BusinessMagazin

Tag: Spania

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie     vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul     Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat     sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat     un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul     de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.

  • SUA, Grecia, Franta, Japonia, Marea Britanie si Spania se afla intr-un “cerc de foc” al datoriilor

    Pimco isi concentreaza investitiile pe pietele emergente, care
    inregistreaza un grad mai ridicat al economisirii, lipsa
    fundamentelor pentru crize ale datoriilor si o capacitate mai
    ridicata a guvernelor de a cheltui, se arata intr-o nota a sefului
    biroului companiei din Australia, John Wilson, transmite
    Bloomberg.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph     au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross     declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie     cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama     care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal     despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors     ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor     plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet     saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Zapatero: Spania isi poate onora la timp datoriile

    “Nimeni nu se poate indoi ca Spania nu este un stat puternic si
    o putere economica care-si va onora obligatiile si plati
    datoriile”, a afirmat Zapatero. Guvernul spaniol este presat, in
    contextul crizei din Grecia, sa reduca de urgenta cheltuielile si
    sa continue reforma in domeniul muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrala spaniola nationalizeaza o banca de economii, statul intervine cu 550 mil. euro

    Ca atare, Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB)
    va injecta imediat 550 de milioane de euro in CajaSur, pentru ca
    aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate,
    urmand ca banca sa fie vanduta celui mai bun ofertant, fie el o
    alta banca de economii, o banca spaniola sau una straina, scrie
    publicatia Cinco Dias.

    CajaSur, cu sediul in Cordoba si 474 de sucursale in special in
    sudul Spaniei, reprezinta circa 0,6% din activele sistemului
    financiar spaniol, care nu va fi afectat in nici un fel de decizia
    de nationalizare, a afirmat banca centrala.

    Banca Spaniei a intervenit dupa ce conducerea CajaSur a respuns
    fuziunea cu Unicaja din Malaga, o alta banca de economii. Fuziunea
    intre Cajasur, institutie controlata de Biserica Catolica, si
    Unicaja ar fi dat nastere celei de a sasea banci de economii din
    tara in functie de active, si ar fi urmat dupa fuziunea intre
    Unicaja si Caja Jaen, perfectata vara trecuta.

    Dupa pierderi estimate la aproape 600 de milioane de euro in
    2009, resursele de capital ale CajaSur se situeaza la 444 de
    milioane de euro, mult sub nivelul de 967 de milioane cerut de
    lege, iar rata de solvabilitate este de 3,6%, sub nivelul cerut de
    8%. Volumul creditelor neperformante a crescut la 8,5%, aproape
    dublu fata de media la nivelul bancilor de economii.

    Banca Spaniei i-a schimbat din functie pe toti cei sase
    conducatori ai CajaSur, intre care cinci reprezentanti ai Bisericii
    Catolice, inlocuindu-i cu profesionisti din domeniul bancar.
    Autoritatea monetara a cerut clientilor sa-si pastreze calmul,
    intrucat depozitele lor sunt garantate, si a precizat ca procesul
    de vanzare a CajaSur va avea loc cat mai curand posibil si cu cele
    mai reduse costuri, fara ca operatiunile curente ale bancii sa fie
    afectate.

    CajaSur, infiintata in 1864, sub numele de Muntele de Pietate al
    Cordobei (societate de amanet), a fost considerata multa vreme
    drept o institutie cu caracter social, destinata finantarii celor
    cu venituri mici, si abia apoi a devenit casa de economii, sub
    egida Consiliului Ecleziastic local din Cordoba.

    Episcopul de Cordoba, Demetrio Fernandez, a justificat refuzul
    fuziunii, declarand ca Biserica “a fost dispusa sa piarda totul ca
    sa salveze locurile de munca de la CajaSur”. Reprezentantii altor
    institutii de stat in consiliul de conducere al CajaSur au replicat
    insa ca ratiunile de respingere a fuziunii sunt “greu de inteles”.
    In consiliu, 11 membri au votat contra fuziunii si pentru recursul
    la sustinerea din partea FROB si 8 membri au votat pentru fuziunea
    cu Unicaja.

