“Cresterea va proveni in primul rand din exporturi, care vor
avea o evolutie mai buna ca urmare a revenirii economiilor din
Europa Occidentala”, a spus Pauna.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Cresterea va proveni in primul rand din exporturi, care vor
avea o evolutie mai buna ca urmare a revenirii economiilor din
Europa Occidentala”, a spus Pauna.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Datele revizuite anuntate astazi de INS arata ca cel mai mare
aport la scaderea economiei au avut-o comertul si constructiile, cu
deprecieri de 2,6%, respectiv 5,5%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
O datorie publica dubla fata de valoarea PIB inseamna de departe
cel mai mare raport cunoscut pe plan mondial intre datoria interna
si PIB si cea mai mare datorie, in termeni reali, pe care a
cunoscut-o vreo tara. Numai dobanda pentru datoria acumulata a
consumat o cincime din bugetul Japoniei pentru anul 2008. Cu toate
acestea, ministrul de finante Hirohisa Fujii a sugerat recent ca
guvernul va lansa o noua emisiune de obligatiuni de cel putin 50 de
mii de miliarde de yeni, cam 550 de miliarde de dolari.
“Nu e gresit sa consideram ca deficitul bugetar este un rezultat al
recesiunii globale. Acum e momentul sa fim curajosi si sa emitem
obligatiuni”, le-a spus Fujii reporterilor adunati la o conferinta
de presa in Tokio. “Iar cei care spun ca astfel cheltuim banii din
pusculita va mint.”
Pentru investitorii nelinistiti, nivelul in crestere al datoriei
Japoniei e prilej de cosmaruri din cauza posibilitatii unei crize a
datoriei publice, atunci cand tara ar deveni incapabila sa achite o
parte dintre obligatiunile emise, sau a unei prabusiri
destabilizatoare a yenului. Noul guvern de la Tokio, care a
repurtat o victorie la limita promovand o agenda sociala ambitioasa
si costisitoare, se pregateste sa emita titluri datorie in volum
record, depasind totalul sumelor estimate sa fie incasate din taxe
si impozite – o premiera dupa anii care au urmat celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
“Cheltuielile din sectorul public scapa de sub control si asta se
intampla cu rapiditate”, spune Carl Weinberg, economist-sef la
compania de analiza High Frequency Economics, intr-un raport recent
catre clienti. “Consideram ca o criza fiscala este iminenta.” Una
dintre lectiile pe care ni le ofera experienta Japoniei este ca un
guvern inglodat in datorii poate ramane rapid fara spatiu de
manevra. “Japonia va continua sa vanda si mai multe obligatiuni
anul acesta si in urmatorul, dar mecanismul nu va mai functiona in
urmatorii trei-cinci ani”, spune Akito Fukunaga, analist la
sucursala din Tokio a Credit Suisse. “Daca ma intrebati ce-i mai
ramane Japoniei de facut dupa asta, raspunsul meu este: nu prea
multe.”
Cum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
este de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
sute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
incheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
porturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
postbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
Democrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
Dar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
cotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
economica prelungita.
Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
generoasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
acordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
liceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.
Cu cateva zile in urma am citit in presa ceva cu totul strigator
la cer. Conform spuselor domnului Gheorghe Pogea – ministrul de
finante al Romaniei, “in 2015, salariul angajatilor din sectorul
public va creste in medie pana la 3430 lei, in timp ce angajatii
din sectorul privat vor castiga cu 31% mai putin, in medie
aproximativ 2354 lei”. Diferenta de 25%, din prezent, dintre
functionarii publici – cu salariul mediu de 2199 lei, si angajatii
din sectorul privat – cu salariul mediu de 1758 lei, va atinge 30%
in urmatorii ani.
La o analiza corecta a datelor, se observa ca in 2015, decalajul
dintre salariul mediu din sectorul public si cel privat va ajunge
la 46%. S-a dorit in mod intentionat distorsionarea perceptiei
asupra diferentei de salariu, lasand sa se creada ca decalajul va
creste doar cu 6%, cand in realitate cresterea va fi de 21%.
Intr-un final aceasta afirmatie are rolul de a “cosmetiza”
deficitul bugetar in ochii FMI si a publicului roman.
In noiembrie 2008, presedintele Romaniei si guvernatorul Bancii
Nationale estimatau in mod eronat o crestere pozitiva a PIB pentru
2009 si negau vehement necesitatea unui imprumut de la FMI.
Realitatea s-a dovedit a fi mult prea departe de acele afirmatii cu
o evidenta tenta politica:
• PIB-ul din Romania a coborat cu 8,8% in 2009 pana in prezent,
conform datelor furnizate de INS
• in luna mai, FMI a aprobat un imprumut acordat Romaniei pe 2 ani
in valoare de 13 miliarde euro in timp ce UE si-a dat acordul
pentru o contributie de 5 miliarde de euro
Pachetul de salvare a fost convenit in conditii austere, guvernul
roman urmand sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca
deficitul bugetar pentru anul 2009 va fi mai mic de 7,3% din PIB.
