BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Fregata “Regele Ferdinand” a salvat patru turişti rătăciţi pe mare

    Operaţiunea de salvare, executată la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare al Autorităţii Navale Române, s-a desfăşurat la 13 mile marine faţă de Gura Portiţei, echipajul de pe ambarcaţiunea “Rechinul” fiind în imposibilitatea de a-şi continua marşul între Sulina şi Eforie.

    Cele patru persoane se află în siguranţă la bordul fregatei, iar ambarcaţiunea este remorcată. Fregata urma să ajungă în această seară în largul Portului Constanţa.

    Nava militară va continua activităţile de instrucţie pe mare în cadrul programului de pregătire pentru participarea la operaţia “Atalanta”.

    Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a citat prin Ordin de zi pe unitate echipajul fregatei “Regele Ferdinand” pentru îndeplinirea cu succes a misiunii de asistenţă şi salvare.

  • Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni

    Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.

    Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.

    Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.

    CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.

    Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.

  • Ministerul olandez al Apărării confirmă că intenţionează să vândă avioane F-16 României

    În afară de România, şi alte ţări şi-au exprimat interesul faţă de achiziţionarea unor vehicule, dar şi şi piese de artilerie olandeze, precizează Radio Netherlands în pagina online. Însă nu este clar câţi bani va obţine Olanda de pe urma vânzării unor avioane de vânătoare pe care le consideră “excedentare”, notează aceeaşi sursă. Ministerul olandez al Apărării trebuie să îşi suplimenteze bugetul cu aproximativ un miliarde de euro, potrivit postului. Instituţia poartă negocieri preliminare cu un număr nedezvăluit de potenţiali cumpărători, inclusiv Chile, care şi-a manifestat interesul să achiziţioneze opt elicoptere de tip Cougar, mai precizează Radio Netherlands.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?

    Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.

    În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.

    Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.

  • Apararea drepturilor nepatrimoniale – Noul cod civil

    Plecand de la principiile constitutionale care privesc garantarea drepturilor si libertatile fundamentale ale persoanelor (astfel cum sunt enumerate in mod exemplicativ de art. 252 NCC – dreptul la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, deminitate, intimitatea vietii private etc) si ajungand la libertatea de exprimare, legiuitorul a considerat oportun sa gaseasca un mijloc de control al modului de exercitare al acestor drepturi care desi par nu sunt in opozitie unul fata de altul.

    Necesitatea unei astfel de reglementari este data in primul rand de dezincriminarea faptelor de insulta si calomnie prin largirea dreptului la libera exprimare dar si de conceptia la nivel european in sensul ca dreptul la viata pivata este un drept absolut si intangibil.Pentru ca insa acest control nu putea fi delimitat in termeni foarte concreti, legiuitorul a lasat gestionarea acestei probleme in sarcina organelor judiciare care fiind sesizate de catre personale care se considera ca dreptul la viata pivata a fost atins, sa poata sa dispuna intr-o procedura de urgenta limitarea actiunilor respective.

    Astfel orice persoana care se considera vatamata in dreptul sau la demnitate sau viata privata va putea solicita instantei de judecata luarea unor masuri provizorii (art. 255 noul cod civil) sub aspectul interzicerea incalcarii / incetarea provizorie sau luarea masurilor necesare pentru a se asigura conservarea probelor. Luarea insa a acestor masuri cu caracter provizoriu pot fi dispuse de catre instanta de judecata doar daca se face dovada ca atingerile aduse drepturilor reclamate privesc actiuni ilicite actuale si iminente iar consecintele continuarii acestor actiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat. Pentru ca in pactica s-ar putea ivi ocazii in care o persoan presupusa ca fiind lezata in privinta drepturilor nepatrimoniale ar putea abuza de aceasta prerogativa, legiuitorul a prevazut in mod expres ca in astfel de cazuri, persoana lezata va putea fi obligata sa depuna o cautiune care sa poata sa fie folosita de partea adversa daca in final se va dovezi ca actiunile catalogate ca fiind ilicite nu exista in realitate.

    Daca insa conditiile care impun luarea unor masuri provizorii nu sunt indeplinite sau pur si simplu persoana lezata nu considera oportun stoparea de indata a acestor actiuni, se poate oricum adresa aceleasi instante, in cadrul unei proceduri comune (art 253 noul cod civil), care in final sa constate atingerile aduse unui drept napatrimonial cu consecinta interzicerii savarsirii acelor faptelor ilicite (in cazul in care fapta este iminenta) respectiv incetarea si interzicerea pe viitor daca aceasta incalcare dureaza in timp.

    In toate aceste cazuri persoana prejudiciata este indreptatita sa solicite obligarea persoanei care se face vinovata de incalcarea drepturilor nepatrimoniale la o reparatie patrimoniala.Un caz particular, prin incidenta noilor dispozitii, il reprezinta exercitarea profesiei de jurnalist care in ciuda noilor reglementari nu sufera atingeri de substanta ci doar de forma. Art. 76 din Noul Cod Civil nu face decat sa ne confirme acest lucru prin faptul ca instituie o prezumtie de consimtamant din partea persoanei vizate de materialul realizat de jurnalist, in anumite situatii care pot fi apreciate ca acceptul persoanei ca acele informatii sa devina publice.

    Astfel atata timp cat persoana publica a permis ca anumite informatii despre viata proprie sa fie cunoscute de catre o persoana care activeaza in domeniul informarii publice (presa scrisa sau audivizual), nu s-ar putea retine ca divulgarea pe scara larga a acestor date ar putea constitui o atingere adusa vietii intime. Pe cale de consecinta jurnalistii trebui doar sa se asigure ca sursa acelor informarii este veridica si ca furnizarea informatiilor reprezinta acceptul persoanei vizate chiar daca acest accept nu este exprimat in mod direct.Concluzionad asupra scurtei analize, putem retine ca noile reglementari au rolul de a oferi o garantei in plus acordata drepturilor nepatrimoniale urmand sa fie sanctionata orice fapta ilicita indiferent de autorul acesteia.

    Av. Florin Dieac, Senior Associate Lawyer, Danila Petre si Asociatii

  • România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan

    “La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.

    Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.

    Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.

    De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.

    În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.

  • Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul

    Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.

    Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.

  • Sistemul de apărare rus va fi capabil să intercepteze rachete hipersonice

    “Integrarea sistemelor va permite interceptarea tuturor ţintelor, chiar şi a celor care se deplasează cu viteze hipersonice, atât în aer, cât şi în spaţiu”, a precizat ministrul, citat de RIA Novosti în pagina electronică. El a amintit că înfiinţarea trupelor de apărare aerospaţială urmează să fie finalizată înainte de 1 decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acordul România – SUA privind scutul antirachetă, făcut public. Ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu

    Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.

    Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:

    • Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
    • România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
    • Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
    • SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
    • România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
    • România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
    • Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Preşedintele Băsescu, în vizită la Washington. Cine face parte din delegaţia prezidenţială

    Plecarea a avut loc în jurul orei 2,45.

    Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

    Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de “finalizarea unor acorduri bilaterale”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.