    Presedintele demis al CajaSur, preotul Santiago Gomez Sierra, a declarat duminica
    pentru Cinco Dias ca “nu e momentul sa cautam cauze sau vinovati si
    sa aducem acuzatii institutionale sau politice”, lansand insa un
    apel ca situatia sa se rezolve “cu cele mai mici costuri sociale,
    de forta de munca si in raport cu cetatenii” din Cordoba si din
    toata Andaluzia. El a explicat ca “de saptamani intregi am
    avertizat ca nu vom aproba un proiect de fuziune in lipsa unui
    acord ferm privind soarta angajatilor, asa cum am cerut in
    protocolul de fuziune inca de acum aproape un an” si ca “procesul
    distructiv de negociere in care s-a implicat cealalta parte
    (Unicaja) a facut ca increderea sa dispara, in favoarea unui
    proiect de viitor iluzoriu”. Gomez Sierra a apreciat ca interventia
    din partea Bancii Spaniei era “singura optiune responsabila”, in
    conditiile in care Caja Sur a pierdut solvabilitate in ultimele
    luni, “cele in care administrarea a fost preluata de Unicaja”.

    Particularitatea sistemului financiar spaniol o constituie
    existenta bancilor de economii – “cajas”, majoritatea de importanta
    regionala, nelistate la bursa si care, cu active de circa 1,4 mii
    de miliarde de euro, reprezinta circa jumatate din activele
    sistemului. Ele sunt cele mai expuse fata de efectele exploziei
    bulei imobiliare, avand in vedere ca in anii precedenti au fost
    printre principalele finantatoare ale cumparatorilor de locuinte.
    Datoriile lor fata de dezvoltatorii imobiliari se ridicau in
    septembrie trecut la circa 230 de miliarde de euro, conform
    datelor bancii centrale, iar anul acesta mai
    mult de 7% din creditele oferite de ele ar putea deveni
    neperformante, fata de 5,1% anul trecut, dupa estimarile
    Confederatiei Spaniole a Bancilor de Economii.

    Pana acum, circa o treime dintre “cajas” controlate de
    autoritatile regionale au fuzionat, iar o alta treime se afla in
    proces de fuziune. Banca Spaniei a anuntat ca intentioneaza ca pana
    la jumatatea anului sa reduca numarul de “cajas” de la 45 la
    15.

    Fondul FROB a fost infiintat in vara trecuta, dupa ce Banca
    Spaniei a preluat controlul unei alte banci de economii confruntate
    cu un volum mare de credite neperformante – Caja Casilla de la
    Mancha. Capacitatea de finantare a FROB este de pana la 99 de
    miliarde de euro.

  • Spania taie salariile din sectorul public cu 5%

    Angajatii din sectorul public vor primi salarii mai mici cu 5%,
    nasterea unui copil nu va mai fi “premiata” de stat, pensiile vor
    fi inghetate, iar investitiile publice – reduse atat in 2010, cat
    si in 2011. Acestea sunt masurile de austeritate pe care le-a
    anuntat, ieri, premierul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Spania a iesit din recesiune

    “Estimarile facute in functie de informatiile disponibile indica
    o crestere a Produsului Intern Brut de 0,1%, in termeni
    trimestriali, dupa sase trimestre consecutive de declin”, se arata
    intr-un comunicat al institutiei.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Problemele fiscale ameninta banci din Portugalia, Spania, Italia, Irlanda si Marea Britanie

    “Fiecare dintre sistemele bancare ale acestor state se confrunta
    cu probleme de natura si intensitate diferite. Moody’s avertizeaza
    ca riscurile de contaminare ar putea diminua aceste diferente si
    aduce amenintari reale”, se arata intr-un comunicat al
    agentiei.

    In cazul Portugaliei si, intr-o mai mica masura, al Italiei,
    problemele suverane pot contamina sistemul bancar prin intermediul
    ingrijorarilor investitorilor referitoare la profilul de credit
    suveran. In aceste tari, sistemele bancare au fost afectate mai
    putin de caderea pietelor imobiliare si de expunerea la produse
    financiare structurate.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat     al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • Spania nu va fi nevoita sa ceara ajutor financiar, precum Grecia

    “Datoriile noastre sunt curate, nu vom fi nevoiti sa cerem
    ajutor”, a afirmat Salgado, adaugand ca guvernul mentine obiectivul
    de a reduce deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB)
    pana in 2013. Oficialul a precizat ca politica bugetara din 2011 va
    fi mai restrictiva decat cea din acest an.
    Spania a avut in 2009 unul dintre cele mai mari deficite bugetare
    din zona euro, de 11,4% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro