirmata partial de Victor Ponta, desi potentialii parteneri din
    PNL si PC nu s-au aratat prea incantati de perspectiva ca
    social-democratii sa fie vioara intai in viitoarea alianta. Miza,
    daca legislatia electorala va fi modificata, ar fi numarul mare de
    presedinti de consilii judetene si primari pe care PSD ii are in
    prezent si pe care ii va revendica drept candidati comuni ai
    aliantei, lasand liberalilor proaspat uniti cu conservatorii un
    culoar ingust de actiune.

  • Basescu a discutat cu Oprea despre neafectarea pensiilor militare mai mici de 3.000 de lei

    Presedintele Traian Basescu a particpat, marti, la investirea
    noului sef al SMG, declarand, printre altele, ca este esential,
    legat de protectia personalului, ca Armata sa aiba sentimentul cel
    putin ca nu este nedreptatita in raport cu alte categorii sociale.
    Potrivit lui Basescu, ceea ce a facut ministrul Oprea “este proba
    ca atunci cand la nivel politic exista preocupare, se gasesc
    solutii pentru ca partea sociala sa fie mai bine acoperita”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul spaniol Santander lanseaza un nou fond de investitii care vizeaza inclusiv Romania

    “Fondul va fi inregistrat in Irlanda si va investi atat in
    economiile dezvoltate din Europa, cat si in Romania, Polonia, Cehia
    si alte tari din Europa de Est”, a declarat Carlos Zamora, director
    general adjunct al Santander Real Estate, pentru revista Investment
    & Pensions Europe.

    Fondurile spaniole de pensii si-au majorat destul de putin
    investitiile in active imobiliare in cursul ultimilor zece ani,
    insa fondurile imobiliare au avut parte de un adevarat boom, iar
    acum, odata ce preturile pe piata imobiliara spaniola nu mai cresc,
    se orienteaza spre Europa de Est.

    Grupurile financiare BBVA, La Caixa si Santander controleaza piata
    fondurilor de pensii din Spania, care in total reprezinta active de
    73,5 miliarde de euro, in crestere cu 10,59% fata de anul trecut.
    Fondurile de pensii ale Grupo Santander administreaza active de 8,4
    miliarde de euro, insa proprietatile imobiliare unde acestea au
    participatii sunt impartite intre fondurile de investitii
    imobiliare ale grupului si multe alte fonduri mai mici, afirma
    Zamora.

    “Cel mai mare fond imobiliar pe care il administram, Santander
    Banif Imobiliario, are active de 4 miliarde de euro si
    administreaza 2 milioane mp de spatii comerciale, de birouri,
    imobiliare si industriale, ceea ce inseamna jumatate din piata
    spaniola”, adauga Zamora. Cum insa toate investitiile acestuia sunt
    facute in Spania, unde piata nu mai poate creste, Santander a dorit
    sa-si diversifice optiunile, motiv pentru care a luat in calcul
    extinderea in zone mai rentabile ale Europei.

    Consultantii Mercer Human Resource din Barcelona au calculat ca
    activele imobiliare detinute de fondurile spaniole de pensii au
    crescut intre 1996 si 2005 doar cu 1%, la 2,7%, si acestea
    concentrate majoritatea in fonduri imobiliare cu activitate
    limitata la Spania. Restul activelor reprezinta investitii in
    titluri cu venit fix sau variabil (aproape 70%), respectiv numerar
    si actiuni la fonduri mutuale.

    Grupul BBVA a adoptat aceeasi strategie, inclusiv din cauza
    limitarilor legislative din Spania, care cer ca majoritatea
    activelor unui fond de pensii sa fie reprezentate de active
    lichide. “Circa jumatate din investitiile noastre in proprietati
    imobiliare sunt in fondul nostru propriu imobiliar. Acum insa
    incepem sa ne orientam spre plasamente in strainatate – Orientul
    Extrem, Rusia, Polonia, Ungaria, tari candidate la intrarea in UE
    si chiar Germania. Exista multe piete noi de explorat”, a declarat
    Javier Barada, oficial al departamentului de fonduri al BBVA.

    BBVA Propiedad, fondul imobiliar al grupului, a investit in ultimul
    an 307 milioane de euro in proprietati din Spania. Ca si Santander,
    BBVA estimeaza pentru acest an randamente de 6-7%. “Economia
    spaniola insasi se orienteaza spre diversificarea investitiilor in
    Europa, in special in Germania, Polonia, Ungaria si alte tari
    est-europene care intentioneaza sa adere la UE”, adauga Juan Carlos
    Maeso, director al fondurilor imobiliare ale BBVA.

