Tag: aeroport

  • Cel mai activ vulcan din Islanda a inceput sa erupa (VIDEO)

    Ca prim efect local au fost consemnate circa 50 de cutremure
    marunte, dintre care cel mai puternic a masurat 3,7 grade pe scara
    Richter, conform Oficiului Meteorologic din Islanda.

    Geologii islandezi, citati de BBC, afirma ca nu se pune problema ca
    eruptia sa aiba aceleasi efecte cu cea a vulcanului
    Eyjafjallajokull, de anul trecut, cand traficul aerian a fost
    perturbat in toata Europa.

    Isavia, compania care opereaza aeroporturile din tara, a impus insa
    zona standard de interdictie aeriana de 220 km in jurul locului
    eruptiei. Ulterior, Isavia a anuntat ca a inchis traficului toate
    cele patru aeroporturi internationale ale tarii. “Cenusa acopera
    toata Islanda”, a declarat pentru New York Times purtatoarea de
    cuvant a companiei, Hjordís Gudmundsdottir. “Incercam sa permitem
    cateva zboruri, dar pentru moment nu arata prea bine”, a spus
    ea.

    Meteorologii au precizat ca, data fiind directia predominanta a
    vanturilor, cenusa vulcanica va fi dusa spre vest in urmatoarea
    saptamana, evitand astfel o repetare a scenariului din 2010, cand
    vantul a suflat cenusa de la Eyjafjallajokull peste Europa.

    Vulcanul este unul dintre cei sapte situati sub calota glaciara
    Vatnajokull, cea mai mare din Europa si care ocupa peste 8% din
    teritoriul Islandei. Cele mai importante eruptii de la Grimsvotn au
    avut loc in 1922, 1933, 1934, 1938, 1945, 1954, 1983, 1998 si 2004,
    cu o durata de la o zi pana la trei saptamani. Niciuna nu a dus la
    perturbari ale traficului de genul celei provocate de eruptia din
    2010 a vulcanului Eyjafjallajokull.

    Trezirea vulcanului era asteptata de geologi inca din noiembrie,
    cand gheata a inceput sa se topeasca in imprejurimile
    acestuia.

    Video: postul de televiziune RUV

  • Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, inculpat la New York pentru agresiune sexuala

    Seful FMI a fost retinut de ofiteri ai Autoritatii Portuare din
    New York, cu numai cateva minute inainte sa se imbarce intr-un
    avion Air France cu destinatia Paris, transmit agentiile
    internationale de presa. El a fost predat politiei din Manhattan,
    care investigheaza un “atac brutal”, atribuit lui Strauss-Kahn,
    asupra unei angajate a hotelului Sofitel.

    Un comisar de politie a precizat ca menajera, in varsta de 32 de
    ani, a intrat in camera lui Strauss-Kahn spre a face curatenie,
    sambata la pranz. Directorul FMI a iesit din baie in pielea goala
    si ar fi incercat sa-i smulga hainele si s-o forteze sa-i faca sex
    oral, dar ea a scapat si a fugit la receptie, alertand conducerea
    hotelului, care a anuntat politia. Cand politistii au ajuns la
    hotel, Strauss-Kahn deja plecase spre aeroport, lasandu-si in
    camera telefonul mobil si alte obiecte. “Victima a fost dusa la
    spitalul Roosevelt din Manhattan, unde a fost tratata pentru traume
    minore”, a declarat comisarul Paul Browne pentru CNN.

    Procurorii din New York l-au acuzat pe Strauss-Kahn de agresiune
    sexuala, tentativa de viol si sechestrare de persoana este
    iminenta. Potrivit avocatului sau, Benjamin
    Brafman, citat de Reuters, seful FMI isi va sustine nevinovatia in
    raport cu toate capetele de acuzare.

    SFARSITUL EPOCII STRAUSS-KAHN LA FMI

    Un membru al boardului FMI a declarat pentru Wall Street Journal
    ca daca investigatia va duce la acuzarea lui Strauss-Kahn,
    conducerea Fondului se va intruni pentru a decide masurile care
    trebuie luate. Washington Post il citeaza pe Eswar Shanker Prasad,
    profesor de economie la Cornell, in a carui opinie “acest episod
    sordid va marca sfarsitul lui Strauss-Kahn ca lider al FMI, chiar
    daca isi va pastra functia, ceea ce e foarte putin probabil”.