Aceste masuri ar trebui sa se traduca in reducerea cheltuielilor
bugetare in special a celor destinate salariilor din sectorul
public. In ciuda celor amintite, ministrul de finante este
preocupat de cresterea considerabila a diferentei intre salariul
din mediul public si salariul din mediul privat.
Solutia magica pentru rezolvarea acestei preocupari o reprezinta
cresterea aproape ireala a PIB pentru urmatoarea jumatate de
deceniu. Potrivit domnului Pogea, PIB va creste de la 497 miliarde
lei in 2009 la 944 miliarde lei in 2015, altfel spus, rata de
crestere a PIB va fi de 5,6% in 2010 şi de 12% în urmatorii ani.
Dar cu totii stim cat de precise si realiazbile sunt prognozele
institutiilor guvernamentale. Asa ca nu-mi ramane decat se urez
“vise placute” domnului ministru.
O analiza mai detaliata a contextului maroeconomic si financiar
prezent viitor precum si opiniile mele personale, le regasiti pe
http://toniiordache.ro/
Printre sectoarele puternic nefiscalizate se numara retailul,
constructiile, agricultura, dar si sectorul manufacturier. Intre
22% si 42% din ce se produce in aceste sectoare ramane in economia
subterana.
Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat in primul semestru al anului o scadere de 7,6% fata de semestrul unu al anului precedent, aceeasi proiectie cu cea indicata initial de Institutul National de Statistica (INS).
In termeni nominali, PIB a fost de 120,4 miliarde de lei in preturi curente in trimestrul doi si 206,451 miliarde lei dupa prima jumatate a anului.
Noua estimare a Produsului Intern Brut pentru finele anului, luata in calcul la rectificarea bugetara, este de 497,3 miliarde de lei, in scadere de la prognoza initiala de 531 miliarde de lei.
Datele provizorii publicate de Statistica pe 13 august indicau o reducere a PIB in termen reali de 8,8% comparativ cu perioada similara din 2008 si de 1,2% fata de trimestrul anterior. In primele trei luni ale anului, contractia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similara din 2008.
Fata de trimestrul unu, reduceri ale volumului de activitate s-au inregistrat in agricultura, silvicultura si piscicultura (-1,7%), constructii (-11%), comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si comunicatii (-4,4%) si activitati financiare, de tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi (-4,1%). Industria si alte activitati de servicii si-au marit volumul de activitate cu 4,5%, respectiv cu 0,2%.
Fondul Monetar International prognozeaza pentru Romania o scadere economica de 8-8,5% in 2009, dublu fata de estimarea de 4,1% din luna martie, cand a fost negociat acordul stand-by.
In total, la sfarsitul anului trecut, cetatenii celor 30 de state membre OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) aveau economii sub forma pensiilor private in valoare de circa 15-16 mii de miliarde de dolari. Intre acestea, Elvetia, Olanda si Islanda au cele mai consistente economii pentru pensionare, activele fondurilor de pensii private depasind valoarea Produsului Intern Brut.
In Australia, ponderea pensiilor private in PIB este de 92%, in Marea Britanie ajunge la 79%, iar in Finlanda, Statele Unite ale Americii si Canada depaseste 50%. Dintre statele din Europa Centrala si de Est, cele mai multe economii pentru pensionare le au Polonia (11% din PIB), Ungaria (9,6%), Cehia (5,2%) si Slovacia (4,7%). Spre comparatie, ponderea din Romania este de doar 0,18% din PIB. „Economisirea privata pentru pensie reprezinta un indicator atat pentru bunastare, cat si pentru gradul de dezvoltare al unui stat. In mod evident, statele dezvoltate, in marea lor majoritate culturi occidentale, au pus accent in ultimele decenii pe stimularea pensiilor private, care aduc bunastare si mai multa liniste si siguranta indivizilor.
Mai mult, fondurile de pensii private joaca un rol hotarator in aceste state, investind si alocand mai bine resursele economice, stabilizand pietele financiare si completand veniturile pe care oamenii le obtin din pensiile de stat, care sunt tot mai mici si mai nesigure”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, datele publicate de OECD. "In acest moment, cea mai importanta masura pe care statul trebuie sa o ia este revenirea inca din 2010 la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II – pensiile private obligatorii – adica virarea unei contributii de 3%, nu de 2,5%, catre conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanti activi din sistem", a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR.
La sfarsitul lui iulie 2009 veniturile bugetului general consolidat au fost de 92,2 miliarde lei, inregistrand, comparativ cu realizarile perioadei corespunzatoare din anul precedent, o scadere de 6,9%.
In aceeasi luna, cheltuielile bugetului general consolidat au fost in suma de 109,8 miliarde lei, inregistrand o crestere de 7,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
"Moody’s considera ca este probabil ca deficitul bugetar sa se situeze peste noua tinta fixata de Guvernul Romaniei cu FMI. Romania are obiceiul de a rata tintele de deficit public si pare greu de crezut ca anul acesta sa fie o exceptie", a declarat pentru MEDIAFAX Kenneth Orchard, analist al agentiei de rating.
Ulterior, el a precizat ca agentia estimeaza pentru acest an un deficit bugetar de 7,7% din PIB si de 5,6% in 2010.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.