  • Revista presei economice din Romania

    Anul acesta, 80% dintre sambete au fost zile de lucru la uzina
    de la Mioveni si ar fi nevoie ca fabrica sa functioneze inclusiv
    duminicile pentru a putea face fata comenzilor de Duster, in special la export,
    unde au plecat aproape 240.000 de unitati (masini si kituri) din
    450.000 produse, scrie Gandul. Somerii nu vor mai primi bani
    de somaj daca refuza un loc de munca, indiferent de distanta fata
    de localitatea de domiciliu, sau nu participa la programe de
    formare profesionala.

    In timp ce se plaseaza pe ultimul loc in UE in privinta incasarilor
    la bugetul general consolidat, Romania ocupa locul 9 la ponderea remunerarii
    angajatilor la stat
    in totalul veniturilor si pe locul al
    doilea dupa Grecia, anunta Adevarul, citand o analiza a
    Consiliului Fiscal. Acordurile petroliere pentru explorarea si
    productia de hidrocarburi pe platoul continental castigat de
    Romania la Haga vor fi semnate in aceasta saptamana.

    Dezvoltarea Aeroportului Henri Coanda se ciocneste de cei care au
    in zona proprietati bune de expropriat: Romania Libera
    prevede ca, alaturi de localnicii Tunariului, vor fi expropriati si
    oamenii de afaceri Ion Tiriac, Fathi Taher sau Gigi Becali. Daca
    ministrul Transporturilor viseaza o Constanta ajunsa al doilea port
    al Europei, operatorii navali spun ca s-a ajuns ca prin acest port
    sa fie aprovizionata doar zona de est a tarii, cea de vest
    preferand aducerea marfurilor prin Adriatica.

    Cu toate ca banii adunati de Fisc din executari silite sunt mai
    putini in 2010, fiscul a facut popriri pe conturi bancare in
    valoare de 2,38 mld. in primele trei trimestre, cu 18% mai mult ca
    anul trecut, remarca Evenimentul Zilei. Din generozitatea
    guvernului Boc, 25 de imobile şi peste 500.000 mp de teren s-au
    transferat, fara plata, catre Biserica Ortodoxa Romana, intre care
    complexul hotelier Tismana (judetul Gorj) sau birouri si teren
    aferent de 3.483 mp la Drobeta-Turnu Severin.

    Cat de buna a fost spargerea CFR facuta la sfatul Bancii Mondiale,
    avand in vedere starea dezastruoasa de astazi a cailor ferate? se
    intreaba Ziarul Financiar, tinand cont de evolutia din alte
    tari ca Germania, Franta sau Austria, unde caile ferate au ramas
    intr-un holding prin care statul isi poate realiza obiectivele de
    imbunatatirea a vitezei de transport, de calitate si de scadere a
    preturilor. Competitia austriecilor de la Erste si Raiffeisen urca
    fondurile mutuale la noi maxime.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung
    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits
    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti
    “, spune Kopits.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • Iesi la pensie cand vrei, dar mai trebuie sa vrea si patronul

    In opinia membrilor CNCD, articolul 53 alineatul 1 din proiectul
    Legii sistemului unitar de pensii publice trebuie sa fie: “Varsta
    standard de pensionare este de 65 de ani, atat pentru femei, cat si
    pentru barbati. Femeile au dreptul sa se pensioneze, la cerere, la
    varsta de 63 de ani”, fara alte precizari suplimentare care sa
    implice decizia angajatorului.

    “Potrivit principiului egalitatii, femeile si barbatii au
    dreptul de a se pensiona in conditii similare. Statul poate sa
    stabileasca o varsta de pensionare mai redusa pentru femei prin
    aplicarea unei masuri afirmative fata de acestea, cu precizarea ca
    masura afirmativa in cauza trebuie sa se aplice doar la solicitarea
    expresa si neconditionata a femeilor”, suna motivatia
    Consiliului.

    Comisia de munca a Camerei Deputatilor a adoptat cu 15 voturi
    “pentru” si cinci “impotriva” ca varsta standard de pensionare la
    femei sa fie de 63 de ani, iar la barbati de 65 de ani, admitand
    solicitarea de reexaminare in acest sens a presedintelui Traian
    Basescu. Conducerea PDL a decis sa mandateze parlamentarii
    partidului ca raportul Legii pensiilor sa fie adoptat in 7
    decembrie.