    Dominique Strauss-Kahn, in varsta de 62 de ani,
    fost profesor de economie, deputat si apoi ministru de finante, a
    preluat sefia FMI in 2007, calitate in care a promovat sustinerea
    tarilor afectate de criza financiara si preocuparea pentru
    protectia sociala a celor vulnerabili la masurile de austeritate.
    Duminica, seful FMI urma sa aiba o intalnire cu cancelarul german
    Angela Merkel, pe tema ajutorului comun UE-FMI pentru Grecia.
    Intalnirea a fost anulata.

    Strauss-Kahn este considerat cel mai bine plasat candidat al
    Partidului Socialist din Franta pentru presedintia tarii,
    depasindu-l actualmente in sondaje nu numai pe presedintele Nicolas
    Sarkozy, dar si pe Marine Le Pen, candidata Frontului National,
    principala rivala a lui Sarkozy. In ultimele saptamani a fost tinta
    unei campanii de presa pe tema stilului sau de viata luxos, aparent
    nepotrivit cu un om de stanga.

    Casatorit cu jurnalista de televiziune Anne Sinclair, tata a
    patru copii din alte doua mariaje anterioare si afemeiat notoriu,
    francezul a fost implicat in 2008 intr-un scandal legat de o
    relatie sexuala cu una dintre subordonate, Piroska Nagy, oficial la
    departamentul FMI pentru Africa. Strauss-Kahn si-a pastrat functia
    la FMI, dar si-a cerut scuze, catalogand povestea drept o “serioasa
    eroare de judecata” din partea sa. Nagy si-a dat demisia si s-a
    mutat ulterior la BERD.

    Cazul din 2008 intervenea la un an dupa explozia altui scandal din
    acelasi mediu al institutiilor financiare internationale, in urma
    caruia Paul Wolfowitz, presedinte pe atunci al Bancii Mondiale,
    si-a dat demisia din functie. Wolfowitz, si el casatorit, avusese o
    relatie amoroasa cu Shaha Riza, director de relatii externe al
    Bancii Mondiale.

  • Macheta celui mai mare aeroport din lume (GALERIE FOTO)

    Proiectul este expus la Miniatur Wunderland, in Hamburg, si
    include 40 de aeronave care aterizeaza si decoleaza si 90 de
    vehicule care se perinda pe pistele aeroportului. Costul machetei
    de dimensiuni reduse, dar construita cu atentie la cele mai fine
    detalii, este estimat la 3,5 milioane de euro – rezultatul e insa
    uimitor.





    CITESTE SI

    CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA ZBORURILOR PE
    OTOPENI?

    CITESTE SI

    CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI CAND NE LUAM
    RAMAS-BUN DE LA CEL DIN BANEASA




  • Sase noi curse introduse pe Aeroportul Cluj

    Potrivit unui comunicat de presa transmis, marti, de Consiliul
    Judetean Cluj, in luna iunie zborurile spre Antalya (Turcia) vor
    avea o frecventa de 12 ori pe saptamana. “Incepand cu luna mai,
    Aeroportul International Cluj-Napoca vine in sprijinul pasagerilor
    sai cu noi destinatii. Un numar de sase noi curse vor fi introduse
    de pe aeroport in lunile mai si iunie, spre destinatii din Grecia,
    Tunisia, Turcia si Egipt. In luna mai, vor fi introduse doua curse
    charter, spre Antalya si Tunis. In luna iunie, vor fi introduse
    alte patru noi curse charter, spre Bodrum, Hurghada, Heraklion si
    Constanta. In luna iunie, zborurile spre Antalya vor avea o
    frecventa de 12 ori pe saptamana”, se arata in documentul citat.
    Presedintele CJ Cluj, Alin Tise, a subliniat, in comunicat, ca
    foarte multi locuitori ai Transilvaniei vor apela la serviciile
    oferite de aeroportul clujean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: CSAT a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu pentru tranzitul trupelor SUA

    – CSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihai
    Kogalniceanu si Portul Constanta ca puncte de tranzit pentru
    transportul militarilor si a tehnicii militare in Irak si
    Afganistan, precum si pentru transportul acestora din Irak spre
    Europa.
    – Au fost analizate mai multe locatii de amplasare a sistemului de
    aparare antiracheta
    – Am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie
    la Deveselu, in judetul Olt
    – Precizez, comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o
    baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane,
    care este partial utilizata si de sistemul antiracheta
    – 200 de militari americani vor fi dislocati la baza militara de la
    Deveselu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?

    Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
    Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
    primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
    Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
    finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
    milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
    acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
    pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.


    In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
    Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
    reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
    de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
    pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
    va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
    economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
    aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
    financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
    considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
    aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
    nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
    generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
    non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
    licitatiei.

    “Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
    grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
    este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
    Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
    zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
    plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.

    Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
    taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
    Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
    muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
    problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
    timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
    explica directorul de strategie, costul transportului va fi
    suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
    conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
    ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
    actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
    dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
    Racaru.

    Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
    constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
    nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
    handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
    sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
    Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
    pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
    pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
    au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
    companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
    intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
    competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
    bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
    acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
    prima faza.

  • Sase persoane din fosta conducere a Aeroportului Baneasa, judecate pentru prejudiciu de peste 23 mil.lei

    Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie –
    Serviciul Teritorial Bucuresti i-au trimis in judecata pe Florin
    Paul Fulger, director general si ulterior director tehnic al
    Societatii Nationale “Aeroportul International Bucuresti Baneasa –
    Aurel Vlaicu” SA (SN “AIBB – AV” SA), Iuliana Pop, director
    economic si Dorian Vlasceanu , consilier juridic la aceeasi
    societate nationala, pentru abuz in serviciu contra intereselor
    publice, in forma calificata si continuata. Monica Catalina Tuser
    Conciu, sef Departament achizitii publice in cadrul SN “AIBB – AV”
    SA si Emil Jernoiu, director tehnic la aceeasi societate nationala,
    vor fi judecati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice,
    in forma calificata. Stefan Mladin, director general al
    aeroportului este acuzat pentru neglijenta in serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air devine agresiv sau cat te costa sa fii lider

    Wizz Air a vandut anul trecut bilete de avion in valoare de 110
    milioane de euro in Romania, iar compania s-a impus, pentru prima
    oara, in fruntea clasamentului companiilor aeriene dupa numarul de
    pasageri transportati. Cresterea de mai bine de 35% fata de 2009
    vine pe fondul extinderii agresive atat pe aeroporturile din
    provincie, cat si pe Baneasa, unde maghiarii au adus in decembrie a
    cincea aeronava, au crescut frecventele catre destinatiile europene
    si au lansat noi zboruri catre Larnaca si Malaga. Asta nu a fost
    insa de-ajuns. Oficialii Wizz Air au fost atenti la orice miscare
    din piata, iar, dupa problemele cu care s-au confruntat concurentii
    de la Blue Air anul trecut, au acoperite imediat destinatiile
    ramase neoperate. A fost vorba de momentul cand Blue Air a renuntat
    la jumatate din flota de aeronave, pe fondul optimizarii
    contractelor cu firmele de leasing.

    Wizz Air, care a transportat anul trecut in jur de o cincime din
    totalul de aproximativ 10 milioane de pasageri din Romania, isi
    explica fluxul crescut de pasageri prin preturile scazute si prin
    numarul mare de zboruri. Preturile scazute sunt insa rezultatul
    unor negocieri stranse cu oficialii aeroporturilor pe care zboara
    compania, in cele mai multe cazuri aeroporturi mici, secundare. “Ne
    plac aeroporturile secundare. Insa noi nu le numim secundare, ci
    eficiente”, glumeste Attila Dankovics, noul director de marketing,
    vanzari si comunicare al Wizz Air, care o inlocuieste din acest an
    pe Natasa Kazmer, cea care a coordonat acest departament al
    companiei din 2003 si care a pus bazele operatiunilor din Romania.
    Bazele din Romania sunt amplasate la Cluj, Bucuresti, Timisoara si,
    mai nou, Targu-Mures, ultima fiind deschisa la 1 martie.

    Cea mai recenta problema se refera la cea dintai baza, maghiarii
    acuzand divergente cu directorii aeroportului, odata cu deschiderea
    unei discutii despre contractul existent si, deci, introducerea
    unor noi taxe de aeroport, “aproape duble”. Dintre cei 859.000 de
    pasageri care au zburat la si de la Cluj in 2010, jumatate au fost
    transportati de avioanele maghiarilor. “E o decizie haotica.
    Operatiunile noastre de la Cluj mergeau foarte bine, insa din
    nefericire, oficialii de acolo au crescut recent taxele si nu mai
    putem continua. E o veste proasta”, spunea Dankovics, vizibil
    afectat, la conferinta de presa in care s-a anuntat decizia.
    Asadar, noile conditii impuse nu mai coincid cu parametrii
    afacerilor Wizz Air. “Nu e vorba de santaj, dar, daca acceptam noii
    termeni, pretul biletelor ar creste, iar numarul de pasageri va
    scadea inevitabil.” Primul pas al companiei este reducerea
    capacitatii de transport pe aeroportul din Cluj cu 26%, prin
    mutarea unui avion din cele trei la Targu-Mures. “Vom vedea ce este
    necesar sa facem pentru ca orasul sa devina cat mai atractiv pentru
    companie”, mai spune Dankovics.

    Schimbarea inseamna mai exact anularea zborurilor de la Cluj la
    Dortmund, Roma, Düsseldorf si reducerea frecventelor catre Milano
    si Londra. “Daca un aeroport va creste taxele pentru orice motive,
    noi vom reactiona. E greu de inteles de ce aeroportul ar creste
    taxele in mijlocul crizei economice, pierzand sute de locuri de
    munca in regiune”, spune John Stephenson, vicepresedintele Wizz
    Air. In replica, David Ciceo, directorul general al Aeroportului
    International din Cluj-Napoca, declara ca aeroportul trebuie sa
    practice tarife “nediscriminatorii”, care sa acopere costurile de
    functionare. “Unele companii low-cost fac presiuni pentru asemenea
    tarife, iar noi si Consiliul Judetean nu suntem dispusi sa le
    acceptam”, a declarat Ciceo pentru BUSINESS Magazin.

  • Cele mai ciudate bagaje pe care le transporta oamenii cu avionul sau de ce iti trebuie nervi tari ca sa lucrezi in aeroport

    Primii pe lista excentricilor din aeroporturi sunt doi tineri
    indragostiti care, in urma unei vacanta in Granada, au decis ca ar
    fi indicat sa aduca acasa un suvenir. Nu au luat un magnet de
    frigider, ci un intreg sac de nisip, decizie care i-a lasat cu gura
    cascata pe angajatii aeroportului.

    Un alt calator a tinut ca in bagajul de cala sa includa si o
    cada de baie, iar altul s-a prezentat la check-in cu o uriasa roata
    de cascaval. Asta nu-i nimic, spun reprezentantii aeroportului JFK,
    care, cu alta ocazie, s-au trezit cu un pasager care voia sa
    imbarce un motor de masina.


    Si mai avem un exemplu – tot pe aeroportul JFK, un calator a
    incercat sa duca la bagajul de cala o vaca moarta, insa numai dupa
    ce a infasurat-o bine in plastic, potrivit CNBC.com.

  • Ce inseamna modernizarea aeroportului Otopeni si cand ne luam ramas-bun de la cel din Baneasa

    Al treilea obiectiv al programului de dezvoltare si modernizare
    a Aeroportului “Henri Coanda” Otopeni este pe cale sa se incheie la
    finalul acestei luni. Pana acum, din faza a treia de modernizare
    s-au bifat primele doua puncte: constructia parcarii auto de 500 de
    locuri din luna iunie 2010 si reconfigurarea terminalelor Sosiri
    Internationale si Curse Interne in noul terminal Sosiri Schengen/
    non-Schengen cu doua noi benzi de bagaje din decembrie 2010.


    Oficialii Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti urmeaza sa
    inaugureze extinderea zonei de imbarcare prin burdufuri si sa
    implementeze fluxurile Schengen. Extinderea Finger este un obiectiv
    care a implicat, de fapt, prelungirea salii de imbarcare pentru
    destinatiile internationale a terminalului Plecari. Lucrarile au
    inceput in luna august 2009, s-au derulat fara restrictii de trafic
    si s-au finalizat intr-un an si jumatate. Modernizarea se traduce
    prin cresterea gradului de confort si, totodata, a capacitatii de
    prelucrare a pasagerilor. In prezent, capacitatea terminalelor este
    de 4,5 milioane de pasageri pe an, la un nivel de servicii C. Prin
    finalizarea fazei a III-a a obiectivului de investitii, preconizata
    pentru anul 2012, sase milioane pasageri pe an vor putea fi
    preluati prin aeroport, la un nivel de servicii B.


    Finalizarea fazei a treia mai presupune extinderea terminalului
    Plecari Internationale – viitorul terminal Plecari
    Schengen/non-Schengen, cu 52 de ghisee check-in si opt porti noi
    pentru Schengen, ce ar urma sa fie gata in iulie 2012.De lucrari se
    ocupa S.C. Romairport SRL, companie detinuta de grupul italian
    Astaldi, iar sursele de finantare se asigura din cele ale Companiei
    Nationale Aeroporturi Bucuresti si din credite externe si interne,
    rambursate de CNAB. Modernizarea aeroportului pare a fi imperios
    necesara, cata vreme strategia de dezvoltare si modernizare a CNAB
    prevede ca traficul low-cost de pe Aeroportul International Baneasa
    sa fie transferat treptat pe Otopeni, proces care se va finaliza in
    2013.


    Szabolcs Nemes, consultant in cadrul firmei Roland Berger,
    declara ca extinderile de acest gen se fac luand in calcul evolutia
    traficului de pasageri pe termen lung, in timp ce contextul
    economic actual este de o relevanta mai redusa. Asadar, in functie
    de prognoza de trafic si de capacitatile existente trebuie avute in
    vedere extinderile si modernizarile de elemente de infrastructura.
    In 2010, de exemplu, cinci milioane de pasageri au zburat de la
    Otopeni, in crestere cu 10% fata de anul 2009, dar la un nivel
    similar cu cele din 2007 si 2008. In plus, traficul pe aeroportul
    international Aurel Vlaicu-Baneasa a urcat cu 7,5%, la 2,11
    milioane calatori. In scenariul mutarii zborurilor de pe aeroportul
    Baneasa pe cel din Otopeni, spune Nemes, programul de extindere
    creeaza premisele necesare procesarii traficului aditional in
    conditii adecvate.

    La mijlocul anului 2007 a existat o perioada de cateva luni
    cand, din cauza lucrarilor de modernizare si extindere la
    aeroportul Baneasa, cursele au fost mutate la Otopeni, afectand
    implicit si nivelul de confort din aeroport: “Practic, desi
    aeroportul Henri Coanda are posibilitatea de a procesa traficul
    aditional in urma unei eventuale mutari a zborurilor de pe Baneasa,
    ma astept ca o preluare permanenta a acestor curse sa se poate
    gestiona in conditii substantial mai bune odata cu finalizarea
    lucrarilor de extindere la terminal”.

    Chiar ministrul transporturilor Anca Boagiu vorbea in decembrie
    2010 despre importanta mutarii zborurilor, ce-i drept, cu alte
    cuvinte: “Intr-un stat si o capitala europeana, cu o evolutie
    normala, transformarea aeroportului Baneasa este absolut necesara.
    Boagiu il numea un pas “foarte important” si un mesaj “foarte bun”
    pe care il da statul roman si “un mesaj foarte bun pentru
    bucuresteni, care se pot mandri ca au un aeroport VIP, ca in alte
    tari”.