BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Revista presei economice din Romania

    Anul acesta, 80% dintre sambete au fost zile de lucru la uzina
    de la Mioveni si ar fi nevoie ca fabrica sa functioneze inclusiv
    duminicile pentru a putea face fata comenzilor de Duster, in special la export,
    unde au plecat aproape 240.000 de unitati (masini si kituri) din
    450.000 produse, scrie Gandul. Somerii nu vor mai primi bani
    de somaj daca refuza un loc de munca, indiferent de distanta fata
    de localitatea de domiciliu, sau nu participa la programe de
    formare profesionala.

    In timp ce se plaseaza pe ultimul loc in UE in privinta incasarilor
    la bugetul general consolidat, Romania ocupa locul 9 la ponderea remunerarii
    angajatilor la stat     in totalul veniturilor si pe locul al
    doilea dupa Grecia, anunta Adevarul, citand o analiza a
    Consiliului Fiscal. Acordurile petroliere pentru explorarea si
    productia de hidrocarburi pe platoul continental castigat de
    Romania la Haga vor fi semnate in aceasta saptamana.

    Dezvoltarea Aeroportului Henri Coanda se ciocneste de cei care au
    in zona proprietati bune de expropriat: Romania Libera
    prevede ca, alaturi de localnicii Tunariului, vor fi expropriati si
    oamenii de afaceri Ion Tiriac, Fathi Taher sau Gigi Becali. Daca
    ministrul Transporturilor viseaza o Constanta ajunsa al doilea port
    al Europei, operatorii navali spun ca s-a ajuns ca prin acest port
    sa fie aprovizionata doar zona de est a tarii, cea de vest
    preferand aducerea marfurilor prin Adriatica.

    Cu toate ca banii adunati de Fisc din executari silite sunt mai
    putini in 2010, fiscul a facut popriri pe conturi bancare in
    valoare de 2,38 mld. in primele trei trimestre, cu 18% mai mult ca
    anul trecut, remarca Evenimentul Zilei. Din generozitatea
    guvernului Boc, 25 de imobile şi peste 500.000 mp de teren s-au
    transferat, fara plata, catre Biserica Ortodoxa Romana, intre care
    complexul hotelier Tismana (judetul Gorj) sau birouri si teren
    aferent de 3.483 mp la Drobeta-Turnu Severin.

    Cat de buna a fost spargerea CFR facuta la sfatul Bancii Mondiale,
    avand in vedere starea dezastruoasa de astazi a cailor ferate? se
    intreaba Ziarul Financiar, tinand cont de evolutia din alte
    tari ca Germania, Franta sau Austria, unde caile ferate au ramas
    intr-un holding prin care statul isi poate realiza obiectivele de
    imbunatatirea a vitezei de transport, de calitate si de scadere a
    preturilor. Competitia austriecilor de la Erste si Raiffeisen urca
    fondurile mutuale la noi maxime.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • Iesi la pensie cand vrei, dar mai trebuie sa vrea si patronul

    In opinia membrilor CNCD, articolul 53 alineatul 1 din proiectul
    Legii sistemului unitar de pensii publice trebuie sa fie: “Varsta
    standard de pensionare este de 65 de ani, atat pentru femei, cat si
    pentru barbati. Femeile au dreptul sa se pensioneze, la cerere, la
    varsta de 63 de ani”, fara alte precizari suplimentare care sa
    implice decizia angajatorului.

    “Potrivit principiului egalitatii, femeile si barbatii au
    dreptul de a se pensiona in conditii similare. Statul poate sa
    stabileasca o varsta de pensionare mai redusa pentru femei prin
    aplicarea unei masuri afirmative fata de acestea, cu precizarea ca
    masura afirmativa in cauza trebuie sa se aplice doar la solicitarea
    expresa si neconditionata a femeilor”, suna motivatia
    Consiliului.

    Comisia de munca a Camerei Deputatilor a adoptat cu 15 voturi
    “pentru” si cinci “impotriva” ca varsta standard de pensionare la
    femei sa fie de 63 de ani, iar la barbati de 65 de ani, admitand
    solicitarea de reexaminare in acest sens a presedintelui Traian
    Basescu. Conducerea PDL a decis sa mandateze parlamentarii
    partidului ca raportul Legii pensiilor sa fie adoptat in 7
    decembrie.

  • Femeile, discriminate la pensie! Desi se vor pensiona mai devreme ca barbatii, vor avea pensii mai mici!

    Ceea ce nu au avut in vedere parlamentarii a fost si reducerea
    stagiului complet de cotizare, direct proportional cu reducerea
    varstei, acesta ramanad in continuare 35 de ani. Ceea ce va duce la
    o diminuare a pensiilor femeilor, in momentul stabilirii
    punctajului realizat pentru toata perioada activa.

    Vezi cu cat vor scadea pensiile femeilor si ce spun
    specialistii     pe www.incont.ro!

  • Irlanda se imprumuta de aproape 70 mil. euro de la 19 tari europene si de la FMI

    Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
    beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
    pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
    miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
    primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
    pe care le va folosi in functie de necesitati.

    Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
    totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
    contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
    prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
    Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
    acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
    legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
    externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in

    comunicat    .

    Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
    forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
    programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
    prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
    Strauss-Kahn    , seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
    solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
    Fondului in decembrie.


    Marea Britanie     este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
    de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
    banci.

    Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
    5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
    acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
    (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
    mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
    miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.

    Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
    mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
    care toate creditele expira peste 3 ani.

    “Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
    a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
    confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
    acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
    financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
    declarat premierul
    Brian Cowen    . Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
    ajuns si la 9%.

    Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
    miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
    in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
    septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
    investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
    scopul recapitalizarii bancilor”.

    Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
    un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
    bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
    3% din PIB.

    Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
    ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
    datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
    unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
    din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
    stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
    asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
    zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
    bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
    ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
    Grecia si Irlanda.

  • Si totusi, CAS nu scade

    Cotele de contributii la asigurarile sociale vor fi mentinute la
    31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de
    angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii
    deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, iar
    cotele de contributii la asigurarile de sanatate raman si ele
    neschimbate, la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori.

    Inghetate vor ramane si pensiile din sistemul public, inclusiv
    pensia minima garantata, cu valoarea punctului de pensie la acelasi
    nivel de 732,8 lei. In schimb, conform premierului Emil Boc,
    salariile de baza din sectorul public vor fi majorate cu 15% din
    2011, raportat la nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de
    baza minim brut pe tara va creste de la 600 lei la 670 lei. Fondul
    de salarii, cifrat la 39 de miliarde de lei, va trebui sa ajunga
    pentru 1.290.000 de bugetari, adica atatia cat preconizeaza
    Guvernul ca vor fi la inceputul anului viitor, dupa ce
    restructurarile din 2010 se vor fi incheiat.

    Aceste masuri ar trebui sa mentina deficitul fiscal in 2011 in
    limita convenita cu FMI, respectiv 4,4% din PIB, in scadere de la
    6,8% din PIB in 2010. In mai multe randuri, reprezentantii FMI au
    cerut Guvernului sa nu modifice taxele si impozitele, considerand
    orice reducere importanta a fiscalitatii (cota unica sau CAS) drept
    periculoasa pentru buget.

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Revista presei economice din Romania

    Romanii au cumparat frigidere, televizoare si aparate foto de 300
    milioane euro     in trei luni, noteaza Gandul, mentionand
    ca suma este cu 10% mai mica decat anul trecut in aceeasi perioada,
    dar mai mare cu aproape 40 de milioane fata de al doilea trimestru
    din 2010. Taierea salariilor se reflecta si in diminuarea
    contributiilor la pensiile private obligatorii, care in octombrie
    au scazut cu 1,1%, potrivit datelor de la Comisia de Supraveghere a
    Sistemului de Pensii Private.

    Evenimentul Zilei scrie despre softuri create in Balta Alba, vandute in San
    Francisco    : un roman de 29 de ani a creat, din sufrageria sa din
    cartierul bucurestean sus-numit, un program de soft care are succes
    peste granite si ii aduce venituri constante de cateva mii de
    dolari pe luna. Cine vrea sa evadeze cateva zile in unul din
    orasele Europei, dar nu are prea multi bani disponibili poate sa
    opteze pentru un “city break” de cateva zile, cu cateva sute de
    euro.

    Proprietarilor care decid in aceasta perioada sa-si vanda
    locuintele le va fi foarte greu sa recupereze banii investiti in lucrarile de amenajare,
    sustine Adevarul, estimand ca pierderile celor care aloca
    bani pentru modificarea designului interior inainte de vanzare pot
    ajunge la cateva mii de euro. Valoarea remiterilor de la romanii
    din strainatate a scazut cu 15% in primele noua luni ale anului,
    pana la 2,82 miliarde de euro, nivelul minim al ultimilor cinci
    ani.

    Autostrada Bechtel intra in pauza, anunta
    Romania Libera: in 2011, Compania de Autostrazi nu va plati
    firmei Bechtel lucrari noi, banii pe care ii va primi de la stat
    urmand sa fie folositi pentru achitarea unor datorii vechi din
    2009, an in care inlocuirea guvernului Boc III cu Boc IV a blocat
    alocatiile bugetare. Acelasi ziar publica un reportaj despre piata
    masinilor la mana a doua, in speta despre vanatorii de chilipiruri
    din targul auto de la Vitan, plus o lista cu sfaturi la cumpararea
    unei masini second-hand.

    “Tatal” cimentului se retrage de la Carpatcement, conform
    Ziarului Financiar, care scrie ca Mihai Rohan, cel mai experimentat manager din
    industria cimentului    , timp de zece ani director general al
    firmei Carpatcement Holding, va preda la sfarsitul anului
    conducerea executiva a companiei catre Florian Aldea. Aproximativ o
    mie de clienti ai Volksbank au cerut in instanta suspendarea
    temporara a platii ratelor la credite, cererile urmand sa fie
    analizate de instanta la sfarsitul acestei luni.