“Am avut o discuţie cu BERD şi Ministerul de Finanţe şi există posibilitatea de a încheia un acord prin care, cel puţin autorităţile locale, din beneficiarii publici, să poată să primească de la BERD împrumutul pentru partea de confinanţare”, a spus Ponta, la o conferinţă pe tema fondurilor europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am speranţe foarte mari că toate proiectele care aveau, fiecare în parte, anumite piedici sau anumite blocaje, după întâlnirile cu companiile, dar şi după întâlnirea politică cu vicepremierul Zhang Gaoli, cred că lucrurile or să meargă într-o direcţie bună”, a spus Dragnea.
El a făcut referire la intervenţia omologului său chinez la Comisia Naţională pentru Reformă şi Dezvoltare a Chinei pentru definitivarea şi semnarea acordului privind construcţia liniei feroviare de mare viteză Bucureşti-Constanţa şi la modernizarea inelului feroviar al Bucureştiului pentru circulaţia trenurilor cu viteză sporită, la implicarea unor instituţii financiare chineze pentru susţinerea investiţiilor din România, precum şi la renunţarea de către firmele chineze la garanţii suverane din partea statului român.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Principalele surse ale tranzacţiilor de 100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.
Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.
Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.
Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.
Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.
“În prezent, grupul are mai multe proiecte care nu sunt profitabile în principal din cauza unui grad mic de ocupare şi a unui nivel redus al chiriilor, incluzând Galleria Stara Zagora şi Galleria Burgas din Bulgaria, Galleria Piatra Neamţ, Galleria Buzău şi Galleria Arad în România, precum şi Avenue Mall Osijek în Croaţia. Grupul se află în imposibilitatea de a atrage noi chiriaşi şi de a creşte nivelul chiriei din cauza unor factori care nu ţin de controlul său, ci din cauza condiţiilor pieţei. Astfel, nu există nicio asigurare că vom putea vinde astfel de proiecte într-un timp rezonabil sau că le vom putea restructura pentru a limita pierderile”, se arată în raportul financiar al companiei.
Astfel, centrele Galleria Piatra Neamţ şi Galleria Buzău au fost reclasificate în portofoliul companiei, din active disponibile la vânzare, în active generatoare de venituri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.
Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.
Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.
Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.
Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.
Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.
„Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„
Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„
Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.
Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că un grup de lucru din partid a elaborat, în ultimul an, un pachet cuprinzând două legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice şi aşteaptă ca şi UDMR să-şi prezinte propriul proiect, pentru a le “armoniza”.
“Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace – la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie şi de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare (…) Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens şi PPMT a hotărât să iniţieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituţional, care trebuie să fie în Constituţia României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituţional la autonomie”, a spus Toro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem datoria să introducem în circuitul de procesare toate aceste produse şi să exportăm din ce în ce mai mult valoare adăugată. Din acest punct de vedere, toate fondurile, toate proiectele pe viitorul PNDR vor avea punctaj suplimentar atunci când se integrează şi producţia”, a spus ministrul.
El a afirmat că deşi în acest an exporturile de produse alimentare au depăşit pentru prima dată în ultimii 20 de ani importurile, cel mai mult s-a vândut în afara ţării grâu.
“Aveţi o fermă de producţie vegetală şi vreţi să faceţi depozitare sau vreţi să faceţi procesare, cu siguranţă veţi avea punctaj suplimentar în faţa celui care face doar procesare, fără să aibă şi ferma respectivă. De asemenea, în zootehnie şi în toate celelalte zone, principiul de integrare a producţiei va fi punctat suplimentar, astfel încât să reuşim să-i stimulăm pe fermieri să nu mai exporte materie primă, ci să exporte materie primă procesată, după un lanţ de producţie foarte mare”, a mai spus Constantin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În 2012, primele 20 de proiecte de investiţii publice au totalizat în execuţie 4,7 miliarde lei, dintr-un total de 11 miliarde lei investiţii de la bugetul de stat, primul proiect fiind autostrada Orăştie-Sibiu. În 2013, deşi retorica publică spune că s-au tăiat banii de investiţii, au fost şase miliarde lei în execuţie (pentru primele 20 de proiecte – n.r.) , dintr-un total de aproape 12 miliarde lei de la bugetul de stat, primele trei obiective reprezentând autostrăzi. Sunt cifre în premieră, pentru că nu s-a prezentat până acum cât şi pe ce s-a cheltuit”, a declarat joi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la şedinţa Comisiei de Dialog Social (CDS), organizată pentru dezbaterea proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice.
El a explicat că sumele de anul trecut sunt legate şi de plata arieratelor, fiind plătite şi lucrări din anii precedenţi care nu fuseseră recepţionate.
“Aşadar, 50% din banii de investiţii s-au dus pentru primele 20 de proiecte, ceea ce este un lucru bun”, a spus Voinea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În 2012, primele 20 de proiecte de investiţii publice au totalizat în execuţie 4,7 miliarde lei, dintr-un total de 11 miliarde lei investiţii de la bugetul de stat, primul proiect fiind autostrada Orăştie-Sibiu. În 2013, deşi retorica publică spune că s-au tăiat banii de investiţii, au fost şase miliarde lei în execuţie (pentru primele 20 de proiecte – n.r.) , dintr-un total de aproape 12 miliarde lei de la bugetul de stat, primele trei obiective reprezentând autostrăzi. Sunt cifre în premieră, pentru că nu s-a prezentat până acum cât şi pe ce s-a cheltuit”, a declarat joi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la şedinţa Comisiei de Dialog Social (CDS), organizată pentru dezbaterea proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice.
Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro